Generalități despre algoritmi

Un algoritm trebuie să aibă următoarele trei proprietăți fundamentale, numite și proprietățile de bază ale algoritmilor:

1. Claritatea. Orice algoritm trebuie să fie caracterizat printr-o descriere precisă, riguroasă, fără ambiguități a tuturor acțiunilor ce urmează a fi executate. Un algoritm, datorită caracterului său de automatism, trebuie să precizeze în mod univoc toate etapele de calcul pe care le va urma executantul algoritmului (omul său mașina). De aceea, această proprietate este denumită uneori și unicitate.

2. Generalitatea. Un algoritm este util dacă rezolvă nu numai o problemă particulară, concretă, ci o întreagă clasă de probleme asemănătoare. Aceasta înseamnă că un algoritm trebuie să se aplice la o mulțime de sisteme de date inițiale. Această mulțime poartă numele de domeniu de aplicabilitate al algoritmului.

De exemplu, algoritmul lui Euclid se poate aplica la orice pereche de numere naturale strict pozitive. Vom spune deci că domeniul de aplicabilitate al algoritmului lui Euclid este mulțimea perechilor de numere naturale, mai puțin zero (N* x N*). Această proprietate este cunoscută și sub numele de universalitate.

3. Eficacitatea. Executarea unui algoritm urmărește întotdeauna obținerea unui anumit rezultat.

Deoarece nu este suficient ca acțiunile algoritmului să fie bine determinate, ci trebuie ca pentru orice sistem de date inițiale, numărul de acțiuni (pași)ce trebuie executate să fie finit, această proprietate poartă denumirea și de finitudine. La exemplele de algoritmi prezentate anterior s-a arătat că numărul de pași corespunzători unui sistem oarecare de date inițiale este finit.

Se poate spune, în concluzie, ca un algoritm reprezintă o secvență finită de operații, ordonată și complet definită, care, pornind de la o anumită valoare sau o mulțime de valori ca date de intrare, produce o anumită valoare sau mulțime de valori ca date de ieșire.