Aloritmi repetitivi.

Ciclu cu contor

”Învățătura fară gîndire este muncă pierdută; gîndirea fară învățătură este periculoasă”

Confucius

Pentru o reprezentare mai sugestivă, algoritmii pot fi descrişi cu ajutorul schemelor logice.

Schema logică reprezintă un desen, care conţine următoarele simboluri grafice:

punctul de pornire a procesului de execuţie a algoritmului

punctul de oprire a procesului de execuţie a algoritmului

execuţia unei instrucţiuni

apelul unui subalgoritm

linia orientată, care indică ordinea în care trebuie executate instrucţiunile algoritmului

Ca exemple: Procedura Pătrat și desenarea celor 8 Pătrate

Din analiza schemelor logice se observă că procesul de execuţie a unui algoritm poate fi simbolizat printr-o deplasare imaginară dintr-un simbol grafic în altul în direcţia indicată de liniile respective.

Algoritmii instrucţiunile cărora sînt executate în ordinea apariţiei lor în text se numesc algoritmi liniari.

Evident, în cazul algoritmilor liniari drumul imaginar parcurs de la simbolul grafic START pînă la simbolul grafic STOP reprezintă o linie ce nu se autointersectează.

În procesul elaborării algoritmilor s-a observat că unele secvenţe de instrucţiuni deseori trebuie executate de mai multe ori. De exemplu, în cazul procedurii Pătrat , secvenţa de instrucţiuni PAS, ROTIRE se execută de patru ori, iar instrucţiunea apel de procedură din programul Opt_pătrate –de opt ori. Pentru a simplifica procesele de elaborare a algoritmilor, în astfel de cazuri se poate utiliza instrucţiunea REPETĂ.

În procesul execuţiei instrucţiunii REPETĂ, Centrul de comandă va îndeplini de n ori secvenţa de instrucţiuni încadrată între cuvintele auxiliare. Utilizînd această instrucţiune, putem transcrie programele ce conţin secvenţe de instrucţiuni, care trebuie executate de mai multe ori, într-o formă mai compactă.

Instrucţiunea REPETĂ n ORI se numeşte ciclu cu contor, deoarece la execuţia ei se repetă ciclic aceeaşi secvenţă de instrucţiuni, iar numărul de repetări n este cunoscut în momentul scrierii programului. Secvenţa de instrucţiuni încadrată între liniile ce conţin cuvintele auxiliare REPETĂ şi SFÎRŞIT se numeşte corpul ciclului.

De exemplu, programul Opt_pătrate:

PROCEDURĂ Pătrat

REPETĂ 4 ORI

PAS

ROTIRE

SFÎRŞITUL REPETĂRII

SALT

SFÎRŞITUL PROCEDURII

ÎNCEPUT

REPETĂ 8 ORI

EXECUTĂ Pătrat

SFÎRŞITUL REPETĂRII

SFÎRŞIT

Algoritmii ce conţin secvenţe de instrucţiuni care în procesul execuţiei se îndeplinesc de mai multe ori se numesc algoritmi repetitivi.

Din analiza schemelor logice ale algoritmilor repetitivi se observă că drumul imaginar parcurs de la simbolul grafic START pînă la simbolul grafic STOP reprezintă o linie ce conţine cel puţin o buclă. Această buclă include simbolul grafic REPETĂ şi toate simbolurile grafice ce corespund instrucţiunilor din corpul ciclului.

Instrucţiunea REPETĂ se notează pe cîteva linii şi include în componenţa sa alte instrucţiuni. Instrucţiunile de felul aceasta se numesc instrucţiuni compuse, spre deosebire de instrucţiunile simple PAS, SALT, ROTIRE, SUS, JOS, DREAPTA, STÎNGA, apel de procedură.

Exersează

Aplicații

1. Elaboraţi algoritmi repetitivi pentru desenarea figurilor ce urmează:

2. Utilizând ciclurile imbricate, elaboraţi algoritmi repetitivi pentru desenarea figurilor ce urmează :

Exemple rezolvate

Tema pentru acasă: Manual, pag. 95-99, Ex: 11(d) pag.99, Ex: 13(d) pag.100

Google Sites

Report abuse