Date geografice:
Comuna Poeni se afla in partea de nord a judetului Teleorman, la circa 70 km de resedinta judetului-municipiului Alexandria.
Se intinde pe o suprafata de 4.510,03 ha si are urmatoarele vecinatati:
- La sud Ferma Preajba si satul Albeni component al comunei Scurtu-Mare; satul Albeni este situat la o distanta de 6 km de satul Catunu, iar fata de centrul comunei la o distanta de 8,5 km;
- La nord cu comuna Sarbeni care se afla la o distanta de 10 km fata de centrul comunei;
- La est cu comunele Gratia si Silistea ( satul Butesti ) si Silistea-satul de resedinta ; comuna Gratia se afla fata de centrul comunei la o distanta de 9 km; satul Butesti la o distanta de 3 km si satul Silistea la o distanta de 4 km;
- La vest cu judetul Dambovita , comuna cea mai apropiata din acest judet fiind comuna Selaru la o distanta de 8 km.
Relieful comunei se inscrie in campia Gaveanu-Burdea din partea de mijloc a Campiei Romane. Este un sector de tranzitie intre campia piemontana de la nord si campia tabulara de la sud, sector cu relief neted. Teritoriul comunei este strabatut de vaile Drambovnicului (caruia i se mai zice si Dambovnic), a Glavaciocului si a pietrisului. Valea pietrisului, numita mai jos Valea merilor, apoi Valea viei, se deschide in valea Glavaciocului putin mai jos de satul Silistea si nu are apa curgatoare permanenta.
Comuna Poeni este constituita din 7 sate, patru din ele sunt legate de valea Dambovnicului de la N-V la S-E in ordinea: Tavarlau, Banov, Vatasi, Preajba; celelalte trei sate se afla spre sud pe valea Glavaciocului, aliniindu-se in acelasi sens Bratesti, Catunu, Poeni.
Localitatea de resedinta, satul Poeni, este situat in partea de sud a teritoriului administrativ al comunei, are o forma poligonala neregulata formata din doua terase despartite de valea Glavaciocului, si, inainte de anul 1968 a fost alcatuit din trei localitati si anume: satul Hagiesti - situat in partea stanga a paraului Glavacioc si satele Bulaci si Stegaresti - situate in partea dreapta dreapta a paraului Glavacioc.
Date istorice:
Documentele istorice existente la Academia Romaniei atesta existenta asezarilor omenesti pe intreg teritoriul comunei Poeni inca din sec.XV si sec.XIV. Documentul din 8 decembrie 1617 (7126) mentioneaza ca martor la eliberarea din rumanie a satului Cartojani prin rascumparare, ca martori pe Stan Mareisu din Caton (logofat) precum si Mircea Spatar din Preajba. De mentionat ca in acest document se vorbeste de Preajba si nu de Preajva sau Prajva cum este denumita in documentele anterioare. Asezarile sunt razlete raspandite in Codrul Vlasiei in zonele cunoscute astazi sub numele de odai: Odaia de la Putul Breazului, Valceaua Rontei, Podul Mocanului.
Satenii se afirma pe vremea lui Constantin Brancoveanu si mai ales in jurul anului 1832 cand Elena Rasuceanu - care vine din Rasuceni - construieste biserica din Catunu (mentiune facuta in pisania existenta la biserica). Populatia devine clacasa pe mosia acesteia.
Domnitorul Alexandru Ioan Cuza prin improprietarirea taranilor ii scoate din odai si ii da in linie (ii grupeaza). Loturi care se mai pastreaza din 1864 mai au Stan Marcu, Corneanu si Ene.
Scoala din Catunu este infiintata in vremea regelui Carol I si functioneaza cu primaria intr-o constructie special amenajata. Actualul local al scolii dateaza din anul 1904 la care este mentionat invatatorul Pandele Raicu.
Bratesti - sat de mosneni despre care legenda spune (in acest sens ar exista documente istorice la manastirea Glavacioc) ca ia fiinta dupa anul 1595, cand Mihai Viteazul improprietareste dupa lupta de la Calugareni pe unul dintre capitanii sai - Bratu Ghindarcea. Acestuia ii urmeaza o serie de fiice si gineri ale caror nume se transmit pana astazi prin familiile Paunica (Paun), Anghelescu (Anghel), Bratu, Costea.
Vatasi - In documentele in care Vlad Dracul da ocina Butesti pentru construirea bisericii si o alta pentru construirea manastiri Glavacioc se vorbeste de Vataf ca asezare, probabil Vatasi.
La Tavarlau exista urme a doua hanuri construite pe drumul sarii de la Ocnele Sibiului la Giurgiu.
In ceea ce priveste Preajba sa enumeram cateva documente:
- 8 mai 1514 - domnitorul Neagoe Basarab intareste lui Sinca, mare vornic, cu fratii sai, Ocina Preajva. Ca este vorba despre Preajba aceasta(?) o indica documentul din 14 iulie 1520 in care tot Neagoe Basarab intareste si lui Albul si fratilor sai Manciul si Stan "sa le fie din drumul Prejvei pana la Glavacioc";
- In documentele din 20 mai 1570 (Bucuresti) apare un nou nume a carui ascensiune se petrece aici - Oprea din Preajva care vinde Ocina Gurbanu;
- Tot Oprea, acum slugerul din Preajva, cumpara o ocina de la Cocimanu ( 6 iulie 1570 );
- 7 martie 1582 - domnitorul Mihnea Voivod da lui jupan Stelea partea de ocina a lui Oprea din Preajva;
- In documentele din 16 februarie 1599 apare un nume Danciul din Preajva proprietar al unei ocine, tot din Preajva, iar in 1603 apare Danciul ca frate si coproprietar al lui Oprea din Preajva;
- In 26 aprilie 1612 Stanislav cumpara un tigan (Micul) de la Oprea din Preajva;
- In 21 ianuarie 1623 apare un document scris de postelnicul Oprea care se incheie astfel : "si am scris eu, Oprea postelnic din Preajva".
Poeni - In documente se vorbeste de Hagiesti.
In 8 februarie 1580, Mihnea-voivod daruie ocina de la Reftea sorii si feciorilor sai: "sa fie toata din camp si din padure si din silistea satului din jos, din Bratilov din sus pana la Puteresu pana la locul cu trestia, iar dinspre rasarit pana in Hagiesti si despre apus, despre miazanoapte pana la Purani".
Pe harta lui Satmari de la 1864 apare clar denumirea de Poeni.
Satul Poeni s-a afirmat in secolul XIX cand din asezarile ale caror nume s-au gasit gasit pe Dealul Morilor si dupa improprietarirea din 1864 s-au aliniat. Urme de asezari, si se pare destul de vechi, s-au gasit pe valea unde s-a amenajat barajul prin depozite de seminte, in special de mei, figurine din lut ars, oseminte omenesti, fapt ce presupune ca locuitorii cautau locuri ascunse in Codrul Vlasiei.
In secolul XIX au existat in acest teritoriu mari mosieri ca Iarca, Dudisteanu - arendas, precum si mosierul Carol Davilla, ginerele lui Iarca. Acesta din urma vinde mosia cetatenilor.
Locuitorii comunei Poeni au beneficiat de improprietarirea din anul 1864, care loturi se mai pastreaza ca amplasament la marginea satului Bulaci.
Satul Bulaci isi ia numele de la primele familii stabilite pe actuala vatra a satului de Bulacu.
Satul Poeni isi ia denumirea de la poienile din Codrul Vlasiei, unde si-au construit casele locuitorii. Asa se explica dispersarea caselor vechi in teren in aceasta parte a satului.
In vremea lui Carol I se construieste soseaua Giurgiu - Pitesti.
In jurul anului 1870 ia fiinta, ca forma organizata, invatamantul primar, care cuprinde si copii din sate vecine ca Butesti. Scoala se ? continua de invatatorul Ioan Ionescu, in a carui casa, construita pe butuci, se desfasoara, intr-una din camere, invatamantul primar. Primul local propriu al scolii se construieste in 1920 , care dureaza pana in 1965, cand este construit actualul local.
Date demografice:
Comuna Poeni avea la recensamantul din 2011 o populatie de 3118 locuitori (in scadere fata de recensamantul din 2002, cand se inregistrasera 3446), impartiti astfel:
- Poeni: 1557;
- Preajba 411;
- Catunu 396;
- Vatasi 382;
- Banov 197;
- Bratesti 115;
- Tavarlau 60.
Componenta etnica a comunei Poeni:
- romani: 91,79%;
- romi: 5.61%;
- necunoscuta: 2,57%;
- alta etnie: 0.3%.
Componența confesională a comunei Poeni:
- ortodocsi: 97,15%;
- necunoscuta: 2,57%;
- alta religie: 0,28%.
Activitati economice principale:
- Agricultură
- Cultura plantelor
- Creşterea animalelor
- Extracţia ţiţeiului
- Comerţ
- Prestări servicii