U primu paese in u mondu à avè un santuariu naturali era Sri Lanka, l'annu quandu u rè Devanampiya Tissa urdinò in u 3u seculu aC. C. a prutezzione di a fauna in u circondu di a cità di Mihintale. Tuttavia, dapoi l'antichità remota, ci sò stati pratichi culturali chì s'assumiglianu à u stabilimentu è u mantenimentu di spazii riservati à a biota, cumpresi pesci, uccelli d'acqua o altri animali. Puderanu esse ragiuni religiosi cum'è in i "foresti maledetti" di certi rigioni di l'Africa induve l'esseri umani ùn anu micca permessu di andà sottu u dulore di l'attacchi di i spiriti. Ci sò ancu stati tabù sacri chì pruibiscenu l'entrata di l'omu in i lochi dati. Tali pruibizioni esistenu in diverse parti di u mondu.
In i tempi muderni Drachenfels hè cunsideratu cum'è a prima riserva naturale. Prussia compru a terra in u 1836 per mette fine à a minera chì si facia in a zona. A prima riserva naturale maiò era u Parcu Naziunale di Yellowstone (Stati Uniti) in u 1872, seguitu da u Parcu Naziunale Reale vicinu à Sydney, Australia è u Parcu Naziunale Nahuel Huapi (Argentina) creatu in u 1903, dopu u Il'menskii. Questu hè u primu di u so tipu per esse una riserva creata da un guvernu federale per u studiu scientificu di a natura (Weiner, Douglas. 1988. Models of Nature: University of Pittsburgh Press. Pagina 29).