VEGETAŢIA


 

 

 

 

 

 

 

 

 

  Suprafaţa totală a comunei este de 7.719 ha,din care 490 ha reprezintă suprafaţa vetrelor de sat, suprafaţa agricolă reprezintă 2.122 ha, iar restul de 5.107 reprezintă suprafaţa de pădure.  Din suprafaţa de 2.122 ha, arabilul reprezintă 1.483 ha, păşuni 513 ha şi fâneţe 115 ha.

 Pădurile ocupă 66% din suprafaţa totală a teritoriului comunei Valea Moldoveiformaţiunile forestiere cele mai răspândite fiind amestecurile de răşinoase -  molid( picea excelsea), brad (albies alba) – cu fag  ( fagua silvatica)  în  proporţie  de  60%,  pădurile  de   răşinoase    pure ( molid, brad ) 22% şi făgetele pure montane 16%. În aceste păduri de tip amestecat se găsesc şi alte specii lemnoase ca: pinul (pinus silvestris), carpenul ( carpinus betulus), paltinul ( acer pseudoplatanus), mesteacănul (betula verucosa), frasinul (fracsinus excelsior), cireşul sălbatic (cerassius avium), etc., iar în Lunca Moldovei cresc plopi indigeni şi salcii.

               Creşterea medie a pădurilor este apreciată la 9,6 metri cubi masă lemnoasă pe an.

               Flora ierbacee din pajiştile naturale ( păşuni şi fâneţe) este constituită predominant din specii de graminee şi dintr-o diversitate de specii în zona forestieră. 

               În Lunca Moldovei vegetaţia este alcătuită din stuf, papură, pipirig, stânjenel de baltă, alge şi mătasea broaştei, găsindu-se condiţii favoravile  şi pentru dezvoltarea zdrăveţilor( myricaria gersanica).

Solurile

 Cele mai răspândite tipuri de soluri sunt : solurile brune, argilo-iluviale, care ocupă circa 85% din teritoriu şi solurile brune acide reprezentând 7%, iar restul de 8% din teritoriu este ocupat de soluri aluviale, puţin profunde specifice zonei de luncă şi soluri superficiale crude de pe terenurile degradate. Textura solului este lutoasă la suprafaţă  şi argiloasă în întregime.