Analiza problemelor de mediu

Managementul deșeurilor este un subiect critic în contextual protecției mediului din cauza creșterii populației și a urbanizării. Deșeurile necontrolate și gestionarea inadecvată a acestora contribuie semnificativ la poluarea solului, apei și aerului. Cauzele problemelor de gestionare a deșeurilor: lipsa infrastructurii pentru colectarea selective și reciclare; onsumul excesiv de produse cu ambalaje din plastic și alte materiale nereciclabile; lipsa educației în rândul elevilor, comunității locale, privind separarea corectă a deșeurilor; politici și reglementări insuficiente privind reciclarea și reducerea deșeurilor. Schimbarea mentalității oamenilor nu este ușor de realizat, dar, fără o educație în acest sens, orice acțiune de ocrotire a mediului este sortită eșecului.

Astfel s-a constatat că în unitatea noastră nu s-au găsit întotdeauna soluții optime pentru următoarele probleme de mediu:

1)      Colectarea și sortarea deșeurilor, precum și reciclarea materialelor refolosibile;

Soluții:

a) Colectarea selectivă în școală: Implementarea unor coșuri de gunoi separate pentru plastic, hârtie, metal și deșeuri organice, amplasate pe holuri și în curtea școlii. Elevii pot participa la decorarea acestor coșuri pentru a le face atractive și a le încuraja utilizarea.

Campanie de informare: Oferirea de sesiuni educative în care elevii învață cum să sorteze corect deșeurile și de ce este important să facă acest lucru.

Monitorizarea colectării: Elevii voluntari, împreună cu profesorii, pot forma echipe care să monitorizeze respectarea regulilor de colectare selectivă, să încurajeze colegii și să ofere feedback.

b) Reciclarea creativă: Ateliere de reciclare creativă: Elevii pot participa la ateliere în care învață să refolosească deșeuri pentru a crea obiecte decorative, mobilier din carton, ghivece pentru flori sau jucării. Aceste produse pot fi prezentate la o expoziție organizată la nivelul școlii.

Concursuri de reciclare: Organizarea unui concurs între clase pentru a colecta și recicla cât mai multe materiale reutilizabile. Clasa câștigătoare poate primi o recompensă simbolică, cum ar fi o zi specială dedicată unei activități recreative.

c) Compostarea deșeurilor organice: Amenajarea unui colț de compost în curtea școlii;  

Lecții de ecologie practică: Elevii pot urmări procesul de compostare și pot învăța despre ciclul natural al materiei și despre beneficiile utilizării compostului în loc de îngrășăminte chimice.

Crearea de sticle și cutii personalizate: Elevii pot personaliza sticle de apă reutilizabile sau cutii de prânz în cadrul unor ateliere creative, încurajând astfel reducerea utilizării materialelor de unică folosință.

2)      Consumul iresponsabil de alimente (risipa alimentară);

Soluții:

a) Reducerea risipei alimentare în școală: Campanie de conștientizare a risipei alimentare: Organizarea de prezentări interactive în care elevii află cât de multă mâncare se risipește zilnic în lume și în școală. Pot crea afişe sau videoclipuri cu mesaje despre importanța reducerii risipei alimentare, afișate pe holuri.

Recuperarea mâncării neconsumate:  Mâncarea care nu a fost consumată, dar este în stare bună, poate fi colectată și donată unor adăposturi sau organizații locale care oferă ajutor persoanelor în nevoie (aceasta implică, desigur, colaborarea cu administrația școlii și respectarea normelor sanitare; TÂRGUL DE TOAMNĂ).

b) Mic-dejun sănătos și responsabil: O zi dedicată alimentației sănătoase: Organizarea unei zile dedicate alimentelor sănătoase și locale, în care elevii sunt încurajați să aducă gustări și prânzuri compuse din alimente de sezon, locale și neprocesate. Ateliere de gătit: Elevii pot participa la ateliere de gătit sănătos, în care învață cum să prepare gustări simple și nutritive, folosind ingrediente locale și reducând utilizarea produselor procesate și ambalajelor de plastic.

d) Schimbarea obiceiurilor de consum: Jurnal alimentar pentru o săptămână: Elevii pot ține un jurnal alimentar în care să noteze ce au consumat timp de o săptămână și câtă mâncare au risipit. Acest exercițiu îi va ajuta să devină mai conștienți de propriile obiceiuri alimentare.

În urma întâlnirilor avute din cadrul Comitetului Eco, împreună cu doamna POLEACU MIHAELA de la Agenția de protecție a mediului Suceava s-a ajuns la concluzia că ameliorarea continuă a acestor probleme se va putea realiza dacă elevii și profesorii nu vor mai percepe acțiunile de ecologizare ca fiind o atribuție strictă a autorității locale, ci o implicare mai mare în desfășurarea unor activități prin care să reducă impactul negativ asupra naturii. Soluționarea, la nivelul școlii, a problemelor identificate poate genera soluții și pe plan local, asigurând astfel durabillitatea proiectului.