CLIMA SI MEDIUL EUROPEI
CLIMA SI MEDIUL EUROPEI
Ce face UE pentru a reduce poluarea aerului?
Prevenirea poluării apelor subterane și de suprafață în UE
Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime: încurajând durabilitatea pe mare
CE FACE EUROPA pentru mine:
In regiunea mea
In viata mea
In prim-plan
Cine este „Capitala europeană verde” și „Frunza verde europeană”?
Ce face UE pentru a reduce poluarea aerului?
Calitatea aerului ne afectează sănătatea. Parlamentul European luptă pentru reguli mai stricte care să limiteze poluarea.
Calitatea proastă a aerului poate provoca boli respiratorii și cardiovasculare, diabet și cancer. Dar efectele sale devastatoare se extind și asupra biodiversității, deoarece otrăvește culturile și pădurile, provocând pierderi economice semnificative.
În cadrul obiectivului ambițios de reducere spre zero a poluării asumat prin Pactul verde european, Parlamentul European a propus stabilirea unor standarde mai stricte de calitate a aerului până în 2030, cu ținte de limitare a particulelor poluante.
Sursele poluării
Mai mult de jumătate din emisiile de particule fine provin din arderea combustibililor în stare solidă pentru încălzire. Sectoarele rezidențiale, comerciale și instituționale sunt principala sursă de poluare cu particule fine din Europa.
Sectorul agricol este, de asemenea, un poluator major, responsabil pentru 94% din emisiile de amoniac, în timp ce transportul rutier este responsabil pentru 37% din emisiile de oxizi de azot, iar agricultura pentru 19%.
Toate aceste emisii au înregistrat o tendință descendentă din 2005, în ciuda creșterii considerabile a produsului intern brut al UE.
reducerea deceselor premature cauzate de poluarea aerului cu peste 55%
reducerea ecosistemelor UE în care poluarea aerului amenință biodiversitatea cu 25%
reducerea deșeurilor din plastic din oceane cu 50% și a microplasticelor eliberate în mediu cu 30%
Apa curată este esențială pentru oameni și pentru ecosisteme sănătoase. Aflați ce fac UE și Parlamentul European pentru protejarea apelor.
Potrivit Agenției Europene de Mediu, poluarea apei în UE a scăzut între anii 1990 și 2010. Cu toate acestea, progresul a încetinit începând din 2016 odată cu poluarea a 58% din apele de suprafață. În plus, doar 42% din apele de suprafață și 77% din apele subterane sunt evaluate ca având „stare chimică bună”.
În rezoluția sa din 2020 privind punerea în aplicare a legislației UE privind apa, Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să ia toate măsurile necesare pentru a asigura atingerea unei stări chimice bune pe scară mai largă și să ia măsuri decisive la nivelul UE atunci când țările UE nu reușesc să respecte standardele de protecție a mediului. Rezoluția a subliniat că substanțele care afectează apa potabilă, cum ar fi substanțele per- și polifluoroalchilice, precum și unele produse farmaceutice, ar trebui să fie monitorizate cu prioritate.
În conformitate cu obiectivul de reducere la zero a poluării înscris în Pactului verde european, Comisia a prezentat o propunere în octombrie 2022 de revizuire a listelor de poluanți din apele de suprafață și subterane care trebuie monitorizați și controlați pentru a proteja corpurile de apă dulce. Propunerea urmărește, de asemenea, să remedieze deficiențele identificate în cadrul legislativ actual în ceea ce privește poluarea chimică a apelor și să permită o adaptare mai rapidă la evoluțiile științifice.
În iunie 2023 comisia de mediu a Parlamentului și-a adoptat poziția cu privire la protejarea apelor subterane și de suprafață de poluare și la îmbunătățirea standardelor de calitate a apei. Noua lege revizuiește Directiva cadru în domeniul apei, Directiva privind apele subterane și Directiva privind standardele de calitate a mediului (Directiva apelor de suprafață). Obiectivul este de a proteja mai bine sănătatea oamenilor și ecosistemele naturale de poluare.
Un total de 6,1 miliarde EUR vor fi alocate pescuitului durabil și protejării comunităților de pescari între 2021 și 2027.
Numeroase comunități de pescari au fost puternic afectate de pandemia Covid-19; FEPAM va oferi compensații pentru pescarii ale căror activități au fost oprite permanent sau temporar. FEPAM acordă anumite alocații pentru sprijinul tinerilor pescari (sub 40 de ani) care înregistrează o ambarcațiune în flota de pescuit a UE pentru prima dată. Statele membre cu regiuni izolate vor trebui să pregătească un plan de acțiune pentru a asigura sprijin comunităților de pescari din aceste zone întrucât acestea sunt adesea cele mai vulnerabile.
Parlamentarii doresc
În iulie 2021 deputații europeni au aprobat Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) și modul în care acesta ar trebui folosit în cadrul bugetului UE pentru 2021-2027.
5,3 miliarde EUR vor fi alocate gestionării fermelor piscicole, acvaculturii și flotelor de pescuit. Restul vor finanța consilierea științifică, dispozitivele de verificare și control, culegerea de informații despre piață, supravegherea și siguranța pe mare.
FEPAM este aliniat la Politica comună în domeniul pescuitului, care stabilește reguli pentru gestionarea sustenabilă a flotelor europene de pescuit și pentru conservarea stocurilor de pește. În martie 2021 Parlamentul a adoptat o poziție cu privire la reforma sistemului de control al pescuitului. Parlamentarii doresc instalarea obligatorie a unor camere de supraveghere la bordul anumitor vase de pescuit de mari dimensiuni, noi măsuri pentru a combate pierderea echipamentelor de pescuit și o mai bună trasabilitate a produselor din pește pe tot circuitul alimentar, inclusiv pentru produse procesate și de import.
CE FACE EUROPA pentru mine:
IN REGIUNEA MEA
Reconstructia ecologica a Baltii Comana - judetul Giurgiu
In Romania, Uniunea Europeana se ocupa de reconstrucția ecologică a Bălții Comana din Parcul Natural, pentru stimularea biodiversității și dezvoltarea ecoturismului în zonă, care a beneficiat de 3,8 milioane RON din programul de mediu.
Fond european:
Fondul European de Dezvoltare Regională
Buget:
5 917 320 RON
Contribuție a Uniunii Europene:
3 758 519 RON
Contribuție a Uniunii Europene:
64%
IN VIATA MEA
Ecologistii de la nivel local
UE finanțează proiecte de mediu prin diferite fonduri și programe, însă câteodată se găsesc greu subvenții pentru mici proiecte la nivel local. Programul LIFE este partenerul ideal în acest scop. Lansat în 1992, programul LIFE este un element de bază al finanțării pe care UE o alocă mediului și climei. Programul a permis aplicarea unor politici europene importante pentru a proteja natura, cum ar fi rețeaua Natura 2000.
Astăzi, programul LIFE se adaptează pentru a face față noilor provocări legate de schimbările climatice și de dezvoltarea durabilă. Autoritățile locale, care sunt actori principali ai politicii de adaptare la schimbările climatice, se pot baza pe programul LIFE.
Programul LIFE cofinanțează și proiecte desfășurate pe un spațiu teritorial vast și care pot atrage fonduri și din alte surse, de exemplu pentru a îmbunătăți calitatea aerului. Acțiunile de combatere a poluării aerului țin de competența autorităților locale, dar, în acest context, este adesea necesar ca anumite regiuni din țări învecinate să coopereze. LIFE contribuie și la conservarea resurselor naturale, la protecția solului și la gestionarea deșeurilor din apa mării, acestea fiind doar câteva dintre multele exemple.
Pentru perioada 2021-2027, programul LIFE dispune de un buget de 5,4 miliarde EUR, dintre care două treimi vor fi dedicate proiectelor de mediu (biodiversitate, ecosisteme, economie circulară și calitatea vieții). Programul urmărește totodată să stimuleze integrarea obiectivelor climatice în proiecte, pentru a contribui la finanțarea acțiunilor climatice la nivel european.
IN PRIM-PLAN
Abordarea climei in schimbare
Gazele cu efect de seră (GES) pe care societatea noastră le emite zilnic joacă un rol cheie în schimbarea climatului global. De la revoluția industrială și până în prezent, temperaturile medii globale au crescut semnificativ – în jur de 1,13 până la 1,17 ° C – iar ultimul deceniu a fost cel mai cald înregistrat. În Europa, temperaturile medii au crescut și mai mult – între 2,04 și 2,10°C. Creșterea temperaturilor medii globale se adaugă la dovezi ale schimbărilor climatice globale rapide, inclusiv oceane mai calde și mai acide, creșterea nivelului mării, scăderea calotelor de gheață și gheața arctică, retragerea ghețarilor și creșterea evenimentelor meteorologice extreme.
Ce poate face UE?
UE a jucat un rol activ în discuțiile privind clima de la Națiunile Unite (ONU) și este parte la Acordul de la Paris, la fel ca toate țările sale UE. UE promovează ambiția globală cu privire la acțiunile climatice în cadrul conferințelor ONU privind schimbările climatice (COP).
În UE, incendiile recente din Grecia și Spania, inundațiile din Slovenia și Bulgaria și seceta din vestul Mediteranei sunt toate atribuite schimbărilor climatice.
Pentru a ajuta guvernele UE să reducă emisiile care provoacă problemele și luptă împotriva schimbărilor climatice, UE a integrat acțiunile climatice în toate politicile sale. În timp ce UE urmărește reducerea emisiilor de GES, trebuie, în același timp, să se asigure că economia noastră rămâne puternică și prosperă. Până acum, economia UE a crescut în 2020, în același timp în care ne-am atins obiectivele UE de reducere a emisiilor.
Ce a făcut UE până acum?
Având în vedere impactul tot mai mare al schimbărilor climatice în întreaga Europă, Parlamentul European a declarat o urgență climatică la sfârșitul anului 2019. Liderii UE au adoptat un European Green Deal și, odată cu acesta, au început să lucreze la propuneri pentru mai multe legi noi și revizuite. În iunie 2021, Legea europeană a climei a stabilit țintele climatice obligatorii ale UE pentru 2030 la o reducere cu 55 % a emisiilor nete de GES în comparație cu nivelurile din 1990, crescând ambiția stabilită în temeiul Acordului de la Paris și pentru neutralitatea climatică (sau „zero net” Emisii de GES – prin reducerea sau compensarea emisiilor) până în 2050.
Cine este „Capitala europeană verde” și „Frunza verde europeană”?
Acest titlu i se acordă anual unui oraș european cu peste 100 000 de locuitori care s-a dovedit a fi lider în ceea ce privește durabilitatea ecologică, socială și economică. În țările unde nu există orașe cu peste 100 000 de locuitori, se poate înscrie în competiție orașul cel mai mare.
Principalul mesaj este că europenii au dreptul de a trăi în zone urbane sănătoase, iar orașele ar trebui, prin urmare, să depună eforturi pentru a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor lor și pentru a reduce impactul acestora asupra mediului la nivel global. Acest mesaj este redat prin sloganul „Orașe verzi pentru o viață sănătoasă”.
În 2020, prestigiosul titlu i-a fost acordat orașului Lisabona (Portugalia). Acesta își propune să planteze 100 000 de copaci pe tot parcursul anului. Pe termen mai lung, până în 2050, intenționează să devină neutru din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon.
Orașele care nu sunt suficient de mari pentru a concura la titlul de „Capitală europeană verde” au șansa de a se înscrie în concursul „Frunza verde europeană”.
Premiul le este acordat orașelor între 20 000 și 100 000 de locuitori pentru a recunoaște și promova eforturile lor vizând o mai bună gestionare a mediului și obținerea de rezultate mai bune în domeniu. Orașul câștigător va primi o subvenție în sprijinul activităților derulate de-a lungul anului.
Câștigătorii ediției din 2020 a concursului „Frunza verde europeană” sunt Lappeenranta (Finlanda), Limerick (Irlanda) și Mechelen (Belgia).