SFATURILE UNUI CALUGAR PENTRU O VIATA MAI BUNA

Lasandu-ma calauzit in viata de Bunul Dumnezeu, prin pastorii mei sufletesti, am trait in mai multe manastiri precum : Rughi, Dobrusa, Episcopia Balti, Cernica, Neamt, Plumbuita si Antim. Toate imi sunt legate de suflet pentru, ca in toate m-am format si folosit duhovniceste de-a lungul vietii. Dar, dintre toate, mai apropiata imi este Manastirea Antim, in care am intrat la anui 1940, fiind atunci la Antim camin pentru studentii monahali. In acel an am intrat ca student in anul I la Academia de Arte Frumoase din Bucuresti, iar in anul urmator am intrat ca student la Facultatea de Teologie. Pe vremea aceea, Manastirea Antim era randuita de Protosinghel Nicodim Ionita, cu studii la Strasbourg, un foarte bun predicator. Prin cuvantul sau cald si convingator, atragea mult popor la biserica. Apoi prin slujbele cu sobor si cantarile frumoase ale calugarilor cernicani studenti, Manastirea Antim a inceput sa se contureze ca un modest loc de evlavie pentru multi credinciosi ai Capitalei.

Manastirile prin care am trait acum o jumatate de veac, cm populate cu numerosi calugari si frati de la 50 pana la 200 de suflete in fiecare obste calugareasca. Erau adevarate familii duhovnicesti. Fratii noi care intrau in manastire intalneau frati mai vechi in uniforma calugareasca, cu incepatura de barba, cu bune deprinderi si ascultari in ateliere si la strana si cu multi parinti imbunatatiti care, in simplitatea si dragostea lor, ne ajutau cu sfatul, cu blandetea, ori numai cu viata lor curata si smerita, sa traim dupa chipul vietii lor.

Download Zip

In posturi, in Duminici si sarbatori, mai ales, veneau multi credinciosi la manastiri, fiind atrasi de slujbele frumoase savarsite in sobor cu multi preoti si diaconi si de cantarile alese ale calugarilor si fratilor la cele doua strane. Mai ales la privegheri si la slujbele cu sobor din sarbatori te simteai ca in cer. Nu-ti trebuia alta hrana si bucurie mai mare in viata. Slujbele frumoase din manastiri, dragostea calugarilor dintotdeauna, gazduirea credinciosilor la arhondarice, sfaturile date de duhovnici celor care veneau la ei pentru spovedanie, erau o foarte buna hrana pentru suflete, incat prin toate acestea, si mai ales prin slujbe si duhovnicie, se intretinea viata curata si bunacuviinta in casele credinciosilor nostri.

Atat in timpul studiilor, cat si dupa licenta, aflandu-ma in obstea Manastirii Antim, am participat activ la viata duhovniceasca ce se desfasura aici, ca slujitor si marturisitor al cuvantului lui Dumnezeu, ca duhovnic si apoi staret al manastirii, contribuind efectiv, cu darul lui Dumnezeu, la bunul mers al vietii duhovnicesti si gospodaresti a acestei manastiri. Nu pot afirma ca am realizat ceva important in viata decat ca, fiind intre ceilalti frati slujitori, m-am straduit sa intretin pacea, armonia si buna convietuire in obste, Precum si evlavia si buna desfasurare a slujbelor in biserica. Iar cand am fost solicitat de bolnavi si credinciosi niciodata nu i-am refuzat, nici i-am intristat cu ceva; ci am facut tot ce mi-a stat in putere sa-i folosesc, sa-i marturisesc, sa-i impac cu Dumnezeu si cu oamenii.

O predica si o cateheza buna, care se ocupa cu problemele reale ale ascultatorilor, fie ei calugari ori mireni, are adeseori darul de a trezi in noi starea de vinovatie in care ne aflam si de a pune inceput bun indreptariii noastre. De asemenea, prin citirea Sfintei Scripturi si a Sfintilor Parinti si prin predicarea cuvantului lui Dumnezeu, ni se largeste orizontul cunoasterii duhovnicesti si se creeaza in viata noastra o ambianta spirituala si putinta de a medita si de a ne ruga intr-o plinatate duhovniceasca.

Cea mai buna fapta care se cere calugarului socot ca este sfintirea propriei sale vieti, in duh de smeredie. De asemenea, atat calugarului cat si mireanului ii este de folos dreapta socoteala in toate, care asigura un bun echilibru si calugarului si mireanului.

Misiunea cea mai inalta a manastirilor din vremea noastra, deci si a calugarilor, este de a duce o viata curata si sfanta, traind in pace si buna intelegere duhovniceasca; de a imprima temeinic rostul adanc al vietii crestine in viata oamneilor si de a fi oricand gata sa poata da raspuns bun si linistitor la toate intrebarile esentiale de care este framantata societatea noastra.

Sectele combat cultul Sfintelor Icoane pentru ca nu inteleg si nu vor sa inteleaga invatatura corecta despre intruparea Mantuitorului nostru Iisus Hristos si nici rostul divin al Maicii Domnului in actul intruparii. Daca si-ar insusi cu buna credinta dogma intruparii, cred ca ar deveni ortodocsi si ar disparea toate deosebirile de credinta dintre ei si noi.

Toti il stiau cu numele de Unchiul Mihai. Era un calugar de prin partile Ardealului de Nord, harazit de Dumnezeu cu puteri vindecatoare. A salvat multi oameni de la interventii chirurgicale, prin tratamente cu plante. Pe linga aceste ceaiuri de viata lunga, calugarul tamaduia suferinta insuflind credinta. Cei care i-au urmat sfaturile au ajuns sa se bucure de viata. Unchiul Mihai nu mai e in lumea paminteasca, dar ne-a lasat retetele lui miraculoase. Ingredientele sint acestea: plante si rugaciune. Asa a reusit el sa vindece peste un milion de romÃni.

Calugarul Mihai Neamtu s-a nascut la 12 octombrie 1924 in satul Prilog, judetul Satu-Mare. Si-a dedicat intreaga viata credintei crestine si a suferit prigoana comunista, fiind izgonit de la Manastirea Bixadului. Din 1970, a inceput sa mearga din sat in sat sa vindece oamenii cu ajutorul tratamentelor cu ceaiuri si indemnindu-i la rugaciune. Cu timpul, vestea i s-a dus in toata tara, si au incepuImagini pentru mihai neamtu ceaiuri de viata lungat sa vina zilnic sute de oameni bolnavi la Prilog. Toti cei care l-au cautat au fost primiti. Dar calugarul vindecator refuza bani pentru binele pe care-l facea celor suferinzi.

Programul de primire a celor bolnavi era de la ora 9 dimineata pina tirziu in noapte, astfel incit Unchiul Mihai, cum i se zicea, avea doar doua pauze de masa pe zi. Chiar extenuat, continua sa primeasca bolnav dupa bolnav. Nu se plingea niciodata de nimic, ca si cum el n-ar fi avut niciun necaz. La 23 iunie 2000, s-a stins din viata la Prilog. La inmormintare au participat mii de pelerini, oameni care l-au iubit, l-au ascultat si pe care i-a vindecat trupeste si sufleteste. Acesti credinciosi i-au ridicat Unchiului Mihai o biserica in gradina casei sale, sfintita in 1997. Inca din timpul vietii lui, biserica a devenit loc de pelerinaj pentru cautatori de adevar si sanatate.

Aceste cookie-uri ne permit sa numaram vizitele si sursele de trafic pentru a putea masura si imbunatati performanta site-ului nostru. Ne ajuta sa aflam care pagini sunt cele mai populare si cele mai putin populare si sa vedem cum utilizeaza vizitatorii site-ul.

Renumit pentru calitatilesale duhovnicesti si pentruputerea rugaciuniisale, Parintele Lavrentiede la ManastireaFrasinei a fost toata viata smerit. La inmormantareasa au participattrei episcopi, multi preotisi o multime de mireni.

Pentru Parintele Lavrentie, smerenia era cea mai importanta virtute. Duhovnicul se ocara des pe sine: "Sunt lenes; sunt un harb; sunt bun la fiare vechi; nu am nici o fapta buna", spunea duhovnicul. Chiar daca slujitorul Domnului de la Manastirea Frasinei a calatorit mult prin tara pentru a fi aproape de cei care aveau nevoie de el, de sfaturile si de spovedania lui. Multi i-au trimis scrisori sau l-au cautat la manastire pentru a-i cere sa se roage pentru ei. A ajutat la construirea mai multor biserici, dar si familii sarace si copii care doreau sa invete. "Nu am vazut in viata mea atatea masini trecand pe aici pana la inmormantarea parintelui. Erau oameni din toata tara." In Manastirea Frasinei nu au voie sa urce femeile, deoarece in locas sunt respecate regulile de pe Muntele Athos. Prezenta femeilor la Frasinei este oprita si de un blestem al Sfantului Calinic. La inmormantare, credincioasele au stat la poarta manastirii.

Fetele locuitorilor comunei Muereasca din judetul Valcea, de langa Manastirea Frasinei, se lumineaza atunci cand vorbesc de Parintele Lavrentie. Ii regreta vorbele bune cu care duhovnicul reusea sa le aline durerile. Le este dor de sfaturile pe care ieromonahul Lavrentie Sovre le dadea. "O data cu decesul duhovnicului a disparut un stalp in Manastirea Frasinei. S-a rupt sufletul in mine la inmormantare. N-am mai vazut niciodata atat de multa lume plangand atat de sincer. A fost un duhovnic bun", povesteste Valeriu Badescu, viceprimarul comunei Muereasca. "Este nevoie de mai mult decat de cuvinte pentru a vorbi despre Parintele Lavrentie

S-a nascut la 5 septembrie 1923, in satul maramuresean Trestia. Dupa doar patru ani de scoala, Gavrila a fost nevoit sa renunte la invatatura pentru a-l ajuta pe tatal sau la treaba. A simtit chemare catre viata monahala de mic. Timp de doi ani, intre 1940 si 1942, s-a pregatit pentru calugarie. Sfanta Manastire Toplita a fost primul locas in care Parintele Lavrentie a fost primit in 1942. Acolo a stat o jumatate de an, trecand clandestin frontiera care taia Romania ciopartita de Dictatul de la Viena. Dupa mai multe peripetii ajunge la Manastirea Frasinei din judetul Valcea. A fost ajutor de econom si apoi econom. A absolvit scoala monahala, iar in 1968 a fost facut preot. Plecarile din fiecare noapte la familiile necajite care il solicitau pentru oficierea Maslului incepusera sa lase urme pe trupul sau ostenit de ani. A fost internat de mai multe ori in spital. La 20 iulie 2002, Parintele Lavrentie si-a dat sufletul in mainile domnului, lasand mostenire duhovniceasca insasi viata sa.

Inclinatia pe care o manifesta in domeniul Literelor nu il facea sa neglijeze viata ascetica, care ii placuse inca din copilarie; se arata calugar inainte de vreme si luptator inainte de a intra in arena. Se eschiva de la masa imbelsugata a generalului si isi dadea merindele, ce ii erau aduse de doi servitori, in schimbul unei pÃini de orz, pe care o mÃnca o data la doua zile. Nu se intindea pentru a dormi si lupta impotriva somnului stropindu-si fata cu apa rece. CÃt priveste vesmintele, le impartea saracilor, iar cÃnd nu mai avea nimic de dat, se retragea intr-un colt pentru a se lepada pÃna si de lenjeria de corp.

38c6e68cf9