Cele mai lungi peșteri în șist din România
1988 Peștera 5 de pe Vârful Lespezi Munții Făgărașului 135 metri CS „Emil Racoviță" București; hartă în Atlas des cavités non calcaires du monde, 1997; hartă în revista Munții Carpați, 8, 1998, pagina 44 în 1987, anul descoperirii, era cea mai lungă (104 m) și ramificată (3,76) cavitate în șisturi din țară/ cele șapte cavități de pe Lespezi și Călțun cumulează 252,3 L și 38,2 D; sunt situate între 2493 - 2510 m altitudine; trei dintre ele au gheață/ În 1989, la al 10-lea Congres Internațional de Speologie, se stabilesc și pozițiile peșterilor în șisturi din Munții Făgărașului în clasamentele mondiale. Dezvoltări: locul 2, Peștera 5 de pe Vf. Lespezi, 135 m.
1978 Peștera de la releu Munții Dognecea 103 CS Exploratorii Reșița vezi și Atlas des cavités non calcaires du monde, 1997
1986 Peștera de la coliba lui Laie Dora Munții Țarcu 58 Speotelex, 11, 1986 vezi și Atlas des cavités non calcaires du monde, 1997
1991 Peștera 3 din Căldarea Berbecilor Munții Făgărașului 51 CS „Emil Racoviță" București; hartă în revista Munții Carpați, 8, 1998, pagina 41
1980 Peștera de după Tarniță Munții Gilău 46 CS Politehnica Cluj-Napoca; Catalogul sistematic al peșterilor din România, 1981 vezi și Atlas des cavités non calcaires dumonde, 1997
1985 Avenul 1 de la Streji Munții Rodnei 44,5 CS „Emil Racoviță" București; hartă în Buletin CCSS, 11, 1987 vezi și Atlas des cavités non calcaires dumonde, 1997; la data descoperirii, cavitatea în șisturi cea mai denivelată din țară; în august 1989 era pe locul 7 în lume la lungime
1993 Peștera 3 din Custura Sărății Munții Făgărașului 40 CS „Emil Racoviță" București; hartă în revista Munții Carpați, 11, 1998, pagina 34
1981 Peștera 2 din Capul Gemenilor Munții Făgărașului 39 CS „Emil Racoviță" București; hartă în revista Munții Carpați, 30, 2001, pagina 18; în august 1989 era pe locul 8 în lume la lungime
1980 Peștera Mare din Ciortea Munții Făgărașului 37 CS „Emil Racoviță" București; hartă în revista Munții Carpați, 30, 2001, pagina 14 la data descoperirii, Peștera 2 (2360 m, 29 L/ 5,4 D), Peștera 3 (2417 m, 16 L, 3 D) și Peștera Mare (2424 m, 37 L/ 4,7 D) au fost recorduri naționale de altitudine pentru România; în august 1989 era pe locul 9 în lume la lungime
1987 Peștera 5 din Căldarea de la sud-est de Vf. Șerbota Munții Făgărașului 36 CS „Emil Racoviță" București; hartă în Munții Carpați, 11, 1998, pagina 34 A fost identificat un tip nou de cavitate în România, peștera de morenă: Peștera din circul superior al Văii Doamnele (2127 m, 14 L/ 3,2 D); Peșterile 5 și 6 din Căldarea de la sud-est de Vf. Șerbota (2035 m, 36 L, 6 D/ 2,6 coeficient de ramificare) (2028 m, 13,5 L/ 2,7 D). Sunt cavități situate în stratul de blocuri din șisturi care sunt transportate, modelate și fixate de activitatea glaciară. în august 1989 era pe locul 10 în lume la lungime
1984 Peștera 3 din Căldarea de la sud-est de Vf. Șerbota Munții Făgărașului 35 CS „Emil Racoviță" București; hartă în revista Munții Carpați, 11, 1998, pagina 34 la data descoperirii, cea mai denivelată în șisturi din țară/ În 1989, la al 10-lea Congres Internațional de Speologie, se stabilesc și pozițiile peșterilor în șisturi din Munții Făgărașului în clasamentele mondiale. Denivelări: locul 5 (Peștera 3 din Căldarea de la sud-est de Vf. Șerbota/ 12,5), 6 (Peștera 5 de pe Vf. Lespezi) etc.
1985 Avenul 2 de la Streji Munții Rodnei 32 CS „Emil Racoviță" București; hartă în Buletin CCSS, 11, 1987
1987 Peștera 4 de pe Vf. Lespezi Munții Făgărașului 32 CS „Emil Racoviță" București; hartă în revista Munții Carpați, 8, 1998, pagina 43 la data descoperirii, cavitatea cu gheață de la cea mai mare altitudine din țară (2501 m)
1991 Peștera din Piatra Băiței Munții Maramureșului 32 CS Montana Baia Mare; hartă în Cercetări Speologice, 3, 1995, pagina 5 cuarțite negre grafitoase
1988 Peștera 6 de pe Vf. Lespezi Munții Făgărașului 31 CS „Emil Racoviță" București; hartă în revista Munții Carpați, 8, 1998, pagina 94
1988 Peștera 7 de pe Vf. Lespezi Munții Făgărașului 31 CS „Emil Racoviță" București; hartă în revista Munții Carpați, 8, 1998, pagina 94
Peștera câinilor de la colonia Brazi Munții Retezat 29,5 Pseudocarstul, Clubul Proteus Hunedoara, 2000, hartă
1979 Peștera din Valea Ursului Munții Rodnei 29 CS Focul Viu București; Catalogul sistematic al peșterilor din România, 1981
1980 Peștera 2 din Ciortea Munții Făgărașului 29 CS „Emil Racoviță" București; hartă în revista Munții Carpați, 30, 2001, pagina 12 la data descoperirii, cavitatea cea mai ramificată (3,53) din șisturi
1993 Peștera 2 de pe Vf. Călțun Munții Făgărașului 28 CS „Emil Racoviță" București; hartă în revista Munții Carpați, 8, 1998, pagina 96
Peștera Gura Apei Munții Retezat 26 CS Proteul Hunedoara; Buletin CCSS, 11(2), 1987; Pseudocarstul, Clubul Proteus Hunedoara, 2000 șisturi cristaline
1978 Peștera 2 din Custura Sărății Munții Făgărașului 25 CS „Emil Racoviță" București; hartă în revista Munții Carpați, 11, 1998, pagina 34 la data descoperirii, cavitatea cea mai denivelată și ramificată (2,52) în șisturi din țără
1981 Peștera 1 din Capul Gemenilor Munții Făgărașului 23 CS „Emil Racoviță" București; hartă în revista Munții Carpați, 30, 2001, pagina 18
1987 Peștera din Piatra Văraticului Munții Lăpuș 22 CS Montana Baia Mare; Buletin CCSS, 3(12), 1988 în cuarțite
Peștera Fântâna lui Budău Munţii Poiana Ruscă 21 Pseudocarstul, Clubul Proteus Hunedoara, 2000, hartă în șisturi sericito cloritoase
1993 Peștera 1 din Căldarea Sărății Munții Făgărașului 19 CS „Emil Racoviță" București; hartă în revista Munții Carpați, 11, 1998, pagina 34
1978 Peștera de sub Negoiu Munții Făgărașului 17 CS „Emil Racoviță" București; hartă în revista Munții Carpați, 11, 1998, pagina 34; 2240 m altitudine; la data descoperirii, record de altitudine la peșterile în șisturi (2240 m); cavitatea cu gheață situată la cea mai mare înălțime din țară; între 1977-1993, în zona Negoiu au fost descoperite de CS “Emil Racoviță” București 13 peșteri (258 L, 66 D), aflate între 1650-2240 m altitudine
1977 Peștera 1 din Custura Sărății Munții Făgărașului 16 CS „Emil Racoviță" București; hartă în revista Munții Carpați, 11, 1998, pagina 34 la data descoperirii, cea mai lungă și denivelată cavitate în șisturi din țară; record de altitudine (2220 m) și ramificare (1,75) pentru peșterile dezvoltate în șisturi
1980 Peștera 3 din Ciortea Munții Făgărașului 16 CS „Emil Racoviță" București; hartă în revista Munții Carpați, 30, 2001, pagina 12
1989 Peștera M2 din Valea Mușeteica Munții Făgărașului 15,5 CS „Emil Racoviță” București; hartă în revista Munții Carpați, 35, 2002; hartă în revista Invitație în Carpați, 67, 2006, pagina 44
1979 Arcada de la Colțul Străjii Munții Bihor 15 CS Z Oradea; Catalogul sistematic al peșterilor din România, 1981 cuarțite
1987 Peștera din circul superior al Văii Doamnele Munții Făgărașului 14 CS „Emil Racoviță" București A fost identificat un tip nou de cavitate în România, peștera de morenă: Peștera din circul superior al Văii Doamnele (2127 m, 14 L/ 3,2 D); Peșterile 5 și 6 din Căldarea de la sud-est de Vf. Șerbota (2035 m, 36 L, 6 D/ 2,6 coeficient de ramificare) (2028 m, 13,5 L/ 2,7 D). Sunt cavități situate în stratul de blocuri din șisturi care sunt transportate, modelate și fixate de activitatea glaciară.
1993 Peștera 1 de pe Vf. Călțun Munții Făgărașului 14 CS „Emil Racoviță" București; hartă în revista Munții Carpați, 8, 1998, pagina 96
1987 Peștera 6 din Căldarea de la sud-est de Vf. Șerbota Munții Făgărașului 13,5 CS „Emil Racoviță" București; hartă în revista Munții Carpați, 11, 1998, pagina 34 A fost identificat un tip nou de cavitate în România, peștera de morenă: Peștera din circul superior al Văii Doamnele (2127 m, 14 L/ 3,2 D); Peșterile 5 și 6 din Căldarea de la sud-est de Vf. Șerbota (2035 m, 36 L, 6 D/ 2,6 coeficient de ramificare) (2028 m, 13,5 L/ 2,7 D). Sunt cavități situate în stratul de blocuri din șisturi care sunt transportate, modelate și fixate de activitatea glaciară.
1991 Peștera 2 din Căldarea Berbecilor Munții Făgărașului 13 CS „Emil Racoviță" București; hartă în revista Munții Carpați, 8, 1998, pagina 41
1982 Peștera 3 din Capul Gemenilor Munții Făgărașului 13 CS „Emil Racoviță" București; hartă în revista Munții Carpați, 30, 2001, pagina 18
1984 Peștera 4 din Capul Gemenilor Munții Făgărașului 13 CS „Emil Racoviță" București; hartă în revista Munții Carpați, 30, 2001, pagina 18
1991 Peștera RB4 din Muntele Slivei Munții Parâng 13 CS „Emil Racoviță” București; hartă în revista Invitație în Carpați, 74, 2007, pagina 29 cavitate cu gheață
1985 Peștera 2 de la Streji Munții Rodnei 12 CS „Emil Racoviță" București; hartă în Buletin CCSS, 11, 1987
1992 Peștera din Căldarea estică a Sărății Munții Făgărașului 12 CS „Emil Racoviță" București; hartă în revista Munții Carpați, 11, 1998, pagina 34
1980 Peștera din Fața Ciucevei Frasinului Culoarul Văii Cerna 12 CS Cristal Timișoara; Catalogul sistematic al peșterilor din România, 1981
1987 Peștera 5 din Ciortea Munții Făgărașului 12 CS „Emil Racoviță" București; hartă în revista Munții Carpați, 30, 2001, pagina 12
1984 Peștera 2 din Căldarea de la sud-est de Vf. Șerbota Munții Făgărașului 12 CS „Emil Racoviță" București; hartă în revista Munții Carpați, 11, 1998, pagina 34
1984 Peștera 1 din Căldarea de la sud-est de Vf. Șerbota Munții Făgărașului 12 CS „Emil Racoviță" București; hartă în revista Munții Carpați, 11, 1998, pagina 34
1991 Peștera RB3 din Muntele Slivei Munții Parâng 11,2 CS „Emil Racoviță” București; hartă în revista Invitație în Carpați, 74, 2007, pagina 29 cavitate cu gheață
1987 Peștera 3 de pe Vf. Lespezi Munții Făgărașului 10 CS „Emil Racoviță" București; hartă în revista Munții Carpați, 8, 1998, pagina 43 la data descoperirii, cavitatea în șisturi aflată la cea mai mare altitudine din țară (2512 m)
1984 Peștera 4 din Căldarea de la sud-est de Vf. Șerbota Munții Făgărașului 10 CS „Emil Racoviță" București; hartă în revista Munții Carpați, 11, 1998, pagina 34
1978 Peștera de pe Pârâul Negoiu Munții Făgărașului 10 CS „Emil Racoviță" București; hartă în revista Munții Carpați, 11, 1998, pagina 34
1991 Peștera 1 din Căldarea Berbecilor Munții Făgărașului 10 CS „Emil Racoviță" București; hartă în revista Munții Carpați, 8, 1998, pagina 41