Catavasii

#1

CATAVASIILE NAŞTERII DOMNULUI (Se cântă de la 21 noiembrie până la 31 decembrie)

Cântarea 1, glasul 1: Hristos se naşte, slăviţi-L! Hristos din ceruri, întâmpinaţi-L! Hristos pe pământ, înălţaţi-vă! Cântaţi Domnului tot pământul, şi cu veselie, lăudaţi-L, popoare, că S-a preaslăvit.

Cântarea a 3-a: Fiului, Celui născut fără stricăciune din Tatăl mai înainte de veci, şi mai pe urmă din Fecioară întrupat, fără sămânţă, lui Hristos Dumnezeu să-I strigăm: Cel ce ai înălţat fruntea noastră, Sfânt eşti Doamne.

Cântarea a 4-a: Toiag din rădăcina lui Iesei şi floare dintr-însul, Hristoase, din Fecioară ai odrăslit, Cel lăudat din muntele cel cu umbra deasă. Venit-ai, întrupându-Te din cea neispitită de bărbat, Cel fără de trup şi Dumnezeu. Slavă puterii Tale, Doamne!

Cântarea a 5-a: Dumnezeu fiind al păcii, Tată al îndurărilor, pe Îngerul Sfatului Tău celui mare, dăruindu-ne pace, L-ai trimis nouă; deci povăţuiţi fiind la lumina cunoştinţei de Dumnezeu, dis-de-dimineaţă venind, Te slăvim pe Tine, Iubitorule de oameni.

Cântarea a 6-a: Din pântece pe Iona, ca pe un prunc, l-a lepădat fiara mării, precum l-a primit. Iar Cuvântul, în Fecioară sălăşluindu-Se şi trup luând, ieşit-a lăsând-o nestricată; că Cel ce n-a pătimit stricăciune, pe ceea ce L-a născut o a păzit nevătămată.

Cântarea a 7-a: Tinerii, în dreapta credinţă fiind crescuţi, păgâneasca poruncă nebăgând-o în seamă, de groaza focului nu s-au spăimântat; ci în mijlocul văpăii stând, au cântat: Dumnezeul părinţilor, bine eşti cuvântat.

Cântarea a 8-a:

Stih: Să lăudăm, bine să cuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L întru toţi vecii.

Cuptorul cel răcorit a închipuit chipul minunii celei mai presus de fire că n-a ars pe tinerii pe care i-a primit, precum nici focul Dumnezeirii pântecele Fecioarei, în care a intrat. Pentru aceasta, cântând, să strigăm: Să binecuvânteze toată făptura pe Domnul şi să-L preaînalţe întru toţi vecii.

Cântarea a 9-a: Taină minunată şi neobişnuită văd, cer fiind peştera, scaun de heruvimi Fecioara, ieslea sălăşluire, întru care S-a culcat Cel neîncăput, Hristos Dumnezeu, pe Care, lăudându-L, Îl mărim.

#2

CATAVASIILE BOTEZULUI DOMNULUI (Se cântă între 1-14 ianuarie)

Cântarea 1,

glasul al 2-lea:

Fundul adâncului l-a descoperit şi pe uscat pe ai Săi i-a trecut, întru acela acoperind pe potrivnici Domnul, Cel tare întru războaie, că S-a preaslăvit.

Cântarea a 3-a:

Domnul, Cel ce dă cârmuitorilor noştri tărie şi înalţă fruntea unşilor Săi, S-a născut din Fecioară şi vine către botez. Deci credincioşii să-I cântăm: Nu este sfânt ca Dumnezeul nostru şi nu este drept, afară de Tine, Doamne.

Cântarea a 4-a:

Auzitu-s-a, Doamne, glasul Tău, Care ai zis: glasul celui ce strigă în pustie, când ai tunat peste ape multe, mărturisind Fiului Tău, cu totul fiind de faţă, iar prin Duhul a strigat: Tu eşti Hristos, Înţelepciunea şi Puterea lui Dumnezeu.

Cântarea a 5-a:

Iisus, Începătorul vieţii, vine să dezlege osânda lui Adam celui întâizidit; iar curăţire, ca unui Dumnezeu, netrebuindu-I, pe cel căzut îl curăţeşte în Iordan, întru care, omorând vrajba, dăruieşte pacea care covârşeşte toată mintea.

Cântarea a 6-a:

Glasul Cuvântului, sfeşnicul Luminii, luceafărul, Mergătorul-înaintea Soarelui, în pustie strigă tuturor popoarelor: Pocăiţi-vă şi mai înainte vă curăţiţi, că de faţă stă Hristos, izbăvind lumea din stricăciune.

Cântarea a 7-a:

Pe tinerii cei binecredincioşi, care au intrat în cuptorul cel de foc, suflând Duhul cel răcoritor, şi pogorârea dumnezeiescului înger, nevătămaţi i-a păzit. Pentru aceea, în văpaie răcoriţi fiind, cu mulţumire cântau: Prealăudate Doamne al părinţilor şi Dumnezeule, bine eşti cuvântat.

Cântarea a 8-a:

Taină minunată a arătat cuptorul Babilonului, care a izvorât rouă. Că în valurile sale vrea să primească Iordanul pe Focul cel netrupesc şi îngăduie pe Ziditorul, Cel ce Se botează cu trupul; pe Care Îl binecuvântează popoarele şi Îl preaînalţă întru toţi vecii.

Cântarea a 9-a:

Nu izbuteşte nici o limbă a te lăuda după vrednicie, ci se întunecă şi mintea cea mai presus de lume să cânte Ţie, de Dumnezeu Născătoare. Însă, fiind bună, primeşte credinţa; că ştii râvna noastră cea dumnezeiască; că tu creştinilor eşti ocrotitoare, pe tine te mărim.

#3

CATAVASIILE ÎNTÂMPINĂRII DOMNULUI (Se cântă între 15 ianuarie – 9 februarie)

Cântarea 1, glasul al 3-lea: Pământul cel roditor de adâncime, uscat l-a trecut oarecând soarele; căci ca un zid s-a închegat apa de amândouă părţile, trecând poporul marea pedestru şi lui Dumnezeu cu plăcere cântând: Să cântăm Domnului, căci cu slavă S-a preaslăvit.

Cântarea a 3-a: Întărirea celor ce nădăjduiesc spre Tine, întăreşte, Doamne, Biserică Ta, pe care o ai câştigat cu scump sângele Tău.

Cântarea a 4-a: Acoperit-a cerurile bunătatea Ta, Hristoase; că ieşind din chivotul sfinţirii Tale, din Maică nepătată, în Biserica slavei Tale Te-ai arătat ca un prunc în braţe purtat; şi s-au umplut toate de lauda Ta.

Cântarea a 5-a: Când a văzut Isaia, în vedenie, pe Dumnezeu pe scaun preaînalt, de îngerii slavei înconjurat, a grăit: O, eu, ticălosul: Că am văzut pe Dumnezeu mai înainte întrupat, Lumina cea neînserată, pe Cel ce stăpâneşte pacea.

Cântarea a 6-a: Strigat-a Ţie bătrânul, văzând cu ochii mântuirea, care a venit popoarelor de la Dumnezeu: Hristoase, Tu eşti Dumnezeul meu.

Cântarea a 7-a: Pe Tine, Cel ce ai răcorit pe tinerii cei ce Dumnezeu Te-au numit, şi în Fecioară nepătată Te-ai sălăşluit, Dumnezeu-Cuvântul, Te lăudăm, cântând cu dreaptă credinţă: Binecuvântat este Dumnezeul părinţilor noştri.

Cântarea a 8-a: În focul cel mistuitor uniţi fiind tinerii, cei ce au fost cei dintâi în cinstirea de Dumnezeu, dar de văpaie nefiind vătămaţi, cântare dumnezeiască au cântat: Binecuvântaţi, toate lucrurile Domnului pe Domnul şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Cântarea a 9-a: În Lege, în umbră şi în Scriptură, închipuire vedem noi, credincioşii: toată partea bărbătească, ce deschide pântecele, sfânt al lui Dumnezeu este. Deci, pe Cuvântul cel mai înainte născut, Fiul Tatălui, Celui fără de început, Cel întâi-născut din Maică, fără ispită bărbătească, Îl mărim.

#4

CATAVASIILE PAŞTILOR (Se cântă de la Paşti până la Înălţarea Domnului)

Cântarea 1-a, glasul 1: Ziua Învierii, să ne luminăm, popoare, Paştile Domnului, Paştile. Că din moarte la viaţă şi de pe pământ la cer, Hristos Dumnezeu ne-a trecut pe noi, cei ce cântăm cântare de biruinţă.

Cântarea a 3-a: Veniţi să bem băutură nouă, nu din piatră seacă ieşită prin minune, ci din Izvorul nestricăciunii, din Hristos Cel izvorât din mormântul, întru Care ne întărim.

Cântarea a 4-a: La dumnezeiască strajă, de Dumnezeu grăitorul Avacum să stea împreună cu noi şi să arate pe îngerul cel purtător de lumină, care a grăit lămurit: Astăzi este mântuirea lumii, că a înviat Hristos ca „Cel Atotputernic”.

Cântarea a 5-a: Să ne grăbim dis-de-dimineaţă şi, în loc de mir, cântare să aducem Stăpânului; şi să vedem pe Hristos, Soarele Dreptăţii, tuturor viaţă răsărind.

Cântarea a 6-a: Pogorâtu-Te-ai întru cele mai de jos ale pământului şi ai sfărâmat încuietorile cele veşnice, care ţineau pe cei legaţi, Hristoase; dar a treia zi, ca şi Iona din chit, ai înviat din mormânt.

Cântarea a 7-a: Cel ce a izbăvit pe tineri din cuptor, făcându-Se om, pătimeşte ca un muritor; şi prin patimă pe cel muritor îl îmbracă în podoaba nestricăciunii, Cel Unul binecuvântat, Dumnezeul părinţilor noştri şi preaslăvit.

Cântarea a 8-a: Această aleasă şi sfântă Zi, prima a săptămânii, împărăteasă şi doamnă, praznic al praznicelor este şi sărbătoare a sărbătorilor, întru care binecuvântăm pe Hristos în veci.

Cântarea a 9-a: Stih: Îngerul a strigat celei pline de har: Curată Fecioară, Bucură-te, şi iarăşi zic: Bucură-te, că Fiul Tău a înviat a treia zi din morţi (şi pe morţi i-a ridicat, veseliţi-vă popoare)! Luminează-te, luminează-te, noule Ierusalime, că slava Domnului peste tine a răsărit. Saltă acum şi te bucură Sioane; iar tu, Curată Născătoare de Dumnezeu, veseleşte-te întru Învierea Celui născut al tău.

https://www.teologie.net/data/pdf/catavasii-praznicale.pdf

#5

CATAVASIILE BUNEIVESTIRI (Aceste catavasii se cântă începând cu Duminica Tuturor Sfinţilor şi până la 1 august; între 22 septembrie - 20 noiembrie; în Duminica Vameşului şi a Fariseului şi la Praznicul Buneivestiri.)

Cântarea-1, glasul al 4-lea

Deschide-voi gura mea şi se va umplea de Duhul, şi cuvânt răspundevoi Împărătesei Maicii, şi mă voi arăta luminat prăznuind, şi voi cânta minunile ei bucurându-mă.

Cântarea-3

Pe ai tăi cântăreţi, Născătoare de Dumnezeu, Izvorul Cel viu şi îndestulat, cu care s-a împreunat ceata duhovnicească, întăreşte-i întru dumnezeiască slava ta, cununilor slavei învrednicindu-i.

Cântarea-4

Sfatul cel neurmat si dumnezeiesc al intruparii Tale celei de sus, celei din Fecioara, proorocul Avacum socotindul a strigat: marire puterii Tale Doamne.

Cântarea-5

Spăimântatu-s-au toate de dumnezeiască slava ta că tu Fecioară, neispitită de nuntă, ai avut în pântece pe Dumnezeu Cel peste de toate şi ai născut pe Fiul Cel fără de ani, Cel ce dăruieşte pace tuturor celor ce te laudă pe tine.

Cântarea-6

Înţelepţii lui Dumnezeu, care faceţi acest praznic dumnezeiesc şi cu totul cinstit al Maicii lui Dumnezeu; Veniţi să batem din palme slăvind pe Dumnezeu, Cel ce s-a întrupat dintru dânsa.

Cântarea-7

N-au slujit făpturii înţelepţii de Dumnezeu fără numai Făcătorului şi, groaza focului bărbăteşte călcându-o, s-au bucurat cântând: prealăudate Dumnezeul părinţilor noştri şi Doamne bine eşti cuvântat.

Cântarea-8

Stih: Să lăudăm, bine să cuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L întru toţi vecii.

Pe tinerii cei binecredincioşi în cuptor, naşterea Născătoarei de Dumnezeu i-a mântuit; atunci fiind închipuită, iar acum plinită, pe toată lumea ridică să-ţi cânte ţie: pe Domnul lucrurile lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Cântarea-9

Tot neamul pământesc să salte cu duhul fiind luminat şi să prăznuiască firea minţilor celor fără de trup, cinstind sfânta prăznuire a Maicii lui Dumnezeu şi să strige: bucură-te Preacinstită Născătoare de Dumnezeu, curată pururea Fecioară.

https://www.teologie.net/data/pdf/catavasii-praznicale.pdf

#6

Catavasiile crucii (gl 8)

Catavasia 1

Cruce insemnand Moise de-a dreptul, cu toiagul, Marea Rosie a despartit lui Israel, celui ce cu piciorul a trecut-o: iar de-a curmezisul lovind-o, a impreunat-o impotriva carelor lui Faraon, inscriind deasupra nebiruita arma. Pentru aceasta, lui Hristos, Dumnezeul nostru, sa-L cantam, ca S-a preaslavit.

Catavasia a 3-a

Toiagul spre inchipuirea tainei se primeste, ca, prin odraslire, a ales preot,: iar acum Bisericii, celei mai inainte neroditoare, a inflorit lemnul Crucii, spre putere si spre intarire.

Catavasia a 4-a

Auzit-am, Doamne, taina randuielii Tale, inteles-am lucrurile Tale si am slavit Dumnezeirea Ta.

Catavasia a 5-a

O, de trei ori fericite lemn, pe care S-a rastignit Hristos, Imparatul si Domnul; prin care a cazut cel ce a inselat cu lemnul, biruit fiind de Cel ce S-a pironit pe tine cu trupul, de Dumnezeu, Cel ce da pace sufletelor noastre!

Catavasia a 6-a

In pantecele fiarei celei din apa, Iona palmele intinzandu-si in chipul Crucii, mantuitoarea Patimire mai inainte a inchipui-o lamurit, de unde a treia zi iesind, a insemnat Invierea cea mai presus de lume, a lui Hristos-Dumnezeu, Cel ce S-a rastignit cu trupul si, cu Invierea cea de a treia zi, lumea a luminat.

Catavasia a 7-a

Nebuna porunca a tiranlui celui pagan, pe popoare le-a tulbulrat, sufland cu ingrozire si cu hula urata lui Dumnezue; insa pe ce trei tineri nu i-a infricosat mania cea de fiara, nici focul cel mistuitor, ci, cu duh de roua aducator ce importiva sufla, inauntrul focului fiind, cantau: Prealaudate Dumnezeul parintilor si al nostru, binecuvanta esti!

Catavasia a 8-a

Stih: Sa laudam, sa binecuvantam si sa ne inchinam Domnului, cantandu-I si preainantandu-L intru toti vecii.

Binecuvantati, tineri cei intocmai cu numarul Treimii, pe Facatorul Dumnezeu-Parintele; laudati pe Cuvantul, Cel ce S-a pogorat si focul in roua l-a prefacut; si preainaltati pe Duhul Cel Preasfant, Care da viata tuturor intru toti vecii.

Catavasia a 9-a

Rai de taina esti, Nascatoare de Dumnezeu, care ai odraslit nelucrat pe Hristos, de Care pomul Crucii, cel de viata purtator, pe pamant a fost sadit. Pentru aceasta, acum inaltat fiind, inchinandu-ne lui, pe tine te marim.

Moartea ce a venit neamului omenesc prin gustarea din pom, astazi prin Cruce s-a surpat; ca blestemul stramoasei a tot neamul s-a dezlegat, prin odrasla curatei Maici a lui Dumnezeu, pe care toate puterile cerurilor o maresc.

#7

Catavasiile Schimbarii La Fata

Catavasia 1 a

Cetele lui Israel, cu picioare neudate trecand Marea Rosie si adnacul cel umed, pe capeteniile calaratilor vrajmasi vazndu-i in aceasta cufundati, cu bucurie cantau: Sa cantam Dumnezeului nostru, ca S-a preaslavit!

Catavasia a 3-a

Arcul celor puternici a slabit si cei neputinciosi s-au incins cu putere: pentru aceasta, s-a intarit intru Domnul inima mea.

Catavasia a 4-a

Auzit-am slavita randuiala Ta, Hristoase Dumnezeule, ca Te-ai nascut din Fecioara ca sa mantuiesti din ratacire pe cei ce canta Tie: Slava puterii Tale, Doamne!

Catavasia a 5-a

Cel ce ai brazdat cu lumina adancul cel intai zidit, precum in lumina Te lauda pe Tine lucrurile ca pe Ziditorul, Hristoase, in lumina Ta, indrepteaza caile noastre.

Catavasia a 6-a

Cand m-am necajit, am strigat catre Domnul si m-a auzit Dumnezeul mantuirii mele.

Catavasia a 7-a

Tinerii lui Avraam oarecand, in Babilon, vapaia cuptorului au calcat-o, cu laude cantand: Dumnezeul parintilor nostri, binecuvantat esti!

Catavasia a 8-a

Stih: Sa laudam, sa binecuvantam si sa ne inchinam Domnului, cantandu-I si preainantandu-L intru toti vecii.

Tinerii in Babilon, cu dumnezeiasca ravna fiind aprinsi, ingrozirea tiranului si a vapaii barbateste au calcat-o si, in mijlocul focului fiind aruncati, rourandu-se cantau: Binecuvantati, toate lucrurile Domnului, pe Domnul!

Catavasia a 9-a

Nasterea ta nestricata s-a aratat: Dumnezeu din copasele tale a iesit si S-a aratat purtator de trup pe pamant si cu oamenii au vietuit; pentru aceasta, pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, toti te marim.

#8

Catavasiile Floriilor

Catavasia 1 a (glasul al 4-lea)

Aratatu-s-au ale adancului izvoare umejunii neimpartasite, si s-au descoperit temeliile maririi celei invaluite de vifor: caci cu voia o ai certat pe dansa si pe poporul cel ales l-ai mantuit, cel ce-Ti canta cantare de biruinta, Doamne.

Catavasia a 3-a

Din piatra cea vartoasa si tare, care a izvorat la porunca Ta, adapatu-s-a poporul israelienilor; iar piatra Tu esti, Hristoase, si Viata, intru Care s-a intarit Biserica, strigand: Osana! Binecuvantat esti, Cel ce vii!

Catavasia a 4-a

Hristos, Dumnezeul nostru, Cel ce vine in chip vazut, vani-va si nu va zabovi din muntele cel cu umbra deasa, din Fecioara care a nascut neispitita de barbat, precum a zis proorocul de demul. Pentru aceasta, toti strigam: Slava puterii Tale, Doamne.

Catavasia a 5-a

Pe muntele Sionului suie-Te, Cel ce binevestesti, si propovaduieste Ierusalimului; inalta-Ti glasul cu tarie; premarite s-au grait de Tine, Cetatea lui Dumnezeu; pace lui Israel si mantuire neamurilor.

Catavasia a 6-a

Striga-au cu veselie duhurile dreptilor: Acum lumii asezamant nou se randuieste, si cu stropirea dumnezeiescului sange sa se innoiasca poporul.

Catavasia a 7-a

Cel ce ai mantui in foc pe tinerii lui Araam si ai ucis pe haldei, care fara drepate vanau pe cei drepti, Prealaudate Doamne, Dumnezeul parintilor, bine este cuvantat.

Catavasia a 8-a

Stih: Sa laudam, sa binecuvantam si sa ne inchinam Domnului, cantandu-I si preainantandu-L intru toti vecii.

Veseleste-te, Ierusalime, praznuiti cei ce iubiti Sionul; ca a venit Domnul puterilor, Cel ce imparateste in veci. Sa se smereasca tot pamantul de fata Lui si sa strige: Toate lucrurile laudati pe Domnul.

Catavasia a 9-a

Dumnezeu este Domnul si S-a aratat noua; tocmiti praznuire si bucurandu-ne, veniti sa marim pe Hristos, cu ramuri si cu stalpari si cu cantari, strigand: Binecuvantat este Cel ce vine intru numele Domnului, Mantuitorul nostru.

#9

Catavasiile Inaltarii

Catavasia 1 a (glasul al 4-lea)

Cu dumnezeiescul nor acoperit fiind gângavul, a spus legea cea scrisă de Dumnezeu. Că scuturând tina de pe ochii minții, vede pe Cel ce este şi se învaţă cunoştinţa Duhului, cinstind cu dumnezeieşti cântări.

Catavasia a 3-a

Rupt-a legăturile pântecelui celui sterp şi ocara cea nerăbdată a celei bine roditoare, singură rugăciunea proorociţei Ana dedemult, a celei ce purta duh umilit către Cel puternic şi Dumnezeul cunoştinţelor.

Catavasia a 4-a

Împărate al împăraţilor, Unule dintr-unul Însuţi, Cuvinte, Cela ce ai ieşit din Tatăl cel nepricinuit, pe Cel întocmai puternic, Duhul Tău cel adevărat, Apostolilor L-ai trimis, ca un Făcător de bine celor ce cântă : Slavă puterii Tale, Doamne.

Catavasia a 5-a

Dezlegătoare curăţire de păcate, luaţi roua Duhului cea cu foc insuflată, o fii prealuminaţi ai Bisericii ! Că acum din Sion a ieşit legea, Darul Duhului, Cel în chip de limbi de foc.

Catavasia a 6-a

Curăţire şi mântuire, Stăpâne Hristoase, ai strălucit nouă din Fecioară; că precum din pântecele fiarei celei din mare ai scos pe proorocul Iona, aşa ai venit să scoţi din stricăciune pe Adam cel căzut cu tot neamul.

Catavasia a 7-a

Cu un glas a răsunat versul organelor, a cinsti chipul cel făcut de aur şi neînsufleţit; iar Darul Duhului cel purtător de lumină, cinsteşte a striga : Treime una, Cea întocmai puternică şi fără de început, bine eşti cuvântată.

Catavasia a 8-a

Stih: Sa laudam, sa binecuvantam si sa ne inchinam Domnului, cantandu-I si preainantandu-L intru toti vecii.

Dezleagă legăturile şi stâmpără văpaia, chipul cel în trei străluciri al dumnezeieștii Stăpânii. Tinerii cântă şi binecuvintează toată zidirea cea făcută, pe unul Mântuitorul şi a toate Făcătorul, ca pe un Făcător de bine.

Catavasia a 9-a

Bucură-te Împărăteasă Maică, slava fecioarelor ! Că toată gura cea limpede binegrăitoare, vorbind nu te poate cânta după cum se cade şi se întunecă toată mintea a cunoaşte naşterea Ta ! Pentru aceasta cu un gând pe tine te slăvim.