ANEXĂ

Metoda măsurării şi evaluării biopotenţialelor electrice în punctele JING distale

Fizician IOAN MAMULAŞ

            1. În urmă cu circa 2300 de ani, Aristotel afirma că “activitatea practică şi rezultatul ei au loc întotdeauna în domeniul individualului. Căci medicul nu tratează pe om în general sau doar în calitatea lui de om, ci pe Callias sau pe Socrate sau pe un alt individ, căruia îi revine acelaşi predicat, adică acela de a fi om. Aşa că cel care posedă teoria fără experienţă, cunoscând generalul fără a cunoaşte particularul subsumat lui, va fi expus să greşească adesea în tratamentul său, căci obiect al practicii sale este mai degrabă cazul particular”. (Metafizica, Cartea I(A), 1, 981a). În consecinţă, aşa cum se spune uneori, medicul (inclusiv – sau mai ales – cel care utilizează acupunctura sau altă formă de medicină alternativă/complementară) trebuie să trateze bolnavul şi nu doar boala în genere. Fiecare pacient are particularităţile sale biologice, fiziologice şi bioenergetice şi, pentru un tratament cât mai eficient, trebuie ţinut seama de ele. Ignorarea acestor particularităţi, aplicarea mecanică a schemelor de tratament indicate în cutare sau cutare boala, şi nu în raport cu individualitatea bolnavului, poate fi pricina următoarei situaţii (întâlnită uneori în practica superficială a unor terapeuţi): fie doi pacienţi, de acelaşi sex, aceeaşi vârstă, cu aceeaşi boală şi aflaţi în acelaşi stadiu al bolii, şi cărora li se aplică aceeaşi schemă de tratament; se constată că unul dintre ei reacţionează bine după numai câteva şedinţe de tratament (acupunctural, de pildă), în vreme ce la celălalt pacient efectul benefic al procedurilor terapeutice apare abia după 2-3 serii de şedinţe sau deloc. Prin urmare, tratamentul (în particular, cel acupunctural) trebuie particularizat (“personalizat”) în cazul fiecarui pacient.

            Schema terapeutică recomandată în general pentru o anumită afecţiune trebuie, prin urmare, completată/adaptată/individualizată în funcţie de aspectele particulare pe care respectiva afecţiune le prezintă în cazul concret al unui anume pacient; pacient care, la rândul lui, are o individualitate bioenergetică cu particularităţi specifice.

            2. O modalitate prin care se pot evidenţia unele din aceste particularităţi este investigarea caracteristicilor bioelectrice de suprafaţă (la nivel cutanat) ­ale anumitor puncte de acupunctură care au o deosebită importanţă funcţională în circulaţia Qi-ului (“energiei”, “bioenergiei”) de-a lungul meridianelor de acupunctură.

            Parametrii electrici investigaţi – măsuraţi între un electrod de referinţă (de “masă”) cu suprafaţa relativ mare (de exemplu, 20 – 25 cm2) şi un electrod “punctiform” (cu suprafaţa de câţiva mm2) plasat pe punctul de acupunctură – pot fi de tip pasiv (rezistenţa electrică, impedanţa electrică, capacitatea electrică) sau activ (potenţial electric, intensitatea curentului electric produs de un stimul). Aparatele de măsură/înregistrare utilizate trebuie să fie adecvate fiecărui gen de investigaţie. Pentru determinările de biopotenţial electric, de pildă, este necesară folosirea unui milivoltmetru digital cu impedanţă mare de intrare (peste 200.000 de Mohmi).                                                                                                                     Considerăm că sunt de preferat măsurătorile de biopotenţial electric pe/în punctele de acupunctură întrucât potenţialul electric, ca mărime electrică activă, exprimă mai bine şi mai direct “funcţionalitatea” acestor puncte, comparativ cu rezistenţa electrică care, ca mărime electrică pasivă, furnizează mai degrabă informaţii despre caracteristicile de “material” ale structurii investigate, decât despre starea funcţională a  acesteia.

            Alegerea diferitelor grupe de puncte de acupunctură pentru acest gen de testare electrobiologică are la bază următoarele criterii [1, p. 157]:

-         punctele respective trebuie să aibă o relaţie precisă cu meridianele de acupunctură şi funcţiuni importante în cadrul acestora; din acest punct de vedere, ordinea de preferinţă a grupelor de puncte ar fi: punctele JING distale, punctele MU anterioare (de alarmă), punctele SHU posterioare (de asentiment), punctele YUAN (sursă);

-         “calitatea” de fond a tegumentului pentru acupunctele dintr-un grup trebuie să fie cât mai asemănătoare; ordinea de preferinţă ar fi: punctele JING distale, punctele SHU posterioare (de asentiment), punctele MU anterioare (de alarmă), punctele YUAN (sursă);

-         punctele trebuie să fie uşor de localizat; ordinea de preferinţă ar fi: punctele JING distale, punctele SHU posterioare (de asentiment), punctele YUAN (sursă), punctele MU anterioare (de alarmă).

În tabelul 1 sunt prezentate tipurile de puncte de acupunctură şi parametrii electrici investigaţi, în scop de orientare diagnostică energo-acupuncturală, de către diverşi autori.

Tabelul 1 – Grupe de puncte de acupunctură şi parametrii bioelectrici de        suprafaţă investigaţi

3. Punctele JING distale (tabelul 2) sunt localizate la degetele de la mâini şi de la picioare, puţin în afara unghiurilor unghiale, cu excepţia punctului R 1, aflat la unirea 1/3 anterioare şi 2/3 posterioare a plantei, în fosa formată prin flectarea degetelor.

Tabelul 2 – Punctele JING distale

Punctele JING distale au funcţiuni importante în schimburile energetice (ale Qi-ului) care au loc la nivelurile meridianelor cărora le aparţin. Din acest punct de vedere, sunt de evidenţiat următoarele aspecte:

·        Şase dintre aceste puncte (R 1, F 1, SP 1, IS 1, TF 1 IG 1) sunt puncte de intrare a Qi-ului în meridianele respective, în vreme ce celelalte şase (VU 67, VB 44, S 45, C 9, VS 9, P 11)  sunt puncte de ieşire a Qi-ului din meridianele corespunzătoare.

·        Punctele JING distale de la membrele inferioare reprezintă punctele de pornire ale celor şase axe energetice, iar punctele JING distale de la membrele superioare constituie punctele terminus ale acestor axe (tabelul 3).

Tabelul 3 – Axele energetice

·        La nivelul punctelor JING distale are loc comunicarea (printr-un vas secundar) între circulaţia energiei Ying Qi (energia nutritivă, trofică) prin două meridiane cuplate, unul Yang şi celălalt Yin.

·        Prin punctul JING distal se realizează transferul energiei Wei Qi (energia defensivă, de apărare) din meridianul principal în meridianul tendino-muscular, al cărui punct de origine este.

·        Punctele JING distale reglează fluxul energiei Shen Qi (energia psiho-informaţională) prin meridianele distincte, care pe primele lor porţiuni au un traiect comun cu meridianele principale.

·        Punctele JING distale de la membrele inferioare sunt “porţile de intrare” în cele şase axe (niveluri) energetice pentru energiile patogene externe.

Se poate spune, prin urmare, că “punctele JING distale, prin poziţia lor anatomică privilegiată şi prin rolul lor important în economia energetică a organismului, pot fi considerate ca puncte de comandă a căror stare funcţională ar putea da informaţii asupra cantităţii şi calităţii energiei meridianului pe care se găsesc situate” [1, p. 160 – 161].

4. Pentru efectuarea măsurătorilor de biopotenţiale electrice în punctele JING distale se procedează astfel:

-         subiectul/pacientul stă în poziţia culcat sau aşezat pe un scaun;

-         se curăţă cu alcool punctele ce urmează a fi măsurate, electrodul “punctiform” şi electrodul de “masă”;

-         cei doi electrozi se conectează la aparatul de măsură (milivoltmetru digital), aflat pe poziţia “off”;

-         subiectul/pacientul ţine ferm în mână electrodul de “masă”;

-         aparatul de măsură se pune pe poziţia “on”;

-         se plasează succesiv (mai întâi la membrele superioare, apoi la cele inferioare, în ordinea stânga – dreapta) electrodul “punctiform” pe punctele JING distale şi se notează valorile indicate de aparatul de măsură; se va avea în vedere ca presiunea de contact dintre electrodul “punctiform” şi piele să fie cât mai constantă de la un punct JING distal la altul, iar citirea valorii indicate de aparatul de măsură se va face la două secunde după plasarea pe punctul respectiv a electrodului “punctiform”.

5. Prelucrarea statistico-matematică şi interpretarea datelor astfel obţinute se efectuează după cum urmează:

I.                    Se calculează (utilizând soft-uri de prelucrări statistico-matematice, cum ar cele de tip EXCEL) media Msup a celor 12 valori (stânga şi dreapta) ale biopotenţialelor electrice măsurate pe punctele JING distale de la membrele superioare, deviaţia standard DSsup, intervalul de încredere [IC]sup al lui Msup (la un nivel de semnificaţie alfa = 0,05), coeficientul de variaţie CVinf = DSsup/Msup (exprimat procentual). Acest tip de prelucrare statistico-matematică ţine seama de variabilitatea inerentă a măsurătorilor/determinărilor, ori de care tip ar fi ele, efectuate pe structuri biologice

II.                 Valorile individuale care sunt mai mari decât media plus intervalul de încredere (Msup + [IC]sup) sunt considerate ca indicând un exces energetic pe ramurile de meridiane corespunzătoare. Valorile individuale care sunt mai mici decât media minus intervalul de încredere (Msup – [IC]sup) sunt considerate ca indicând un deficit energetic pe ramurile de meridiane corespunzătoare.

III.               În mod similar se procedează cu valorile biopotenţialelor electrice măsurate pe punctele JING distale de la membrele inferioare: se calculează, respectiv, Minf, DSinf, [IC]inf, CVinf, Minf + [IC]inf, Minf – [IC]inf, şi se stabileşte unde sunt excese/deficite energetice pe meridianele corespunzătoare.

IV.              În mod normal, media valorilor măsurate la membrele superioare Msup este mai mare decât media valorilor măsurate la membrele inferioare Minf, dată fiind predominanţa fiziologică Yang în partea superioară a corpului. În cazul în care Msup < Minf, atunci există un deficit energetic în partea superioară a corpului. Dacă Minf >> Msup, atunci există un exces energetic în partea inferioară a corpului. Dacă Msup >> Minf, atunci există un exces energetic în partea superioară a corpului.

V.                 Valori ale coeficienţilor de variaţie (CVsup, CVinf) mai mari de 30 % indică o distribuţie accentuat neuniformă (nearmonioasă) a Qi-ului între meridianele acupuncturale respective. Cu cât CV este mai mare de 30%, cu atât neuniformitatea respectivă este mai pronunţată. În urma unui tratament eficient, valorile pentru coeficienţii de variaţie trebuie să scadă în mod semnificativ.

VI.              Dacă nu există diferenţe notabile între valorile măsurate la toate cele 24 de puncte JING distale, acest lucru poate fi consecinţa unui tonus vegetativ particular: hipertonie simpatică dacă bipotenţialele electrice sunt crescute (de ordinul zecilor şi sutelor de milivolţi) sau hipertonie parasimpatică dacă biopotenţialele electrice sunt scăzute (de ordinul milivolţilor).

6. După constatarea (prin evaluarea măsurătorilor de biopotenţiale electrice în punctele JING distale) existenţei mai multor meridiane dezechilibrate energetic, intervenţia terapeutică poate consta în tonifierea/dispersia energetică a meridianelor (sau a ramurilor lor drepte sau stângi) aflate în insuficienţă/exces energetic. Acest lucru ar urma să se efectueze pe baza regulilor clasice care decurg din relaţiile funcţionale dintre meridiane, folosind, de exemplu, acţiuni acupuncturale asupra punctelor de tonifiere, punctelor Lo, punctelor YUAN (sursă), punctelor MU anterioare (de alarmă), punctelor SHU posterioare (de asentiment).

În [1, p. 167] se consideră că, în general, este necesară abordarea terapeutică numai a meridianelor aflate în mare exces energetic sau în mare deficit energetic, ceea ce va conduce la o echilibrare şi a celorlalte meridane aflate în dezechilibru energetic relativ mai mic.

 Fizician Ioan Mamulas

Copyright

Copyright Notice

Any and all the content of our websites

Bibliografie

• 1. C. Ionescu-Tîrgovişte – “Electroacupunctura”, Bucureşti, 1984.

  2. Y. Nakatani – “Skin electric resistance and Ryodoraku”, J. Autonomic Nerve, 6, p. 52, 1956.

  3. R. Voll – “Twenty years of electroacupuncture diagnosis in Germany: A progress report”, Am. J. Acupunct., 3, p. 7-17, 1075.

  4. T. W. Wing – “Automated approach to meridian balancing and electroacupuncture instrumentation”, Am. J. Acupuncture, 5, p. 261, 1977.

  5. A. C. AHN, O. G. Martinsen – “Electrical Characterization of acupuncture points: Technical Issues and challenges”, J. Altern. Complement. Med., 13, p. 817-824, 2007.

  6. C. Ionescu-Tîrgovişte, O. Băjenaru, D. Zugrăvescu et al. – “Electrical skin potential of the Jing distal points in diabetics with and without clinical neuropathy”, Am. J. Acupuncture, 12, p. 256, 1984.

  7. A. P. Colbert, R. Hammerschlag, M. Aickin, J. McNames – “Reliability of the Prognos electrodermal device for measurements of electrical skin resistance at acupuncture points”, J. Altern. Complement. Med., 10, p. 619-616.-    Masuratorile fizicianului Ioan Mamulas mi-au permis sa aleg mai repede medicamentul homeopat in sistemul integrat homeopatie acupunctura pentru recuperarea optima a bolnavului cronic .