Pietrele vorbesc adevarul
„Aicea se odihneste popriul ca iubitorul” Misztotfalusi Kis Miklos
Des ai în 2004 a fost declarat ca o mosatenire este în pericol…
Cimitirul central din strada Petofi (aztazi strada Avram Iancu) este situat pe dealul Hazsongard, din acest motiv numele mai cunoscut a cimitirului este cimitirul Hazsongard.Trecutul cimitirului care este mai mult de patru secole reflecteazs a dezvoltarea oras aului din timpul principatului ps ans a la timpul minorits as aii. Probabil este cel mai cunoscut cimitir maghiar, un panteon.Celebritatea ei poate fi muls aumits a nu numai pentru persoanele faimoase care se odihnesc aici dar s ai pentru pietrele de morms ant, monumentele artistice s ai situaarea ei faimoass a. Des ai puterea a încercat ss a lichideze monumentele vechi s ai ss a ss a schimbe natura cimitirului, ea s ai azts azi este altarul istoriei de arte maghiare.
Primul cimitir al Clujului medieval era în împerjuurul bisericii centrale. Cs and au fost construite zidurile duble au început ss a îngroape s ai între cele dou ziduri trecs and numele persoanei pe o piatrs a din zid. În anul 1585 din cauza ciumei cimiturul din apropierea biserici centrale era ats at de aglomerat încs at prims aria a decis deschidearea uniu alt cimitir din strada Turda rups and o parte din ps ams antul pentru pepene în data de 11 mai. Acest cimitir sa tot dezvoltat sus pe deal dealungul anului 1738 din cauza ciumei ps ans a cs and a ajuns acolo unde azts azi putem gs asi morms antul lui Brassai Samuel. Acesta a fost cimitirul vechi. În anii 1892 s ai 1914 s-a dezvoltat cu pars aele mari în sud iar în vest livadele au fost schimbate în cimitiruri familiare, aceste ps ans a în ziua de azts azi au fost incluse în cimitirul comun. Numai cimitirul construit pentru lutheranulcolonel De Gladys în anul 1739 a rs amas ca un cimitir separat pentru lutherani. Cimiturul comun are în vecins atate încs a dous a cimitire evreies ati.Caracteristica cimitiruli Central, fiind un cimitir al oras aului este cs a se amestecs a religiile,nas aionalits as aile s ai statusurile sociale celor care sunt îngropas ai acolo des ai exists a ps ars ai pentru protes atans ai,unitarias ai s ai în trecut a putut ss a fie deosebis ai s ai ps ars ai pentru rromi s ai hostas aii. În urms atoarele paragrafe ca s ai într-o plimbare vom îns airuii persoanele importante în istoria oras aului s ai a istoria unguriilor strs avechi.
Fats a drumul care se deschide din intrarea centrals a din strada Avram Iancu la dreapta este îngustul I.A iar la sts anga este I.B. În cea mens aionate din urms a putem gs asi pe o tabls a puss a pe zis numele lui Maksay Albert(1897-1975) poet, profesor de teologie, fats a de ea un monument din marmurs a sculptat de Szervatiusz Jeno, sts a în memoria lui Asztalos Istvan(1909-1960) un profesor bine cunoscut. Tot aicea de la drumul pus ain mai sus s ai mai ads anc putem gs asi monumentul lui Gaal Gabor(1891-1954) ,editorul revistei „Korunk”.
La sts anga de drumul de intersecs aie se afls a sectorul I.C. iar la dreapts a putem gs asi ps ars ai din cimitirul lutheran. De la drumul din sectorul I.C. putem ss a vedem vs arful monumentuli lui Gyarmathi Samuel, El era un medic,profesor al colegiuli, s ai un fondator al lingvistice fino-ugrice. La sts anga dups a cele trei cripte din secolul doi (Donogany-, Zeyk- Berde) putem gs asi tablia lui Bartalis Janos(1893-1975), cea mai mare prozator din transilvania în cadrul scriei versurilor libere, iar în vecints atatea lui putem gs asi monumentul lui Kos Karoly(1883-1977),scriitor politicean,arhitect. Peste cimitirul lutheranilor este situat sectorul Grs adinii, care s-a dezvoltate din proprits as ai personale. Ls angs a tablia lui Barcsay Domokos (1848-1913) putem intra printr-o poarts a de fier în prima grs adins a. În spatele cripteiDonogany se odichnes ate într-o cripts a mai mica Paget Janos ,medicul englez cine a venit în Transilvania prin cs ass atorie, trs aind aicea a sris o carte cu dou volume despre Transilvania s ai Ungaria, iar în anul 1848 a participat în revolus aie. Mai în spate putem citi pe un sarcofag de piatrs a numele lui Pakey Lajosnak (1853-1921) arhitectul cel mai important din acel secol. Dacs a din drumul principal-de cs as aiva ani deja cs azut-intrs am prin poarta de fiere la sts anga gs asim monumementele lor Gheorghe Dima (1847-1925) muzicean s ai Miklossy Gabor (1912-1999) pictor, iar la sts anga gs asim monumentul baronului Josika Miklos (1794-1865) construit în stil clasicist,el era fondatorul romanului istoric, romantic în literatura maghiars a.Cenus aa lui a fost aduss a aicea în anul 1894 din Drezda. La sfs arsitul drumuli gs asim cripta familiei Josika în care se odichnes ate Josika Samuel (1805-1860) ultimul cancelar al Transilvaniei, Josika Lajos (1807-1891) serif, om al sportului arhitectul criptei, Bethlen Jozsefne Sissanyi Erzsebet (1827-1898) sos aia lui Leiningen-Westerburg Karoly asasinat la Arad s ai groful Bethlen Gyorgy (1888-1968) în cele dous a rs azboaie momdiale o persoans a conducs atoars a în ploitica roms ans a s ai maghiars a.
Mergs and mai departe pe drumul principal ls angs a gard putem vedea dou cripte cu marca familiei Teleki s ai Bethlen.În cripta Bethlem se odhines ate Bethlen Bela (1888- 1979) la sfs arsitul al dolilea rs azboi conducs atorul Transilvaniei,scriitor de memoriaruri. Cripta Beldi în forma de piramids a a primit cenus aa lui grof Beldi Akosnak (1846-1932), din secolul anterior. Dacs a mergem pe drumul care ne duce spre cripts a la sts anga gs asim monumentul lui Szekely Sandor (1797-1852) episcopul unitar, scriitor de epose, capodopera lui a avut s ai o impersi mare deasupra lui Vorosmarty. Cu cs ateva pas ai mai departe putem vedea monumentul familiei Gyergyai care a dat lumii celebrii maies atrii a aurarului, judecs atori s ai medici. Într-o ts ablis as a putem vedea numele scriitorului neoromantic s ai railrodel Ejszaki Karoly (1818-1907) Cu cs as aiva rs anduri mai în spate spre gard putem gs asi la caps atul monumentului familiei Bako într-o ts ablis as a de marmurs a numele poetului s ai editorului Kiss Jeno (1912-199) Aproape de top în apropierea criptei s ai ls angs a drum pe o piatrs a ros aie este scris numele celebrei noastre sciitoresei Berde Maria (1889-1949). Mai departe în spatele criptei o ts ablis as a sts a în amintirea poetului Szilagyi Domokos (1938-1976) s ai pentru fiul ss a s ai sos aia lui Hervay Gizella Domokos (1805-1866), constructorii criptei, s ai sorele ei grof Doamna Banffy Miklos, grof Bethlen Kata (1810-1871) Datorits a ei a mos atenit cripta famila Banffy.Tot aicea se odihnes ate bs atrs anul grof Banffy Miklos fiul lui Banffy Gyorgy s ai aicea a ajuns s ai scriitorul,politiceanul Banffy (Kisban) Miklos (1874-1950) cs arui cenus as a a fost aduss a acass a în 1976. Urms atoarea cripts a negotics a cu numele familiei grof Miko s ai Rehedey politiceanul conucs ator al timpului reformat în Transilvania, în vecins atatea ei se odichneste sub obeliscul granat sos aia lui Miko Imre (1805-1876), Rhedey Maria (1811-1849) cs aruia a fost construits a un sarcofag alb din marmurs a. Fas as a de cripta Bethlehen sub obeliscul, protectat de patru lei se odichnes ate ts ans arul mort politicean grof. Kendeffy Adam (1796- 1834). Cu cs as ava pas ai mai departe într-un obelisc negru de marmurs a este portretul lui grof Bethlen Gergely(1810-1867) cine a fost de mare ajutor a armei în anul 1848.
Aicea în top cele dou drumuri ale cimitirului se înts alnesc s ai de aicea putem intra în partea nous a a cimitirului care sa dezvoltat din înts alnirea secs ailor II.C. s ai III.B. unde putem începe cu cei mai faimos ai monumentele clasiciste. Brassai Samuel (1800- 1897) ultimul polihistor al Transilvaniei, s atiind zece tipuri de s atins as a. Ls angs a el a fost îngesuits a monumentul în amitirea sciitorului Nagy Istvan (1904-1977). În vecins atatea lui se odichnes ate sub un sarcofag de piatrs a se odichnes ate Berde Mozsa (1815-1893), binefs acs atorul unitarias ailor, iar dups a acesta urmeazs a în stil neogotic statuia lui Boloni Farkas Sandor(1795-1842),cs als atorul american, o persoans a foarte importants a în perioada reformas aiunii. Mai departe dups a monunemetul scriitorului Ujfalvy Sandor s ai a sos aiei sale la separrea secs aiilor aproape fas as a de fas as a stau monumentele persoanelor lideri din tiners aea Clujului din timpul reformat poetul Szentivani Mihaly (1813- 1842) s ai culegs atoruliu de folclor Kriza Janos (1811-1875) Cu cs as ava pas ai mai departe la dreapta de monumentele a doi austriac putem ss a ne uits am la monumentele lui Kelemen Lajos (1877-1963) om de s atins as a s ai istorie, heraledicul Keopeczi Sebestyen Jozsefnek (1878-1964) s ai monumentul scriitorului, politicean Miko Imrenek (1911-1977).
Dacs a mergem mai departe ls angs a monumentul lui Neb Maria (1799- 1884) putem ss a vedem monumentul faimos a lui Apaczai Csere Janos (1625-1659) s ai sos aia lui.Acesta nu este monumentul lpr adevs arat dar a fost un gest frumos constriund o amintire pentru ei aicea. În pedagogul renumit putem ss a respecta înfloritorul colegiului reformat din Cluj.Mergs and mai departe ajungem la drumul principal vestic care se duce spre poarta principals a. Aicea cs andva erau monumentele artis atilor. Cea mai frumoass a este monumentul lui Keler Ilona (1860-1880) constriut de Pakey Lajos în stil neorenesans. Dacs a mergem cs as ava pas ai în sus la dreapta în secs aia I.C. putem gs asi monumentul negru al istoricului Clujului Jakab Elek (1820-1897). De aicea dacs a ne contiuns am drumul în sectorul I.C. la sts anga vom vedea cripta lui Dsida Jeno (1907-1938),om al literaturii cine a murit foarte ts ans ar als aturi de versurile frumoase de rs amas bun scrise de poetul. Cu cs as aiva rs anduri înainte de cripta Dsida putem gs asi monumentul construit de Szervatiusz Jeno unde se odichnes ate poetul Szabedi Laszlo (1907-1959).Într-o line cu cripta Dsida în sectorul II.B. putem vedea monumentul original în forms a de sicrils a a lui Totfalusi Kis Miklos (1650-1702) sriss a pe monumentul lui versurile de tipograful Papai Pariz Ferenc.Mergs and mai departe jos pe drumul principal înainte de a ajunge la intersecs aie ne putem uita la monumentul lui Salamon Janos (1822-1899),muzicean a Bemuli în sectorul I.C. la sts anga ce este o piramida de rromi. Sub pomi gs asim nis ate monumente vechi în forms a de sicrile pe unul dintre acestea gs asim numele episcopului unitar Szentabrahami Lombard Mihaly (1684-1758).
Sub intersecs aie pe sts anga în sectorul I.A. cs as aiva monumente colorate atrag privirea noastrs a. Între aceastea gs asim monumentul lui Szentgyorgyi Istvan (1842- 1931), tibors aul teatrului cu el întrunum monument gs asim s ai faimosul dups a rolurile din filmuri Kovacs Gyorgy (1910-1977). Ls angs a ei directorul teatrului din Cluj s ai în anul 1914 a fost fondatorul unei firme de films ari Janovics Jeno (1872-1945), cu el se odichnes ate sos aia lui pedagogul de teatru Poor Lili (1886-1962). Dealungul drumului la sts anga gs asim monumentul preotului trunchiat în anii 80 Kedves Istvan (1782-1864) în timpul lui a fost construit turnul bisericii centrale.Înainte de a ajunge la caps atul drumului putem vedea monumentul lui Bajor Andor (1927-1991) umoristul la sts anga s ai monumentele celor trei preos ai reformas ai închis ai de drumurile principale, Nagy Peter (1819-1884), Bartok Gyorgy (1845-1907) s ai Szasz Domokos (1838-1899).Mergs and la sts anga în secs aia II.A. putem vedea monumentele artis atilor,primariilor etc. Într-un spas aiu împodobit sts a mauzolemul lui Sigmund Elek (1810-1877) în stil clasicist, primul industrias ai din acel timp.
Dacs a aicea ne ducem spre drumul construit în anii 1897 ajungem la drumul în fas aa criptei
Aicea putem ss a cs auts am monumentul lui Gall Erno (1917-2000), profesor de filosofie, editorul principal al reviset Korunk, iar în partea a sts anga a drumului putem gs asi monumentul lui Gy. Szabo Bela (1905-1985).Tot aicea în sectorul aceasta se odichnes ate aproape de gard pictorul Fulop Antal Andor (1908-1979). Trecs and pe ls angs a cripta Gyalokay putem gs asi monumentul traducs atorului de psalmuri Szenczi Molnar Albert (1575-1634).
La sts anga de poartea principals a în cimitirul lutheran putem gs asi foarte multe perosane faimoase, s ai pe drumurile înguste e destul de greu ss a ne gs asim drumul. Fas as a de poarts a ts ablis aele au fost aduse aicea din locurile lor originale-sau a fost fs acute dun urms a- ca o amintirte pentru monumentele desfins aate De Gerando Antonina (1845-1914), cunoscut pentru încercs arile fs acute în educarea femeii, Finaly Henrik (1825-1898) istorician, editor de dics aionare, Melka Vince (1834-1911) pictor. Aicea putem gs asi cel mai vechi monument al cimitirului adus aicea din biserica comuns a cu versuri germane din anul 1599. La sts anga de la poarta principals a se odichnes ate pictorul Szolnay Sandor (1893-1950) s ai scriitorul, editorul Kacso Sandor (1901- 1984). În partea de sus a sectorului gs asim piatra lui Ioannes Fabritius de Gladys (1676-1750) în stil baroc. El este donatorul acestei ps ars ai de cimitir. Mai departe atrage privirea criptei de piramids a a lui Mauksch-Hintz.Dacs a prin drumul începs and de aicea ne ducem ps ans a la gardul vestic putem gs asi monumentul lui Szentimrei Jeno (1891-1950) scriitor, poet s ai monumentul lui Szabo T. Attila (1906-1987) lingvist. Dacs a dealungul gardului mergem în sus gs asim monumentul familiei Remenyik unde pe o ts ablis as a putem citi numele poetului Remenyik Sandor.Mergs and mai departe gs asim monumentul împodobit cu pene istoricului,editorului Kovary Laszlo (1819-1907) cu pus ain mai în fas as a sub un monument de marmurs a neagrs a se odichnes ate primul cirurg al Clujului Brandt Jozsef (1839-1912).Are un monument asems ans ator cu o secs aie mai departe faimosul lingvist oriental Grof Kuun Geza (1838-1905).În vecins atatea lui spre vest se odichnes ate scriitorul, editorul Balogh Edgar (1906-1996) Pe intersecs aia cea mai în top aproape se gs ases ate monumentul lui Acs Ferenc (1876-1949)pictor s ai Tavaszy Sandor (1888-1951) filozof,teolog. Cea din urma este împodobits a cu semnele alfa s ai omega s ai cun un edelweiss alb.
Aceasts a plibare este de cs ateva ore iar cs autarea fiecs ariu monument cu un conducs ator va lua toats a ziua.
© Gaal Gyorgy “din Cluj-Napoca, Millennium Guide”, konyvkiado Polis, Cluj 2001
· MOTTO: Concurenta nu doarme