Cristofor Columb

Foamea de spațiu > Călătorii pe apa și pe uscat > Marii exploratori

BIOGRAFIE

Cristofor Columb, născut la 31 octombrie 1451 în Genova şi a decedat la 20 mai 1506 în Valladolid, Coroana Castiliei, a fost un navigator italiano-spaniol. A navigat spre vest, pe Oceanul Atlantic, în căutarea unei rute spre Asia, dar şi-a câştigat reputaţia descoperind un nou continent, denumit mai târziu, America, în perioada precolumbiană finnd cunoscută doar Lumea Veche.

ISTORIC

Între anii 1474 şi 1475, a efectuat o călătorie spre insula Chios, posesiune genoveză situată în Marea Egee. În 1476, Columb a navigat cu un convoi spre Anglia. În timp ce se afla în dreptul coastei Portugaliei, convoiul a fost atacat de piraţi şi nava pe care se afla Columb s-a scufundat, însă acesta a înotat până la ţărm şi a găsit adăpost la Lisabona, stabilindu-se acolo unde fratele său, Bartolomeu, era cartograf.

Bazându-se pe informațiile acumulate de-a lungul călătoriilor sale și studiind cărțile și hărțile din vremea sa, Columb a ajuns la concluzia că Pământul este cu 25% mai mic decât se credea până atunci. Pornind de la această premiză, Columb credea că se poate ajunge în Asia mai repede, navigând spre vest. În anul 1484, și-a prezentat ideile lui João al II-lea, regele Portugaliei, cerând finanțare pentru o călătorie spre vestul Oceanului Atlantic. Propunerea sa a fost respinsă de către o comisie regală maritimă.

În Spania, ca și în Portugalia, comisia regală i-a respins planul. Cristofor Columb a continuat însă să caute ajutor și, în sfârșit, în aprilie 1492 insistența sa a fost recompensată: Ferdinand al V-lea, regele Castiliei, și regina Isabela au fost de acord să sponsorizeze expediția. Contractul semnat menționa că navigatorul devenea vicerege asupra tuturor teritoriilor descoperite și în plus i se acorda o zecime din toate metalele prețioase descoperite sub jurisdicția sa.

PRIMA CĂLĂTORIE (3 august 1492 – 15 martie 1493)

Prima expediție pleacă din portul Palos de la Frontera cu navele Santa Maria - de aproximativ 30 metri lungime care era sub comanda sa, Pinta și Nina - două caravele mici de aproximativ 15 m lungime. Cele două nave mai mici erau comandate de către Martín Alonso Pinzón și fratele său Vicente Yañez Pinzón și cu 90 de oameni. Este ales pentru traversarea oceanului Drumul alizeelor.

La 12 octombrie 1492, la ora 2 noaptea, Rodrigo de Triana - un marinar de pe Pinta zărește pământul, descoperind astfel Lumea Nouă (America).

Sunt descoperite insulele: Santa Maria Conception, Fernandina, Isabella, Juna, Bohio-Española. Pe 15 martie 1493 Columb revine triumfător în Spania. Columb a explorat la fel și coasta de nord-est a Cubei (a acostat pe 28 octombrie), și coasta nordică a Hispaniolei, din 5 decembrie. Aici a eșuat Santa Maria, în dimineața de Crăciun 1492, echipajul fiind nevoit s-o abandoneze.

A DOUA CĂLĂTORIE

Columb a plănuit imediat o a doua expediție cu 17 vase și aproximativ 1500 de oameni, care au plecat din Spania în septembrie 1493. Debarcările au fost făcute pe insulele: Dominica, Guadalupe și Antigua.

Pe data de 27 noiembrie vasele au ancorat la Navidad unde toți oamenii au fost uciși, iar fortul a fost distrus. Columb a abandonat ruinele, și aproape de Capul Isabella (Republica Dominicană), a stabilit o colonie care a devenit prima așezare europeană în Lumea Nouă. Părăsind colonia pentru o călătorie de explorare în primăvara anului 1494, Columb a cercetat coastele Cubei pe care el a considerat-o că nu este o insulă ci o parte a continentului asiatic.

Când Columb s-a întors în colonia Isabela (29 septembrie 1494) a constatat că între coloniști se iscaseră serioase disensiuni, iar o parte dintre ei erau deja în drum spre Spania pentru a-și expune revendicările. Una dintre problemele majore cu care se confrunta Columb era ostilitatea băștinașilor a căror inițială prietenie a dispărut datorită brutalității europenilor. Columb a reușit să-i învingă pe băștinași în bătălia din martie 1495 și a deportat un număr mare dintre ei în Spania pentru a fi vânduți ca sclavi. Regina Isabela s-a opus și supraviețuitorii au fost returnați. Columb a stabilit o nouă capitală în Santo Domingo și a plecat spre Spania lăsându-l pe Bartolomeu Columb la comandă. A raportat direct regelui Ferdinand și reginei Isabela care au înlăturat orice critică la adresa lui Columb. Suveranii au promis că vor trimite o nouă flotă, dar pentru că le-a scăzut entuziasmul din cauza neproductivității coloniilor, a durat aproape doi ani până când au fost trimise opt nave.

Prima întâlnire a lui Cristofor Columb cu locuitorii Lumii Noi, 12 octombrie 1492.

A TREIA ŞI A PATRA CĂLĂTORIE

Columb a ridicat ancora în a treia sa călătorie pe data de 30 mai 1498. Prima debarcare a avut loc pe insula Trinidad (Sfânta Treime). Atunci a descoperit insula care se numește acum Venezuela. După ce a navigat de-a lungul coastei a intrat în Golful Paria. La gurile râului Orinoco a coborât puțin pe uscat. În jurnalul său de bord a scris că a găsit o „Lume Nouă” necunoscută încă europenilor. Columb a ridicat ancora din nou, întâlnind și alte insule noi printre care și insula Margarita după care și-a îndreptat cursul spre insula Hispaniola.

Ajunge în Santo Domingo (31 august). Deși Columb a primit sprijinul regal pentru o a patra călătorie în căutarea unei rute vestice către India, la dispoziția sa au fost puse doar patru caravele în stare proastă de funcționare și i-a fost interzis să se oprească în insula Española. Expediția a pornit din Cadiz în mai 1502. La sfârșitul celor 21 de zile de cursă rapidă peste ocean, navele sale aveau neapărată nevoie de reparații. Columb a coborât ancora aproape de Santo Domingo, dar i-a fost interzis să intre în port, deși se apropia un uragan foarte puternic. După ce a terminat reparațiile la nava sa, Columb s-a îndreptat spre apele din Honduras, apoi a navigat spre sud de-a lungul coastelor Americii Centrale timp de șase luni căutând o trecere spre vest. În ianuarie 1503 a debarcat în Panama și a stabilit o așezare, dar revoltele din cadrul echipajului și problemele cu băștinașii l-au făcut pe Columb să renunțe la această idee.

Expediția s-a redus la două caravele ce navigau spre Hispaniola, dar vasele putrezite au eșuat aproape de Jamaica (23 iunie 1503). Columb a trimis mesageri în Hispaniola cerând ajutor, în timp ce forța băștinașii să le dea de mâncare oamenilor. Ajutorul a ajuns aproape după un an, fiind întârziat deliberat de către Ovando, guvernatorul insulei. Puținul echipaj care a mai rămas s-a îmbarcat pe data de 28 iunie 1504 spre Santo Domingo, apoi a pornit spre Spania, atingând Saluncar de Barrameda pe 9 noiembrie. De atunci Columb nu a mai navigat niciodată.

Debarcarea lui Columb în Lumea Nouă.

CURIOZITĂŢI DESPTE CĂLĂTORIA LUI COLUMB

În faimoasa călătorie din 1492, Columb a promis un premiu în aur celui care va vedea primul țărmul. Norocul i-a surâs unui marinar, Rodrigo de Triana, care la 12 octombrie 1492 văzuse mica insulă Bahamas, botezată de Columb San Salvador. Rodrigo n-a primit însă niciodată premiul promis, Columb păstrându-l pentru el și spunând tuturor că, de fapt, el văzuse deja un fel de lumină în noaptea anterioară. Bietul Rodrigo probabil că n-a fost prea încântat de explicațiile șefului său, acum, însă, are o frumoasă statuie într-unul din parcurile Sevilliei.

În ultima dintre expediții, la un moment dat, echipajul a rămăs aproape fără provizii. Localnicii erau ostili europenilor, prin urmare, Columb s-a decis să apeleze la un truc: le-a spus că dacă nu îl ajută cu mâncare și băutură, le va lua lumina Lunii, știind că în curând urma să aibă loc o eclipsă totală de Lună. În scurt timp a și început eclipsa și Luna s-a întunecat. După ce au tras o sperietură zdravănă, băștinașii au livrat imediat proviziile solicitate de oamenii “zeului alb”.

Cea de a patra și ultima expediție a a vut loc între 1502 și 1504. Columb descoperă insula Martinica, după care explorează coasta Americii Centrale. Ciudat este că marele explorator credea și atunci că se află în India.

Cristofor Columb a murit în 1506, la Valladolid, în Spania. Rămășițele sale pământești au fost păstrate acolo până în 1537, când sunt trimise la Santo Domingo. De aici, sunt trimise, în 1795, la Havana, de unde, în 1898, se pare că s-au întors în Spania, la Sevilla. Totuși, în 1877 este descoperită la Santo Domingo o ladă plină cu oase, pe care era scris numele său. De atunci, cele două orașe, Sevilla și Santo Domingo, susțin răspicat că dețin rămășițele pământești ale lui Columb.Ambele au câte un mausoleu sofisticat în care susțin că păstrează oasele.

CINSTIREA LUI CRISTOFOR COLUMB ÎN FILATELIE ŞI NUMISMATICĂ

Poşta Republicii Moldova a emis o serie de timbre în onorea lui Cristofor Columb, în anul 1992
În anul 2006, pentru cinstirea lui Cristofor Columb, la 500 de ani de la moartea sa, în Spania a fost emisă o monedă comemorativă de argint, cu valoare nominal de 12 euro. Pe aversul monedei, în partea stângă, se află gravată efigia lui Cristofor Columb, în dreapta sa sunt gravați anii 1506 și 2006. Sub efigie este gravat numele marelui navigator: Cristóbal Colón.

Imaginea lui Cristofor Columb pe o marcă poștală din Republica Moldova

Cenotaful lui Columb în catedrala din Sevilla. Cei patru purtători ai cenotafului reprezintă fostele regate spaniole Castilla, León, Aragón și Navarra

Page updated

Google Sites

Report abuse