Creșterea și patologia animalelor exotice și de vânat

Prof.Dr. Brudasca Florinel

Expunere orală cu participare interactivă, prezentări Power Point, întrebări pe parcursul desfăşurării cursului Cursul urmăreşte familiarizarea studenţilor cu modalităţile particulare de identificare, precum şi cu principiile generale de diagnostic şi tratament al principalelor boli infecţioase, parazitare, de nutriţie şi metabolism a principalelor specii de mamifere, păsări şi reptile exotice şi de interes cinegetic, fiind trecute in revistă etiologia, epidemiologia, patogeneza, tabloul clinic, modificările morfopatologice precum şi măsurile de profilaxie şi combatere.

Lucrări practice interactive vizează deprinderea unor tehnologii de creştere în captivitate, a tehnicilor de diagnostic şi efectuarea tratamentului, cu largă aplicabilitate practică, în principalele boli ale animalelor exotice şi de vânat, precum şi modalităţile de identificare a speciilor, stabilirea sexului şi a vârstei la unele specii de reptile, păsări exotice şi mamifere de interes cinegetic.

Creșterea și patologia peștilor

Prof.Dr. Gherman Calin

Conform Programei analitice expuse in Fisa disciplinei, Cresterea si Patologia Pestilor abordeaza in partea de curs, intr-o prima etapa, avantajele si dezavantajele practicarii pisciculturii intensive. Un rol important in dezvoltarea acestei ramuri a Zootehniei revine protectiei speciilor de pesti amenintate, la nivel global. Beneficiile economico-financiare constituie un alt motiv care a stat la baza dezvoltarii acestei ramuri.

Sunt prezentate de asemenea tehnologiile de cultura la specii din Romania si Europa: ciprinide, salmonide si sturioni. Sunt descrise principalele sisteme de cultura, cel inchis, respectiv recirculant, fiind descrise elemente legate de modul de construire a unei astfel de ferme, echipamentele necesare, etapele reproductiei si cresterii pestilor.

Reproductia speciilor de cultura este un alt aspect important descris intr-un curs aparte. Se pune accentul pe tipurile reproductive existente la pesti, modelele de reproducere, morfostructura aparatului genital, etapele vietii sexuale si factorii care influenteaza activitatea sexuala, respectiv reproductia artificiala la pesti.

Un alt element important abordat in curs este nutritia pestilor, un element determinant in realizarea performantelor economice vizate. Sunt enuntate cateva generalitati privind furajarea pestilor: sistematizarea acestora in functie de comportamentul alimentar, tipurile de furaje si compozitia nutritionala a acestora, precum si bolile de nutritie.

Elementele de bunastare a pestilor, un subiect controversat, sunt descrise analitic, aducand opinii pro sau contra acestui subiect. Conceptul general de bunăstare a animalelor este de obicei definit în termeni de funcționare biologica, starea afectivă a animalului sau importanța unei vieți naturale. Controversele acestui concept in piscicultura se datoreaza unei probleme majore, centrale, aparent nerezolvate, respectiv existenta simtului durerii la pesti, daca acestia pot sa simta, sau nu, durerea.

Cursul prezinta in final sindromul de “dropsy” - hidropizie, fiind enuntate cauzele posibile, simptomele caracteristice si tratamentul aferent.

Activitatea practica asociata cursului consta in descrierea examenului sanitar veterinar la peste, modul de completare a fisei de examinare clinica, iar in continuare sunt descrise dupa un tipar clasic (etiologie, biologie, epidemiologie, simptome / leziuni, diagnostic si tratament) principalele boli ale pestilor de cultura.

Anual se incearca realizarea unei excursii de studii care presupune vizitarea unor ferme piscicole diferite, cu scopul observarii in situ a tehnologiilor de crestere descrise la curs.

Etopatologie

Prof.Dr.Papuc Ionel

Disciplina de Etopatologie se ocupă cu diagnosticul şi terapia tulburărilor comportamentale la animalele domestice, cu precădere la animalele de companie.

Studentul la încheierea cursului va dobândi, atât cunoştinţe teoretice despre comportamentul normal şi patologic al animalelor domestice, cât şi abilităţi practice care constau în efectuarea unei consultaţii etologice, în conceperea şi aplicarea unui protocol terapeutic pentru tratarea problemelor comportamentale, precum şi a unui protocol de terapie comportamentală cu elemente bazale de dresaj.

Chirurgie plastică și reconstructivă

Prof.Dr. Oană Liviu

Chirurgia plastică și reconstructivă vizează închiderea chirurgicală a defectelor secundare traumatismelor, corectarea sau ameliorarea cosmetică a defectelorcongenitale sau reconstrucții tisulare după îndepărtarea tumorilor.Există numeroase modalități de reconstrucție, important este însă selectarea tehnicii adecvate, menită să prevină complicațiile postoperatorii și costurile suplimentare. Defectele largi sau neregulate se închidadesea utilizându-se incizii de relaxare sau tehnici de plastie (ex. V-Y, plastie în Z).Defectele mari sau cele de la nivelul extremităților pot necesita grefe din alte regiunicorporale. Lambourile pediculate sunt țesuturi partial detașate din regiunea donatoare și mobilizate pentruînchidereaunui defect.Grefele presupun transferul unui segment cutanat de piele la distanță (spre receptor).Planificarea meticuloasă și atentă și tehnicile atraumatice sunt obligatorii pentru prevenirea tensiunii excesive, cutării sau compromiterii circulației locale.Cantitatea de piele disponibilă pentru transfer diferă în funcție de regiunile aceluiași animal și între rase. Puțină piele poate fi mobilizată la nivelul extremităților, în timp ce mobilizarea țesuturilor adiacente poate închide defecte mari în regiunea abdomenului spre exemplu.

Prelegerile teoretice și activitățile practice în cadrul disciplinei oferă posibilitatea:

• de a se însuși vocabular specific domeniului chirurgie plastică și reconstructivă

• de a se recunoaște instrumentarul specific domeniului

• de a se înțelege protocolul perioperator (anestezie, monitorizare, pregătire) pentru pacienții cu defecte reconstruite

• de a se înțelege managementul operator în cazul chirurgiei plastice

• de a se recunoaște leziunile pretabile la reconstrucție tisulară la animale

• de a se înțelege și aplica tehnicile de bază utilizate în chirurgia lambourilor cutanate.

Pentru însușirea acestor elemente, sunt abordate următoarele arii (1 oră curs cu 2 ore lucrări practice pe săptămână, 14 săptămâni, semestrul 10):

• anatomia și fiziologia pielii, rafia primară a plăgilor

• plăgile deschise

• tehnicile de detensionare cutanată

• sutura de detensionare cutanată

• defecte cutanate

• lambouri locale și subdermale

• lambouri axiale

Etopathology

Coordinator: Lecturer Dr. Purdoiu Robert

The Departament of Etopathology with the diagnosis and therapy of behavioral disorders in domestic animals, especially in pets. At the end of the course the student will acquire both theoretical knowledge about the normal and pathological behavior of domestic animals, as well as practical skills consisting in conducting an ethological consultation and, application of a therapeutic protocol for treating behavioral problems.

Fish breeding and pathology

Coordinator: Prof.Dr. Gherman Calin

Reconstructive surgery

Coordinator:lecturer Ober Ciprian

Reconstructive surgery is commonly performed to close defects that occur secondary to trauma, to correct or improve congenital abnormalities, or after removal of neoplasms. A variety of reconstructive procedures are available; it is important to select the appropriate technique or techniques to prevent complications and avoid unnecessary cost. Large or irregular defects sometimes can be closed using relaxing incisions or “plasty” techniques (e.g.,V-to-Y plasty, Z-plasty). Large defects or those on the extremities may require that tissue be mobilized from other sites. Pedicle flaps are tissues that are partly detached from the donor site and mobilized to cover a defect. Grafts involve the transfer of a segment of skin to a distant (recipient) site. Careful planning and meticulous, atraumatic surgical techniques are necessary to prevent excessive tension, kinking, and circulatory compromise. The amount of skin available for transfer varies between sites on the same animal and between breeds. Little skin can be mobilized in the extremities, whereas advancing adjacent tissue often can close large defects over the trunk.

Plastic and reconstructive lectures and labs offer the possibility:

• to know the veterinary specific vocabulary for the domain of Reconstructive Surgery

• to recognise the general instruments for cutaneous flaps in animals

• to understand the perioperative protocol (anaesthesia, analgesia, postoperative care) in animals candidates to reconstructive surgeries

• to understand the management of surgical approach of plastic surgeries

• to recognise the general cutaneous lesions which could be managed by reconstructive surgeries

• to understand and to apply the basic surgeries in case of cutaneous flaps.

To achieve these, the main subjects are followed (1 hour lecture, 2 hours labs per week, 14 weeks, 10^th semester):

· skin anatomy and physiology, primary wound closure

· open wounds

· tension-relieving techniques

· tension-relieving sutures

· skin defects

· local or subdermal pattern flaps

· axial pattern flaps

Breeding and pathology of wild animals (zoo and game)

Étopathologie

Titulaire:Sef lucr Loredana Olar

La discipline d'Étopathologie s'occupe du diagnostic et de la thérapie des troubles du comportement chez les animaux domestiques, en particulier chez les animaux de compagnie.

À la fin du cours, l'étudiant acquiert des connaissances théoriques sur le comportement normal et pathologique des animaux domestiques ainsi que des compétences pratiques consistant à mener une consultation éthologique. C’est aussi de cette façon-là qu’on peut effectuer et appliquer non seulement un protocole thérapeutique pour traiter les problèmes comportementaux mais aussi un protocole de thérapie comportementale avec des éléments basal de dressage.

Elevage et pathologie des poissons

Titulaire:

Elevage et pathologie des animaux sauvages (zoo et gibiers)

Titulaire:

Chirurgie plastique et reconstructive

Titulaire: Asist Bel Lucia

La chirurgie reconstructive est couramment pratiquée pour fermer les défauts qui surviennent après un traumatisme, pour corriger ou améliorer les anomalies congénitales, ou après l'élimination des néoplasmes. Une variété de procédures de reconstruction sont disponibles; Il est important de choisir la technique ou les techniques appropriées pour prévenir les complications et éviter les coûts inutiles. Des défauts importants ou irréguliers peuvent parfois être fermés en utilisant des incisions relaxantes ou des techniques de "plastie" (par exemple, plastie V-à-Y, plastie en Z). Les gros défauts ou ceux sur les extrémités peuvent exiger que le tissu soit mobilisé à partir d'autres sites. Les lambeaux pédiculaires sont des tissus partiellement détachés du site donneur et mobilisés pour couvrir un défaut. Les greffes impliquent le transfert d'un segment de peau vers un site distant (destinataire). Une planification soigneuse et des techniques chirurgicales méticuleuses et atraumatiques sont nécessaires pour prévenir les tensions excessives, les torsions et les troubles circulatoires. La quantité de peau disponible pour le transfert varie entre les sites sur le même animal et entre les races. La petite peau peut être mobilisée dans les extrémités, alors que l'avancement des tissus adjacents peut souvent fermer de gros défauts sur le tronc. Les cours et les laboratoires de chirurgie plastique et reconstructive offrent la possibilité:

• connaître le vocabulaire spécifique vétérinaire pour le domaine de la chirurgie reconstructive

• reconnaître les instruments généraux pour les lambeaux cutanés chez les animaux

• comprendre le protocole périopératoire (anesthésie, analgésie, soins postopératoires) chez les animaux candidats aux chirurgies reconstructives

• comprendre la gestion de l'approche chirurgicale des chirurgies plastiques

• reconnaître les lésions cutanées générales pouvant être prises en charge par des chirurgies reconstructives

• comprendre et appliquer les chirurgies de base en cas de lambeaux cutanés.

Pour y parvenir, les sujets principaux sont suivis (laboratoire d'une heure, 2 heures de cours par semaine, 14 semaines, 10e semestre):

• anatomie et physiologie de la peau, fermeture de la plaie primair

• plaie ouverte

• techniques de minimalisation de la tension • sutures anti-tension

• défauts de la peau

• flaps locaux ou sous-cutanés

• flaps à motif axial