Cele mai denivelate peșteri în șist din România
1985 Avenul 1 de la Streji Munții Rodnei -17 metri CS "Emil Racoviță" București; hartă în Buletin CCSS, 11, 1987 vezi și Atlas des cavités non calcaires du monde, 1997; la data descoperirii, cavitatea în șisturi cea mai denivelată din țară în august 1989 era pe locul 3 în lume la denivelări
1985 Avenul 2 de la Streji Munții Rodnei -13,7 CS "Emil Racoviță" București; hartă în Buletin CCSS, 11, 1987 vezi și Atlas des cavités non calcaires dumonde, 1997; în august 1989 era pe locul 4 în lume la denivelări
1984 Peștera 3 din Căldarea de la sud-est de Vf. Șerbota Munții Făgărașului 12,5 (-8,5/ +4) CS "Emil Racoviță" București; hartă în revista Munții Carpați, 11, 1998, pagina 89 vezi și Atlas des cavités non calcaires du monde, 1997 la data descoperirii, cea mai denivelată în șisturi din țară/ În 1989, la al 10-lea Congres Internațional de Speologie, se stabilesc și pozițiile peșterilor în șisturi din Munții Făgărașului în clasamentele mondiale. Denivelări: locul 5 (Peștera 3 din Căldarea de la sud-est de Vf. Șerbota/ 12,5).
1988 Peștera 5 de pe Vf. Lespezi Munții Făgărașului -12,2 CS "Emil Racoviță" București; hartă în revista Munții Carpați, 8, 1998, pagina 41; în august 1989 era pe locul 6 în lume la denivelări
1986 Peștera de la coliba lui Laie Dora Munții Țarcu -10 Speotelex, 11, 1986
1989 Peștera M2 din Valea Mușeteica Munții Făgărașului +8,9 CS “Emil Racoviță” București; revista Munții Carpați, 35, 2002, hartă; hartă în revista Invitație în Carpați, 67, 2006, pagina 44
1993 Peștera 2 de pe Vf. Călțun Munții Făgărașului -8 CS "Emil Racoviță" București; hartă în revista Munții Carpați, 8, 1998, pagina 41
1979 Peștera din Valea Ursului Munții Rodnei -7 CS Focul Viu București; Catalogul sistematic al peșterilor din România, 1981
1991 Peștera 3 din Căldarea Berbecilor Munții Făgărașului 7 (-6/ +1) CS "Emil Racoviță" București; hartă în revista Munții Carpați, 8, 1998, pagina 41
Peștera Fântâna lui Budău Munții Poiana Ruscă -7 Pseudocarstul, Clubul Proteus Hunedoara, 2000, hartă șisturi sericito cloritoase
1988 Peștera 6 de pe Vf. Lespezi Munții Făgărașului 6,7 (-5,2/ +1,5) CS "Emil Racoviță" București; hartă în revista Munții Carpați, 8, 1998, pagina 41
1978 Peștera 2 din Custura Sărății Munții Făgărașului 6,2 (-5/ +1,2) CS "Emil Racoviță" București; hartă în revista Munții Carpați, 11, 1998, pagina 86
1980 Peștera din Fața Ciucevei Frasinului Culoarul Văii Cerna +6 CS Cristal Timișoara; Catalogul sistematic al peșterilor din România, 1981
1984 Peștera 4 din Căldarea de la sud-est de Vf. Șerbota Munții Făgărașului +6 CS "Emil Racoviță" București; hartă în revista Munții Carpați, 11, 1998, pagina 89
1986 Peștera2 de pe Vf. Lespezi Munții Făgărașului 6 (-2/ +4) CS "Emil Racoviță" București; hartă în revista Munții Carpați, 8, 1998, pagina 41
1987 Peștera 5 din Căldarea de la sud-est de Vf. Șerbota Munții Făgărașului 6 (-5/ +1) CS"Emil Racoviță" București; hartă în revista Munții Carpați, 11, 1998, pagina 89 A fost identificat un tip nou de cavitate în România, peștera de morenă: Peștera din circul superior al Văii Doamnele (2127 m, 14 L/ 3,2 D); Peșterile 5 și 6 din Căldarea de la sud-est de Vf. Șerbota (2035 m, 36 L, 6 D/ 2,6 coeficient de ramificare) (2028 m, 13,5 L/ 2,7 D). Sunt cavități situate în stratul de blocuri din șisturi care sunt transportate, modelate și fixate de activitatea glaciară.
1987 Peștera4 de pe Vf. Lespezi Munții Făgărașului 6 (-4/ +2) CS "Emil Racoviță" București; hartă în revista Munții Carpați, 8, 1998, pagina 41
1981 Peștera 2 din Capul Gemenilor Munții Făgărașului 5,5 (-5/ +0,5) CS "Emil Racoviță"București
1978 Peștera de sub Negoiu Munții Făgărașului 5,5 (-1,5/ +4) CS "Emil Racoviță" București; hartă în revista Munții Carpați, 11, 1998, pagina 88; 2240 m altitudine la data descoperirii, record de altitudine la peșterile în șisturi; cavitatea cu gheață situată la cea mai mare înălțime din țară
1980 Peștera 2 din Ciortea Munții Făgărașului 5,4 (-5/ +0,4) CS "Emil Racoviță" București
1977 Peștera 1 din Custura Sărății Munții Făgărașului 5,4 (-4,2/ +1,2) CS "Emil Racoviță" București; hartă în revista Munții Carpați, 11, 1998, pagina 86 la data descoperirii, cea mai lungă și denivelată cavitate în șisturi din țară; record de altitudine (2220 m) și ramificare (1,75) pentru peșterile dezvoltate în șisturi
1984 Peștera 1 din Căldarea de la sud-est de Vf. Șerbota Munții Făgărașului 5,3 (-4,5/ +0,8) CS "Emil Racoviță" București; hartă în revista Munții Carpați, 11, 1998, pagina 89
1979 Arcada de la Colțul Străjii Munții Bihor +5 CS Z Oradea; Catalogul sistematic al peșterilor din România,1981 cuarțite
1993 Peștera 3 din Custura Sărății Munții Făgărașului -5 CS "Emil Racoviță" București; hartă în revista Munții Carpați, 11, 1998, pagina 86
Peștera Gura Apei Munții Retezat +5 Pseudocarstul, Clubul Proteus Hunedoara, 2000 șisturi cristaline
1991 Peștera RB4 din Muntele Slivei Munții Parâng -5 CS “Emil Racoviță” București, hartă în revista Invitație în Carpați, 74, 2007, pagina 29
1980 Peștera mare din Ciortea Munții Făgărașului 4,7 (-4/ +0,7) CS "Emil Racoviță" București
1993 Peștera 1 din Căldarea Sărății Munții Făgărașului 4,6 (-4/ +0,6) CS "Emil Racoviță" București; hartă în revista Munții Carpați, 11, 1998, pagina 88
1985 Peștera 2 de la Streji Munții Rodnei 4,5 (-0,5/ +4) CS "Emil Racoviță" București; hartă în Buletin CCSS, 11, 1987
Peștera câinilor de la colonia Brazi Munții Retezat +4 Pseudocarstul, Clubul Proteus Hunedoara, 2000, hartă