Peștera V3 din Dosul Vârtoapelor, Grădiștea de Munte, Munții Șureanu, dovezi ample despre etapele carstificării
3
Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București)
Descoperită pe 7 noiembrie 1982 de Ică Giurgiu și Eliza Anghel; parcursă atunci pe aproximativ 100 metri lungime și 25 metri denivelare. Este situată în Ponorul 2 din Dosul Vârtoapelor (vezi harta zonei și toate informațiile despre ea la https://sites.google.com/site/romanianatura51/home/carpatii-meridionali/sureanu/pesterile-dacilor-muntii-sureanu). Am fost primii care am pătruns în această cavitate, sigur primii după foarte multe zeci de ani: dovadă erau microcristalele de depunere care acopereau întreaga podea, orice pas uman distrugând din păcate continua lor sclipire când receptau o sursă de lumină.
Pe 8 noiembrie 1982, Ică Giurgiu, Costel Roman, Gigi Chiriloi, Eliza Anghel, Claudiu Druma au intrat în Peștera V3 pentru cartare, explorare, decolmatare, fotografiere. Cavitatea a urcat la 237,2 metri dezvoltare și 32,6 (+2; -30,6) metri denivelare (harta 3). Ică Giurgiu, Gigi Chiriloi, Claudiu Druma au lucrat la decolmatarea unei galerii, în zona cotei -30,6 metri. La suprafață, s-a făcut o drumuire (poziționare) între Peșterile V1, V2 și V3 (vezi imaginea 3 de la).
4
În seara lui 29 decembrie 1982 am intrat în Peștera V3 din Dosul Vârtoapelor (Ică Giurgiu, Dan Hazaparu, Gabriel Miclăuș, Eliza Anghel) unde am mai găsit câteva scurte galerii, acestea stabilind dimensiunile cavității la 263 metri dezvoltare și 35,6 (+2; -33,6) metri denivelare (harta 4). Decolmatarea făcută la fosta cota -24,25 metri (harta 3), devenită în urma săpăturilor -27 metri (harta 4), a arătat că suntem pe partea superioară a unui con de dărâmături - adunat din vechile concrețiuni ale peșterii - care continuă masiv în profunzime și că mai sunt necesare aici încă multe ore de muncă pentru extragere. În apropiere de acest loc, de la fostă cota -30,6 metri (harta 3) s-a coborât până la -33,6 metri (harta 4). În această parte a peșterii posibilitățile de a găsi o continuare nu sunt încă epuizate.
Pe 5 ianuarie 1984, Ică Giurgiu, Nicu şi Aurora Gligan, tură de fotografii în Peştera V3 din Dosul Vârtoapelor (s-a efectuat şi un decolmataj).
Peştera este un fost ponor. Intrarea ei, destul de ascunsă în peisaj (imagini 1, 2), dă imediat într-o galerie înaltă, al cărui tavan urcă repede până la 25 metri față de podea. Întâlnim formațiuni diverse, atractive (imagini 6, 7) și ne dăm seama în curând că ele au crescut pe generații mai vechi, masive, de speleoteme prăbușite.
Putem distinge aspecte din morfologia fazei inițiale de săpare a peșterii: stratele groase de calcar, puternic înclinate sunt încă bine vizibile (imaginea 9). La cota minimă a cavității, un decolmataj masiv are șanse să ne ducă la o continuare interesantă.
1 Ponorul în aria căruia se află Peșterile 1-3 din Dosul Vârtoapelor. Peștera 1, cum privim imaginea, este în dreapta ponorului, Peștera V2 se află la baza lui, iar Peștera V3 se deschide pe partea stângă geografică a ponorului, cam la același nivel cu Peștera 1. În stânga imaginii, primul plan, apare un grajd care făcea parte din gospodăria lui Dumitru Dudaș. Foto: Ică Giurgiu (decembrie 1982).
2 La intrarea Peşterii V2 din Dosul Vârtoapelor, ianuarie 1984. În dreapta lui Nicu Gligan (Clubul de Speologie Politehnica Cluj-Napoca), la picioarele sale, pârâul din ponor trece în subteran. Este locul unde am decolmatat în octombrie 1982 și am pătruns în subteran. În dreapta sus este Peștera V1. În stânga sus este Peștera V3. Foto: Ică Giurgiu.
5 Venind dinspre intrare, debușăm în partea nord-vestică a marii galeriii din Peștera V3. Foto: Ică Giurgiu, Nicu Gligan, Aurora Gligan.
6
7
6-7 Speleoteme pe galeria principală din Peștera V3. În dreptul lor podeaua este alcătuită din prăbușiri și speleoteme de mult prăbușite. Foto: Ică Giurgiu, Gigi Chiriloi, Nicu Gligan.
8 Scurgere parietală, în mare pantă, zona cotei -9 metri din partea estică a Peșterii V3. Foto: Ică Giurgiu, Gabriel Miclăuș.
9 Putem distinge, în partea estică a Peșterii V3, pe peretele ei sudic, aspecte din morfologia fazei inițiale de săpare a peșterii: stratele groase de calcar, puternic înclinate sunt încă bine vizibile. Foto: Ică Giurgiu, Eliza Anghel (decembrie 1982)
10 Peștera V3 din Dosul Vârtoapelor este o cavitate cu evoluție carstică îndelungată. Mai multe generații de formațiuni s-au prăbușit și peste ele au crescut alte forme de picurare. Foto: Ică Giurgiu, Gigi Chiriloi.
11 Decolmatare la cota minimă a Peșterii V3 (decembrie 1982), acolo unde sunt șanse de a fi găsită continuarea cavității. Foto: Eliza Anghel, Ică Giurgiu (în imagine).