Psihoterapia este o metodă de a ajuta oamenii într-o largă varietate de dificultăți emoționale și boli mintale. Psihoterapia poate ajuta la eliminarea sau la controlul simptomelor, astfel încât o persoană să poată funcționa mai bine, să crească bunăstarea generală și să ajute vindecarea.

Psihoterapia se adresează problemelor ce includ dificultatea de a face față vieții cotidiene; impactul traumei, bolilor sau doliului; tulburările mintale specifice, cum ar fi depresia sau anxietatea. Există mai multe abordări diferite de psihoterapie, iar unele pot funcționa mai bine în cazul anumitor dificultăți. Psihoterapia poate fi utilizată în combinație cu tratament medicamentos sau alte terapii.

Ședințele de terapie

Terapia poate fi realizată într-un cadru individual, familial, de cuplu sau de grup și poate ajuta atât copiii, cât și adulții. Ședințele se desfășoară de obicei o dată pe săptămână, cu o durată între 50 și 90 de minute. Atât clientul, cât și terapeutul trebuie să se implice activ în procesul terapeutic. Încrederea și relația terapeutică este esențială pentru a lucra eficient împreună. Confidențialitatea este o cerință fundamentală în psihoterapie, aceasta putând fii încălcată numai în cazurile prevăzute de lege.

Psihoterapia poate fi de scurtă durată (câteva ședințe) – abordând probleme acute – sau poate fi de lungă durată (luni sau ani) – abordând probleme complexe (de exemplu, tulburările de personalitate sau tulburarea de stres posttraumatic). Obiectivele terapiei și frecvența ședințelor sunt planificate de comun acord, între client și terapeut.

Psihoterapia și medicația

Psihoterapia este adesea folosită în combinație cu medicația pentru a trata tulburările de sănătate mintală. În unele cazuri, medicația este cea care poate fi mai de ajutor, iar în altele psihoterapia poate fi cea mai eficientă. Pentru alte cazuri, medicația combinată cu psihoterapia este o opțiune mai bună decât oricare dintre ele luate separat. Îmbunătățirea stilului de viață, cum ar fi o alimentație sănătoasă, exerciții fizice regulate și un somn adecvat, pot fi, de asemenea, importante în sprijinirea recuperării și a unei bunăstări generale.

Psihoterapia funcționează?

Cercetările arată că majoritatea persoanelor care beneficiază de psihoterapie experimentează o ușurare a simptomelor și funcționează mai bine în viața de zi cu zi. Aproximativ 75% dintre persoanele care intră în psihoterapie au arătat că au avut de beneficiat de pe urma ei.1 S-a demonstrat că psihoterapia îmbunătățește starea emoțională și comportamentul, fiind legată și de schimbări pozitive în creier și corp. Beneficiile includ, printre altele, mai puțină neputință și dizabilitate resimțită, mai puține probleme medicale și o satisfacție crescută la locul de muncă.

Prin utilizarea tehnicilor de imagistică cerebrală, cercetătorii au putut observa schimbări în creier după ce o persoană a beneficiat de psihoterapie. Numeroase studii au identificat modificări ale creierului la persoanele cu afecțiuni mintale (inclusiv depresie, tulburări de panică, tulburare de stres posttraumatic și altele) ca urmare a tratamentului psihoterapeutic. În cele mai multe cazuri, modificările cerebrale rezultate în urma psihoterapiei au fost similare cu modificările rezultate în urma medicației. 2

Pentru a beneficia la maxim de psihoterapie, abordați terapia ca un efort de colaborare, fiți deschiși și sinceri, urmați planul convenit pentru tratament și îndepliniți sarcinile dintre sesiuni despre care ați vorbit în ședințele de terapie.

Există mai multe tipuri de psihoterapie, iar abordarea pe care acest cabinet individual de psihologie o oferă este Psihoterapie Familială Sistemică.

Ce este Terapia Familială Sistemică?

Terapia familială abordează dificultățile clienților în contextul relațiilor acestora cu persoanele semnificative din viața lor și din rețelele lor sociale. Este o abordare psihoterapeutică recunoscută, preocupată în primul rând de sistemul familial ca unitate socială, spre deosebire de alte abordări psihoterapeutice, care se concentrează asupra individului. Unele dintre obiectivele comune ale terapiei familiale pot fi, de exemplu, îmbunătățirea funcționării familiei pe diferite niveluri, îmbunătățirea înțelegerii reciproce și a sprijinului emoțional în rândul membrilor familiei, dezvoltarea abilităților de a face față dificultăților și dezvoltarea unor strategii de rezolvare a problemelor în diverse etape ale vieții.

Perspectiva sistemică – care stă la baza practicii celor mai mulți terapeuți de familie – privește problemele unei persoane în raport cu diferitele contexte în care această persoană trăiește: adică ca partener într-o relație de cuplu, ca membru al familiei, o persoană cu un anumit nivel cultural și/sau apartenență religioasă, luând în considerare, de asemenea, circumstanțele socio-economice și politice. Practica sistemică consideră „contextul” ca fiind de o importanță primordială pentru dezvoltarea psihologică a persoanei și bunăstarea sa emoțională.

Cine poate beneficia de terapie de familie?

Familia poate fi atât o mare sursă de sprijin pentru oameni, cât și o sursă de suferință, neînțelegere și durere. Prin urmare, terapia familială este importantă ori de câte ori scopul este de a crește capacitatea membrilor unei familii de a se sprijini reciproc. Împuternicirea membrilor de a-și folosi eficient resursele într-un mod suportiv, poate fi esențială pentru gestionarea etapelor de tranziție ale dezvoltării familiei sau a evenimentelor de viață stresante, cum ar fi o boală gravă sau decesul unui membru al familiei.

În general, orice situație sau dificultate care afectează relațiile dintre membrii familiei, funcționarea acesteia și rolul său de susținere, poate beneficia de terapia familială sistemică. În mod similar, orice problemă a unui individ care îi afectează viața, în relație cu familia și/sau în context mai larg, poate beneficia de o abordare sistemică. Implicarea altor persoane din familie sau din rețeaua socială a unui client în procesul terapeutic, poate contribui la evitarea patologizării simptomelor și poate ajuta la o abordare mai eficientă a dificultăților cu care se confruntă.

Terapia familială poate fi utilă atât în perioade de criză acută, cât și în probleme de lungă durată. Psihoterapia poate fi utilă în tratarea majorității problemelor de sănătate mintală, inclusiv:

• Tulburări de anxietate, cum ar fi tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC), fobiile, tulburarea de panică sau tulburarea de stres post-traumatic (PTSD)

• Tulburări ale dispoziției, cum ar fi depresia sau tulburarea bipolară

• Dependențe, cum ar fi alcoolismul, dependența de droguri sau jocurile de noroc compulsive

• Tulburări de alimentație, cum ar fi anorexia sau bulimia

• Tulburări de personalitate, cum ar fi tulburarea de personalitate borderline sau tulburarea de personalitate evitantă

• Schizofrenie sau alte tulburări care determină detașarea de realitate (tulburări psihotice)

Nu oricine beneficiază de psihoterapie este diagnosticat cu o boală mintală. Psihoterapia poate ajuta într-o serie de situații stresante și conflictuale care pot afecta pe oricine în timpul vieții. De exemplu, poate ajuta la:

• Rezolvarea conflictelor cu partenerul de viață sau cu alte persoane

• Ameliorează anxietatea sau stresul din cauza locului de muncă sau a altor situații

• Ajută să faceți față schimbărilor majore din viață, cum ar fi divorțul, moartea unei persoane dragi sau pierderea unui loc de muncă

• Vă învață să gestionați reacțiile nesănătoase, cum ar fi furia sau comportamentul pasiv-agresiv

• Ajută la înțelegerea și acceptarea unei probleme de sănătate fizică cronică sau terminală, cum ar fi diabetul sau cancerul 

• Ajută la recuperarea după abuzuri fizice sau sexuale sau alte evenimente traumatice

• Vă ajută să faceți față problemelor sexuale, indiferent dacă acestea se datorează unei cauze fizice sau psihologice

• Ajută la ameliorarea problemelor de somn (insomnie)

De menționat că în multe țări europene, precum Finlanda și Marea Britanie, această abordare este disponibilă și bine implementată în cadrul serviciilor publice, iar familiile defavorizate pot beneficia în mod special de terapie familială sistemică.