Jud. Dâmbovița
NOUTĂȚI
Oferta clasa pregatitoare 2022-2023.doc
PREZENTAREA LOCALITĂŢII ŞI A UNITĂŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Moreni este un oraş mic, cu o populaţie de aproximativ 20.000 locuitori, situat în zona deluroasă din sudul României, la aproximativ 100 km depărtare de capitala ţării, Bucureşti, cea mai est localitate din judeţul Dâmboviţa, la 20 Km de reşedinţa de judeţ, Târgovişte. În trecut a fost foarte cunoscut prin bogatele zăcăminte de petrol ale zonei. În perioada comunistă a fost o localitate foarte industrializată, pe lângă extracţia de petrol existând trei mari întreprinderi mecanice. Asta a impus constituirea unor instituţii de învăţământ de mari dimensiuni, axate pe pregătirea forţei de muncă pentru aceste capacităţi industriale. După căderea comunismului în 1989, tot acest agregat industrial s-a prăbuşit, ceea ce a impus restructurarea imediată a învăţământului.
Istoricul unităţii de învăţământ
Tradiţiile învăţământului în oraşul nostru urcă până în anii reformei marelui domnitor Al. I. Cuza. La această şcoală a învăţat, din 1864, părintele Vintilescu, care oferă informaţii despre dascălul său, un bun cunoscător al scrierii cu litere latine. Învăţământul devenind gratuit, şcoala atrage mulţi elevi, deşi învăţătorii calificaţi nu veniseră încă.
Ulterior, în 1874 este menţionat ca învăţător N. Munteanu, cu un program de şcoală normală; mai târziu, răposatul I. Nicolaescu, tatăl d-lui Dem. I. Nicolaescu, avocat şi deputat şi, apoi, d-l Ioan C. Popescu. În anul 1897, şcoala din Moreni avea 58 băieţi şi 3 fete. În perioada 1907-1920, şcoala a fost condusă de d-l Alexandru Popescu şi soţia sa. În timpul lor s-a cladit un local de şcoala cu două săli de clasă şi locuinţă pentru diriginte.
În 1920, la Moreni funcţionau două şcoli mixte în cele două sate componente: cea din satul Moreni, cu patru posturi de învăţător şi cea din satul Stavropoleos cu două posturi. Cu sprijinul Primăriei, Comitetul şcolar a construit, în perioada 1922-1923, încă două săli de clasă şi o locuinţă pentru învăţătorul-diriginte, la etaj. Astfel, în 1924 la Şcoala Moreni au absolvit 59 elevi si 32 adulţi. O mare parte dintre absolvenţii cursului primar vor urma studii secundare şi superioare. Pot fi amintiţi tinerii Ioan Matica şi Mihail Călăraşu, studenţi la Universitatea din Bucureşti (primul la medicină, celalalt la ştiinţe).
Tinerii elevi din şcoală, conduşi de studenţi şi învăţători, au înfiinţat, în 1925, Societatea culturală "Mihai Eminescu" (în vacanţe organizau diverse serbări cu caracter instructiv). Printre iniţiatori s-au remarcat: Mihail G. Călăraşu, Nicolae Pleşeanu, elevii C. Epure, I. Gh. Călăraşu si I. Pleşeanu). Sediul societăţii era la Şcoala de băieţi din Moreni.
În 1936, Comitetul şcolar preia administraţia noii clădiri şcolare "un adevărat palat, care poate fi socotit printre cele mai bune şcolii din ţară". Clădirea există şi astăzi, aceasta fiind construită cu banii obţinuţi de Casa Şcoalelor prin concesionarea pământului avut către Societatea "Concordia". Astfel, în perioada interbelică, la Şcoala nr. 3 Moreni au funcţionat separat o şcoală de băieţi, o şcoală de fete şi o şcoală de adulţi (din 1920), transformată, ulterior, în şcoală de ucenici.
După 1944 se încearcă realizarea unui liceu teoretic, dar realităţile economice ale zonei au impus existenţa Şcolii tehnice de petrol, a Şcolii de maiştrii şi a Şcolii medii mixte. În 1962 exista liceul teoretic, care din 1964 va funcţiona într-un local nou, în vechiul local urmând să-şi desfăşoare activitatea unitatea şcolară ce se va impune sub numele de Şcoala nr. 3 Moreni. Clădirea şcolii cunoaşte o ultimă extindere, între anii 1982-1983 şi devine astfel suficient de încăpătoare pentru cei peste 1200 de elevi care vor învăţa anual aici.
Imagini din școală
