gorj

Situat in partea de sud – vest a Romaniei, in nordul Olteniei, pe cursul mijlociu al raului Jiu, judetul Gorj a oferit conditii favorabile de locuit si de evolutie comunitatilor omenesti inca din cele mai vechi timpuri.

Astfel, primele urme ale vietii umane au fost identificate pe teritoriul Gorjului in Pestera Muierilor si Pestera Parcalabului (comuna Baia de Fier), Pestera Cioarei (sat Borosteni, comuna Pestisani), Cartiu, s.a., descoperiri care apartin epocii paleolitice.

Din epoca neo-eneolitica, pentru aceeasi zona, sunt semnalate vestigii in localitatile Calugareni (Pades), Gornacelu (Schela), Bengesti- Ciocadia, Polovragi, Baltisoara (Runcu), Socu (Barbatesti), Vart (Rovinari) etc.

O data cu inceputul mileniului al II-lea i.Hr., in Gorj, epoca bronzului este documentata prin descoperirile arheologice (asezari si necropole), din Balesti, Viersani (Jupanesti), Ceplea (Plopsoru), Vartopu (Ciuperceni), Grui (Musetesti), Dragutesti. Aceste comunitati, ii reprezinta, din punct de vedere etno-lingvistic, pe traci, populatie de origine indo-europeana.

Epoca fierului, este ilustrata prin investigatiile arheologice efectuate in necropolele si asezarile de la Alimpesti, Telesti - Dragoiesti, Stoina, Polovragi, Socu-Barbatesti, Ticleni, Capreni, Toiaga(Stoina) s.a.

Teritoriul actual al Gorjului a fost integrat Imperiului Roman inca dupa primul razboi dacic (102), aici construindu-se mai multe fortificatii in care au stationat unitati militare romane, atestate prin stampile aplicate pe materiale tegulare . Aceste unitati erau compuse atat din trupe regulate (Legio V Macedonica, Legio VII Claudia si Legio IIII Flavia Felix), cat si din trupe auxiliare ( Cohors IV Cypria si Cohors I Aurelia Brittonum milliaria Antoniniana), ceea ce denota importanta strategica a acestei zone in cadrul provinciei romane Dacia.

Cercetarile arheologice sistematice efectuate de institutii specializate, intre care si Muzeul Judetean Gorj „Alexandru Stefulescu”, au dus la descoperirea complexului de fortificatii romane de la Bumbesti Jiu (Plesa-Porceni, Bumbesti Jiu „Vartop” si Bumbesti Jiu „Gara”), a castrelor cu val de pamant de la Catunele, Pinoasa-Vart , precum si a asezarilor civile romane de la Sacelu, Ciocadia, Tg-Jiu, Slobozia - Barsesti , care atesta o viata romana intensa, fapt ce va duce la o simbioza daco-romana, etapa importanta in formarea poporului si limbii romane.

Integrandu-se organic in procesul complex al evolutiei social-economice si politico-administrative a societatii romanesti cunoscut dupa parasirea Daciei de puterea administrativa si militara romana si pana la inceputul mileniului al II-lea, obstile satesti de la poalele Parangului, au dainuit, lasandu-ne numeroase si convingatoare marturii ale existentei lor neintrerupte in acest spatiu romanesc.

Una din primele formatiuni politice romanesti, cunoscuta din Diploma cavalerilor ioaniti (1247), sub numele de „Terra Litua”, condusa de voievodul Litovoi, ce se intindea pe ambele maluri ale Jiului (zona actualului judet Gorj), cuprinzand si Tara Hategului.

Datorita pretentiilor crescande ale regatului maghiar, Litovoi s-a ridicat in apararea libertatii, platind cu viata (1277), el devenind, potrivit spuselor lui Nicolae Iorga ,,cel dintai roman cazut in apararea mosiei sale”.

Dupa formarea statului feudal Tara Romaneasca, izvoarele scrise privind judetul Gorj sunt din ce in ce mai numeroase si mai variate ca informatii. Actul emis de cancelaria voievodului Dan I, ce poarta data de 3 octombrie 1385, este primul document scris care atesta existenta unor localitati gorjene (Tismana si Dabacesti), ultima fiind semnalata ca resedinta a primului judet, Jalesul.

In aceeasi zona mai sunt amintite judetele Motru (atestat la 10 iunie 1415), Gilort (atestat la 3 mai 1502) si judetul Gorj (atestat documentar la 29 iulie 1497), care a inglobat treptat teritoriile judetelor, amintite mai sus, a caror autoritate scazuse.

Etimologic denumirea de Gorj, inseamna Jiul de Sus.

In acest judet, in evul mediu sunt atestate mai multe familii boieresti ce au avut un rol important in viata politica, economica si culturala a tarii. Ea s-a implicat in evenimentele timpului sprijinindu-l pe Mihai Viteazul, infaptuitorul Unirii de la 1600, prin fratii Buzesti si Stoica Raiosanu, sau boierii Glogoveni, Bengesti, Bibesti si marele ban Cornea Brailoiu (sec. XVII-XVIII), din timpul domnitorului Constantin Brancoveanu.

Domnitorii si marea boierime au ctitorit in Gorj si numeroase manastiri si biserici precum: Tismana (1373), Visina (sec. XIV), Crasna (1636), Polovragi (1648), Stramba ( incep. sec. XVII), Vadeni (1700), Tantareni si Lainici (sec. XVIII) s.a., adevarate focare de cultura si viata monahala .

Din minunatul stil brancovenesc al artei romanesti din sec. XVII – XVIII, se mai pastreaza astazi, case si conace boieresti, precum cea a banului Cornea Brailoiu din Vadeni - Tg-Jiu si a Glogovenilor din Glogova, iar dintre lacasele de cult, manastirea Polovragi si bisericile din Baia de Fier, Bengesti si Vadeni..

Tot in aceste timpuri se dezvolta un nou tip de constructii feudale: culele (locuinte fortificate, nascute din necesitati de aparare). Odinioara au existat peste 20 de astfel de constructii in Gorj, insa astazi doar cateva se mai pastreaza in forma lor originara in : cula Cornoiu (Curtisoara), Cioaba-Chintescu (Siacu-Slivilesti) si Cocos-Crasnaru (Groserea-Aninoasa).

In lupta de eliberare sociala si nationala, locuitorii judetului Gorj s-au situat in primele randuri, din mijlocul lor ridicandu-se figuri de patrioti, ce vor deveni cunoscuti eroi ai neamului.

De pe aceste meleaguri se declanseaza miscarea de la 1821 care a reprezentat in istoria Principatelor Romane sfarsitul vechiului regim feudal si inceputul epocii moderne. Acest proces de renastere nationala in Principatele Romane il are in fruntea sa pe Tudor Vladimirescu, originar din Vladimir, care in ianuarie 1821, la Pades, da citire proclamatiei catre popor, un adevarat program al revolutiei.

Evenimentele din anul 1848 vor cuprinde si judetul nostru, ,,Proclamatia eliberatoare” fiind citita la Tg-Jiu, la 20 iunie 1848. Se remarca activitatea, in cadrul guvernului provizoriu, a generalului Gheorghe Magheru si Christian Tell, originari din Gorj, ce vor reprezenta judetul in Adunarea Constitutionala.

Treizeci de ani mai tarziu, efective militare gorjene vor participa la razboiul de independenta. Ostasii gorjeni vor fi incadrati in regimentele 2 Calarasi si 2 Dorobanti. Primii soldati gorjeni care vor intra in lupta, vor fi cei cantonati la Calafat, ei efectuand lucrari de fortificatie, misiune de recunoastere pentru localizarea pozitiilor turcesti, de la malul drept al Dunarii. Se remarca sarja escadronului III Gorj din regimentul 2 Calarasi, in luptele de la Vadin in octombrie 1877. Sacrificiul ostasilor gojeni in obtinerea independentei, s-a ridicat la peste 241 morti.

Locuitorii gorjeni, atat cei care luptau sub arme cat si populatia civila, vor fi angrenati si in desfasurarea luptelor din primul razboi mondial. Se cunoaste aportul regimentului 18 Gorj, ca si al civililor din Tg-Jiu, la stoparea inaintarii germane in toamna anului 1916. Acum se va remarca si cea care va deveni ,,Eroina de la Jiu”, Ecaterina Teodoroiu, distinsa in primavara anului 1917 cu ,,Virtutea militara de razboi, clasa a II-a’’. Ea a continuat sa lupte pe frontul din Moldova, unde a cazut eroic la datorie, in vara anului 1917.

In perioada interbelica, Gorjul va da scenei politice si culturale romanesti, mai multe personalitati dintre care se remarca: Gheorghe Tatarescu, Grigore Iunian, acestia actionand constant pentru promovarea valorilor democratiei, sau Constantin Brancusi (parintele sculpturii moderne) si pictorul Iosif Keber care au adus o importanta contributie in arta plastica romaneasca.

Gorjul este cunoscut si ca o bogata si autentica zona folclorica fiind pastratorul unor obiceiuri si traditii ce se pierd in istorie si a unei arhitecturi in lemn de o autentica valoare.