Baia Mare

Baia Mare este reședința județului Maramureș și, totodată, municipiu și oraș, fiind nucleul Țării Chioarului și cel mai populat centru urban al județului.

Etimologia numelui localității: din substantivul „baie" (însemnând exploatare minieră subterană, mină, ocnă; provenind din limba latină *bannea sau limba maghiară bánya), plus adjectivul „mare" (însemnând întins, vast; provenind din limba latină mas, maris).

144.925 locuitori

233,5 km²

Anul 1329

Baia Mare, Blidari, Firiza, Valea Neagră

Nagybánya in maghiara

Frauenbach in germana

-Centrul istoric Baia Mare. Fosta Piață Centrală (Circulus fori), în prezent Piața Libertății. Obiective: Casa Iancu de Hunedoara din Baia Mare, Localul Monetăriei Imperiale, Vechiul han Vulturul Negru din Baia Mare, Casa Lendvay etc.

-Turnul Ștefan este o anexă a Catedralei "Sfântul Ștefan", ridicată de Iancu de Hunedoara pe parcursul secolului XV. Construit în stil gotic turnul are 40 m înălțime. Turnul a fost folosit pentru supravegherea eventualelor posibile incendii și supravegherea strategică a orașului. In jurul lui a fost amenajata Piata Cetatii.

-Casa Iancu de Hunedoara sau Casa Elisabeta ridicată în 1446, este parte a vechiului castel medieval ridicat de Iancu pentru soția sa Elisabeta.

-Monetăria din Baia Mare, edificiu ridicat între anii 1734 și 1737. În prezent clădirea slujește drept sediu al Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș.

-Turnul Măcelarilor a fost construit în secolul al XV-lea. Există o legendă, conform căreia din acest turn ar fi fost împușcat Pintea Viteazul. Pintea Viteazu ar fi fost impuscat in zona in care se afla acum Piata de alimente.

-Biserica de lemn din Chechiș, a fost construită în anul 1630; din 1939, a fost mutată în Baia Mare, pe Dealul Florilor. În jurul acestui obiectiv a fost amenajat Muzeul Satului, secție în aer liber a Muzeului de Etnografie și Artă Populară Baia Mare.

-Vechiul han Vulturul Negru, construit înainte de 1790, amplasat în centrul istoric al municipiului Baia Mare (în prezent Piața Libertății). În 1880 a devenit sediu al Primăriei. Din 1950 până în 1999 clădirea a fost ocupată de Judecătoria Baia Mare și de Oficiul de Carte Funciară. În prezent imobilul este cuprins în proiectul „Centrul de Afaceri Millennium III”, fiind reabilitat. Obiectivul este cunoscut sub denumirea de M1.

-Biserica Sfânta Treime este un lăcaș de cult ridicat între anii 1717-1720.

-Catedrala Adormirea Maicii Domnului, edificată între anii 1905-1911 ca biserică parohială greco-catolică, ridicată în anul 1930 la rangul de catedrală.

-Biserica reformată din Baia Mare, construită în stil clasicist la sfârșitul secolului al XVIII-lea

-Clădirea Prefecturii județului Maramureș, inaugurată în 1969, a fost proiectată în stilul tradițional maramureșean,

-Casa de Cultură cu o sală de 700 de locuri, a fost construită în 1971,

-Teatrul municipal, inaugurat în secolul al XVIII-lea, actualul sediu construit în 1967.

-Turnul Combinatului, inaugurat în 1995.

-Catedrala Ortodoxă - în construcție

-Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial. “Monumentul Ostașului Român” a fost dezvelit, în 1960, în Câmpia Tineretului din Baia Mare, fiind dedicat militarilor români care au căzut pe câmpul de luptă în Al Doilea Război Mondial. Opera comemorativă, înaltă de 10,65 m și lungă de 16 m, a fost realizată de Andrei Ostap din piatră și beton.

-Sfatul bătrânilor. Operă a artistului Vida Gheza, amplasată în fața Prefecturii județului Maramureș.

-Statuia Minerului, amplasată in Piața Revoluției din Baia Mare. Operă a artistului Vida Gheza.

-Biblioteca Județeană "Petre Dulfu" Baia Mare

-Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Baia Mare

-Muzeul de Mineralogie Baia Mare

-Planetariul și Observatorul Astronomic Baia Mare

-Centrul artistic Baia Mare - Muzeul de Artă

-Muzeul de Etnografie și Artă Populară Baia Mare

-Teatrul de Păpuși Baia Mare

-István Réti (1872-1945), pictor, unul din inițiatorii coloniei de pictură de la Baia Mare

-Józsi Jenő Tersánszky (1888-1969), scriitor și dramaturg maghiar

-László Németh (1901-1975), scriitor maghiar

-Vida Gheza (1913-1980), sculptor, politician comunist, membru corespondent al Academiei Române

-Iosif Uglar (1920-2006), politician comunist român de origine maghiară

-Alexandru Șainelic (n. 1926), pictor român

-Ioan Ceterchi (1926-1992), jurist, membru corespondent al Academiei Române

-Nicolae Breban (n. 1934), prozator și eseist

-Lucian Mureșan (n. 1937), cardinal, arhiepiscop-major, întâistătătorul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică

-Alexandru Mesian (n. 1937), episcop greco-catolic de Lugoj

-Corin Braga (n. 1961), profesor de literatură comparată, romancier și critic literar

-Andrei Bodiu (1965-2014), poet și teoretician literar

-Vasile Miriuță (n. 1968), fotbalist

-Igor Ursenco (n. 1971), prozator, poet și traducător

-Adrian Sînă (n. 1977), cântăreț român

-Adrian Ghenie (n. 1977), pictor român contemporan

-Paula Seling (n. 1978), cântăreață și compozitoare

-Mihai Morar (n. 1981), prezentator de televiziune și de radio, redactor și DJ muzical

-Ovidiu Hoban (n. 1982), fotbalist

-Valentin Moldovan, cantautor folk

-Ghiță Danciu, cantautor folk

-Ion Săsăran (1933-2009), actor

-Traian Velea, avocat, poet

-Ghiță Cristea, avocat, poet

Accesul în oraș se poate realiza astfel:

-Din Șomcuta Mare, Tăuții-Măgherăuș, Seini, Coltău, Remtea Chioarului, Valea Chioarului, Țara Codrului și județele Sălaj și Satu Mare, pe DN 1C

-Din Baia Sprie, Cavnic și Țara Maramureșului, pe DN 18

-Din Copalnic-Mănăștur, Cernești, Țara Lăpușului și Țara Maramureșului, pe DN 18B

-Din Săcălășeni, Coaș, Coltău, Remetea Chioarului, Șomcuta Mare și Copalnic-Mănăștur, pe DJ 182B