Marile descoperiri geografice

1. Henric Navigatorul a încercat să găsească o nouă rută comercială spre Orient; astfel, sunt descoperite insulele Azore şi Canare şi sunt deschise mai multe puncte comerciale pe coasta vestică a Africii. Henric întemeiază şi o şcoală de navigaţie.

2. Bartolomeo Diaz a atins în 1488 extremitatea sudică a Africii, numită Capul Bunei Speranţe.

3. Vasco da Gama a plecat la 8 iulie 1497 din Portugalia, realizând primul înconjur al Africii; traversând Oceanul Indian, ajunge la Calcutta, la 20 mai 1498, descoperind astfel un nou drum spre acest ţinut.

1. Cristofor Columb a crezut că poate ajunge în India, navigând spre vest. Columb a efectuat mai multe călătorii: la 3 august 1492, Columb a părăsit sudul Spaniei cu trei nave şi 90 de oameni. După 43 de zile de navigaţie spre vest, a ajuns în Insulele Antile, convins că a descoperit India. Dar bogăţiile mult aşteptate nu ies la iveală nici după alte trei expediţii.

2. Amerigo Vespucci a ajuns în Venezuela (1501-1502); geograful german Waldseemuller boteza, în 1507, noul continent America, în onoarea lui Vespucci.

1. Fernando Magellan a realizat prima călătorie în jurul Pământului, demonstrând sfericitatea acestuia; în 1519, escadrila comandată de Magellan, alcătuită din 5 corăbii şi 250 de oameni porneşte din Spania şi ajunge în 1521 în Arhipelagul Filipine unde, într-o confruntare cu băştinaşii, Magellan este ucis.

2. Sub conducerea secundului său, Sebastian Elcano, Victoria, singura caravelă rămasă, se întoarce în Spania cu doar 18 oameni, după ce navigase 85700 km. Expediţia a dovedit sfericitatea Pământului şi posibilitatea navigării în jurul lui.

a. economice:

• Oceanul Atlantic devine axa comercială a lumii, comerţul decăzând în Marea Baltică şi în Marea Mediterană;

• Veneţia şi Genova pierd monopolul comerţului cu Orientul, impunându-se noi oraşe precum Sevilla, Cadiz, Lisabona etc.

• afluxul de metale preţioase şi creşterea preţului la produsele manufacturiere şi agricole;

• dezvoltarea comerţului, manufacturilor şi a băncilor a favorizat naşterea capitalismului;

• au fost aduse plante noi în Europa: porumbul, cartoful, tomatele, tutunul ş.a.

b. sociale:

• creşterea rolului burgheziei;

• datorită scăderii considerabile a domeniului feudal, pentru a nu pierde privilegiile, nobilimea a acceptat autoritatea monarhului.

c. politice:

• nobilimea şi burghezia au sprijinit regalitatea, ca factor de stabilitate; în aceste condiţii statul monarhic evoluează spre absolutism.

• Spania a devenit în secolul al XVI-lea un mare imperiu.

d. ideologice:

• au sporit cunoştinţele geografice;

• au apărut cunoştinţe noi în multe domenii: botanică, zoologie, medicină, religie etc.

• raţiunea a început să se axeze mai mult asupra omului şi a existenţei sale.