din volumul Crase banalități metafizice, interpretarea dragomiriană la Caragiale, căci de la ea vom porni. Găsiți textul mai jos:

„Este vorba, în cele ce urmează, de o interpretare. În această interpretare se pleacă de la următorul principiu: oricine creează cu adevărat spune mai puțin decât ar vrea să spună și mai mult decât crede că spune. Acesta este Spielraum-ul (spațiul de joc, n.n.) interpretării. De aceea, o interpretare trebuie să redea haloul din mintea autorului, plus acel lucru pe care autorul l-a «prins» ca pe un fel de epifanie a lui proprie. Și pentru că interpretarea este astefl înțeleasă, nu mai interesează dacă, într-adevăr, Caragiale a gândit întocmai ce vom spune despre el. Principalul este că acest lucru e spus, fie că a fost gândit sau nu“ (Alexandru Dragomir, Crase banalități metafizice, Humanitas, București, 2008, p. 4)