Plantele
 

 Plantele sunt organismele vii cel mai des intalnite pe Pamant. Se poate spune ca nu exista loc pe suprafata pamantului unde sa nu creasca plante. Traind in locuri atat de diferite, plantele se deosebesc ca marime si infatisare: in preajma apelor gasim trestie, papura, rachita, salcie; pe apa plutesc nuferi albi si galbeni, lintita, matasea broastei; la campie se cultiva cereale, legume, pomi fructiferi, plante textile.

In regiunile de deal cresc copaci falnici, pomi fructiferi, vita de vie; la munte gasim stejari, fagi, brazi, molizi, pini, iar pasunile si fanetele sunt si ele pline cu tot felul de plante. Stancile golase sunt acoperite cu plante pitice, taratoare, care au frunzele acoperite cu ceara sau cu perisori care ii protejeaza impotriva vantului puternic si gerului.  Chiar si in regiunile aride ale desertului sau in tinuturile cu geturi traiesc plante si copaci.

Ca orice lucru viu plantele se nasc, cresc, se hranesc, se inmultesc, respira, se misca; cand aceste functii inceteaza, planta moare. Fazele prin care trece o planta de la samanta pana la formarea unei noi seminte formeaza un ciclu de dezvoltare. Durata acestui ciclu de dezvoltare poate fi de un an sau doi.

 O planta este aproape ca o fabrica. Fiecare parte a ei are o sarcina de indeplinit, astfel incat intreaga planta sa existe:

   radacina-fixeaza planta si ia din sol substantele hranitoare pe care le trimite catre tulpina; in afara de hranire radacina ajuta si la inmultire;

  tulpina-sustine frunzele, florile si transporta hrana de la radacina catre frunze;

  frunzele-fabrica hrana pentru planta-un lichid verde numit seva (daca rupi o frunza si o strangi intre degete vei observa acest lichid verde cu care se hraneste planta); prin frunza planta respira si transpira;

   florile-sunt cela mai atractive parti ale plantelor; frumos colorate si placut parfumate, ele au numai rolul de inmultire.

   Radacinile, tulpinile, frunzele si florileau forme si marimi diferite; acest lucru ii ajuta pe oamenii de stiinta care le studiaza sa le clasifice pe familii de plante. Radacinile pot fi ca niste firisoare, ca un tarus sau lemnoase.
 

                

De obicei tulpinile plantelor sunt aeriene (se afla deasupra pamantului); in functie de marimea plantei sunt subtiri si se rup usor sau sunt groase si tari (lemnoase). Copaciiu cele mai groase tulpini. Exista si plante care au tulpini subpamantene: bulbi (lalea), rizomi (feriga) sau tuberculi (cartofi). Si frunzele plantelor sunt diferite: ovale, rotunde, ca niste sabii, ace sau spini; se pot afla si mai multe frunze pe o codita, ca la salcam, trandafir (compuse). Florile sunt si ele de diferite marimi, culori si forme; cand sunt mai multe pe codita formeaza o inflorescenta.

 

Vita de vie se agata de araci sau spalieri cu carcei (ramuri modificate) si astfel strugurii se coc la lumina si caldura soarelui. Tulpinile de la rochita randunicii si fasole, fiind subtiri si fragede, se incolacesc de alte plante. In padurile tropicale exista plante care au tulpinile lungi de sute de metri si groase ca niste franghii care se infasoara pentru a urca spre lumina-ele se numesc liane. 

 

   Plantele din desert trebuie sa lupte cu caldura si seceta. Pentru a rezista acestui mediu, cactusii si-au transformat tulpinile in depozite de apa de forma unor mingi sau  bastoane; radacinile lor sunt lungi si ramificate pentru a fixa mai bine planta in solul nisipos. Fiind in pericol de a deveni hrana animalelorcare traiesc aici, dornice si ele de apa, frunzele cactusilor au devenit.... tepi, adevarate arme de aparare. Unii cactusi au chiar grosimea unui copac; din aceasta cauza numeroase pasari isi pot "sapa" in tulpinile lor orificii in care isi construiesc apoi cuiburile.
   Inmultirea plantelor cu flori se face intr-un mod aparte: florile au polen (o pulbere galbena pe care o descoperi adesea in mijlocul lor) care este dus de insecte, vant sau ploaie catre alte flori de acelasi fel. Dupa ce acest polen se amesteca, in mijlocul florii se dezvolta fructe cu seminte; semintele cad pe pamant si asteapta momentul potrivit pentru a incolti.

 Semintele de papadie si floare de colt sunt purtate de vant cu ajutorul unor mici "parasute", acolo unde cad va creste o noua planta. Ciulinii cu seminte se agata de blana animalelor si sunt purtati departe de planta-mama. Multe animale se hranesc cu fructele unor plante; semintele din aceste fructe sunt eliminate in cele mai diferite si mai indepartate locuri si astfel planta isi asigura inmultirea. Fructele altor plante "explodeaza" cand se coc, iar semintele sunt imprastiate de jur imprejur.


   Sunt si plante care se inmultesc prin multiplicarea uneia din partile componente: frunza, tulpina sau radacina. Frunzele violetelor de Parma puse in apa vor face radacini; atunci cand tulpinile capsunului stau mai multa vreme pe pamant fac, de asemenea, radacini.  La baza copacilor inalti, din radacinile puternice care ii fixeaza in pamant, cresc lastari noi care devin copaci falnici cu trecerea anilor.

Si plantele se misca. Ele isi misca frunzele sau florile in functie de intensitatea luminii sau temperatura aerului. Floarea-soarelui, numita si "sora soarelui" isi roteste tot timpul floarea, astfel incat sa fie cu fata la soare. Petalele galbene de pe margine sunt dispuse asemenea razelor soarelui. Plantele de apartament se misca si ele dupa lumina. Frunzele plantelor de la fereastra casei tale sunt inclinate spre geam, pentru ca de acolo vine lumina. Plantele au un fel de "ceas" intern care le regleaza viata: astfel  "dorm "  sau se "trezesc"  in diferite  momente  ale  zilei. Harnicele zorele se trezesc dimineata, la ora 6.00 si cand soarele este sus, pe cer, ele se inchid. Regina noptii, dupa cum ii spune si numele, isi deschide florile albe numai seara, la ora 20.00, inmiresmand aerul noptii cu parfumul lor placut si.... adoarme obosita cand apar primele raze ale soarelui.   Papadia isi deschide banutii galbeni ai florilor ziua si ii inchide spre seara sau cand ploua. Atunci, frunzisoarele verzi de pe margine se aduna unele langa altele, acopera florile si le apara de racoare si umezeala. Trifoiul isi strange si el frunzele la asfintit si se pregateste de culcare. La fel se intampla si cu frunzele salcamului. Pentru ca sunt vii, plantele respira si transpira; cand respira, ele absorb bioxidul de carbon din aer si elimina oxigenul necesar vietii noastre. Daca vei aseza o planta sub un vas transparent vei observa ca el se abureste, semn ca planta ta transpira (adica elimina apa prin frunze). Radacinile unui copac retin o suta de litri de apa pe care el o reda in natura prin transpiratia frunzelor.

   Plantele nu vorbesc asa, ca tine; daca le privesti cu atentie le vei intelege insa limbajul. Atunci cand sunt vesele si cu frunzele verzi au caldura, apa si lumina. Atunci cand au frunzele ofilite, plantele au nevoie de apa. Cand frunzele incep sa se ingalbeneasca, plantele cer caldura si lumina. Toamna, copacilor le cad frunzele; ei incearca sa se protejeze in acest mod de frigul iernii. Mugurii lor raman acoperiti de niste frunzulite mici ca niste solzisori, care ii apara de ger si vant. Majoritatea plantelor se usuca odata cu sosirea anotimpului rece; fructele si semintele unora sunt culese de om. La altele raman in pamant semintele cazute din fructe si radacinile. Vor dormi sub plapuma de zapada pana la sosirea primaverii. Numai brazii, molizii si pinii isi

pastreaza cetina verde; de aceea cresc tot timpul anului. Infrumuseteaza peisajul alb al iernii si sunt un prilej de bucurie pentru sarbatorile Craciunului.





 

Pagina principala