FACULTĂȚI‎ > ‎

GEOGRAFIE


 DECAN


Mironov Ion
doctor, conferențiar

tel.: 0-22-79-84-19;
fax: 0-22-79-84-19

DESPRE FACULTATE

Catedra Geografie Generală

Laboratoare:
  • Gemorfologie
  • Topografie – Cartografie
  • Meteorologie – Hidrologie
  • Geologie
  • Pedogeografie – Biogeografie 
  • Biostratigrafie – Paleogeografie
  • Geografia Mediului

Catedra Geografie Umană, Regională şi Turism

Laboratoare:
  • Geografie umană
  • Geografie fizică regională
  • Turism
  • Didactica geografiei
  • Sisteme Informaţionale Geografice (SIG)

Facultatea Geografie, scurt istoric


Facultatea Geografie a Universităţii de Stat Tiraspol a fost fondată la 30 octombrie 1938, din iniţiativa cunoscutului geograf Macarie Radul, ulterior şi primul director al Secţiei de Geografie, actualmente Institutul de Ecologie şi Geografie al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova.

Pe parcursul celor 70 de ani de activitate, unica facultate de Geografie din ţară a pregătit peste 10.000 de specialişti cu studii superioare în Geografie şi Biologie, Geografie şi Limbi Moderne, Geografie şi Agrometeorologie, Geografie şi Hidrologie, Geografie şi Turism.

Actualmente Facultatea pregăteşte specialişti la următoarele specialităţi:

Specialităţi la ciclul I, universitar:

Domeniul Ştiinţe ale Educaţiei/Secţia de zi:
    • Geografie şi Istorie;
    • Geografie şi Biologie;
    • Geografie şi Informatică;
    • Geografie şi Limbi Moderne (Eng./Fran.);
Domeniul Ştiinţe/Secţia de zi:
    • Geografie;
Domeniul Servicii Publice/Secţia de zi:
    • Turism. 
Domeniul Ştiinţe ale Educaţiei Secţia cu frecvenţă redusă
    • Geografie
    • Turism
Specialităţi la ciclul II, masterat:

Domeniul Ştiinţe ale Educaţiei:
    • Geografie și tehnologii educaţionale; 

Domeniul Servicii Publice:
    • Management strategic în turism; 

Domeniul Ştiinţe:
    • Geoinformatică (GIS); 

 Activităţi:

Faculatea Geografie realizează o activitate ştiinţifică, metodică şi didactică substanţială de colaborare cu instituţiile învăţământului preuniversitar din republică, activitate materializată în numeroase publicaţii, inclusiv manualele şcolare, atlase, hărţi şi alte materiale metodico-didactice, precum şi în numeroase participări la seminare, simpozioane, conferinţe, olimpiade, comisii ministeriale şi alte întruniri stiinţifico-metodologice în domeniul învîţămîntului preuniversitar. Paralel cu munca didactică, colectivul de profesori ai facultăţii, desfăşoară şi o amplă activitate ştiinţifico metodică. Pe parcursul acestor ani a fost pregătit şi publicat un număr apreciabil de monografii, articole ştiinţifice şi lucrări metodice.

În cadrul facultăţii activează Centrul abilitat prin licenţa Ministerului Educaţiei şi Tineretului în perfecţionarea cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar. Centrul dispune de un laborator didactic, amenajat în conformitate cu cerinţele moderne, iar de rand cu profesorii facultăţii sunt invitaţi pentru schimb de experienţă şi promovarea cunoştinţelor noi, geografi şi pedagogi profesionişti din România.

În ultimii ani învăţămîntul preuniversitar şi cel universitar la geografie este asigurat cu manuale, atlase şi lucrări metodice, editate de profesorii facultăţii. La cele două secţii ale facultăţii, secţia de zi şi secţia cu frecvenţă redusă, actualmente îşi fac studiile circa 1200 de studenţi, inclusiv peste 750 studenţi la secţia de zi. În prezent un şir de cadre didactice tinere şi absolvenţi ai facultăţii Geografie îşi fac studiile la cursurile postuniversitare de masterat şi doctorat în cadrul Universităţii noastre, la Universităţile din Romînia (Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi), precum şi la Instituţiile ştiinţifice: Institutul de Ecologie şi Geografie al AŞ din Republica Moldova, Institutul de Geografie al Academiei Române din Bucureşti, etc.

Laboratoarele catedrelor sunt înzestrate cu materiale didactice moderne, utilaje şi aparate, care permit organizarea procesului de instruire la nivelul cerinţelor actuale. În afara orelor de curs, lucrări de laborator, seminare, studenţii facultăţii Geografie realizează proiecte individuale în diverse domenii de cercetare. Este deja o tradiţie ca, în fiecare an să se organizeze Conferinţa Ştiinţifică a Studenţilor, la care participă cu comunicări pe diverse probleme de geografie un număr mare de tineri cercetători. Cei mai buni sunt premiaţi şi recomandaţi la foruri ştiinţifice studenţeşti ce au loc în instituţiile de învăţământ din ţară (de exemplu la Universitatea Agrară de Stat din Moldova, la Academia de Transporturi.) şi peste hotarele republici.

Un rol important în pregătirea în domeniile menţionate îl au activităţile desfăşurate în cadrul aplicaţiilor de teren, practicii de specializare şi a practicii complexe. Deosebitele peisaje din ţara noastră sunt adevărate muzee naturale unde se realizează practicile la turism, geologie, geomorfologie, pedologie, topografie, meteorologie şi hidrologie.

Cu mare plăcere şi dorinţă studenţii anului trei participă în desfăşurarea practicii complexe pe cîteva trasee bogate în obiective naturale, economice, culturale şi de importanţă turistică: Crimeea, Carpaţii din România şi Carpaţii Ucraineni, Delta Dunării. Facultatea Geografie are încheiat contract cu Universitatea Tsaloniki (Grecia) unde studenţii realizează practica în serviciile hoteliere în regiunile Creta, Rodos, Halkidiki, Tsaloniki.

Finalităţi:

Absolvenţii specialităţilor numite mai sus pot activa în instituţiile preuniversitare şi universitare de învăţămînt, în instituţiile şi organizaţiile din domeniul mediului şi celui turistic, în firme şi întreprinderi, în birourile de informaţie şi calcule. Ei vor activa în calitate de lectori şi profesori de geografie, biologie, informatică, ghid pe rute şi în cadrul obiectivelor turistice, cercetător ştiinţific, inspector de calitate a mediului, inspector la organizarea teritorială şi supravegherea spaţiilor verzi şi a parcurilor, translatori, lucrători în firmele economice, lucrători în birourile de informaţie şi calcule.

GEOGRAFIE GENERALĂ

CATEDRA GEOGRAFIE GENERALĂ

Catedra a fost întemeiată în anul 1964, fiind nominalizată Catedra de geografie fizică generală. Din start, Catedra a avut norocul de a fi condusă de personalităţi generoase de geografi. Primul şef de catedră a fost profesorul, doctor în geografie Isai Şrira, un pedagog înzestrat (prelegerile pe care le prezenta liber în faţa studenţilor erau bine documentate, clare, captînd auditoriul), personalitate de o distinsă cultură, dotat cu o erudiţie enciclopedică, model de voinţă şi continuă autoperfecţionare. Ulterior, funcţia de şef catedră a fost suplinită de către unii dintre membrii catedrei, profesori care, prin potenţialul lor intelectual, munca plină de pasiune şi dăruire, au contribuit la crearea şi menţinerea unui climat degajat, favorabil pentru activitate; la menţinerea unor relaţii umane bazate pe corectitudine, pe aprecierea multilaterală şi obiectivă a rezultatelor muncii, contribuind, astfel, la promovarea imaginii pozitive a catedrei şi facultăţii atît în ţară, cît şi peste hotarele sale. Printre aceştia îi putem numi pe Ion Goraş, doctor, conferenţiar universitar (1968 – 1973; 1986 – 1992); Mihai Coşcodan, doctor, conferenţiar universitar (1973 – 1980); Alexandru Lungu, doctor habilitat, profesor universitar (1980 – 1986; 1992 – 2004); Nina Volontir, doctor, conferenţiar universitar (2004 – prezent).

Activităţile didactice ale catedrei cuprindeau un spectru larg de cursuri, lucrări de laborator, seminare, lucrări practice de teren la numeroase discipline din domeniul Geografiei Fizice şi geoştiinţelor înrudite (geografie fizică generală, geologie, topografie – cartografie, pedogeografie, protecţia mediului înconjurător, probleme teoretice ale geografiei fizice etc.).

Cursurile predate de către profesorii catedrei Vera Verin, Zinaida Suhov, Isai Şrira, Vsevolod Sobeţki, Boris Crivţun, Ion Goraş, Timofei Balan, Mihai Beşleagă, Alexandru Lungu, Mihai Coşcodan, Alexandru Ianachevici se deosebeau printr-o ţinută academică, erau profund documentate, susţinute de un ales material didactic şi ilustrativ. Cursurile şi lucrările de laborator se ţineau în săli spaţioase, amenajate în stil modern şi în laboratoare dotate cu o inedită bază tehnico - materială: colecţii valoroase de roci şi minerale, aparataj adecvat, mijloace tehnice, materiale cartografice şi bibliografice actuale.

În această perioadă de timp, catedra a ţinut relaţii fructuoase de colaborare şi susţinere reciprocă cu catedrele facultăţilor de geografie ale universităţilor din Odessa şi Lvov. Profesori renumiţi din aceste instituţii de învăţămînt superior, cum ar fi I. Iaţko, S. Beloziorov, K. Gherenciuk şi alţii, au fost invitaţi la catedră pentru a ţine cursuri studenţilor, precum şi pentru a participa la desfăşurarea seminarelor ştiinţifice în problemele contemporane ale geografiei.

Membrii catedrei Isai Şrira şi Mihai Coşcodan au desfăşurat o activitate fructuoasă în calitate de membri ai Consiliului Metodic în domeniul geografiei din cadrul Ministerului Învăţămîntului Public al ex-U.R.S.S. ( Moscova). Profesorul Isai Şrira a participat în calitate de coautor la elaborarea programelor analitice pentru unele discipline geografice predate în instituţiile de învăţămînt şi mediu de specialitate din ex-U.R.S.S. În anul 1963 a convocat prima Conferinţă Ştiinţifică a Geografilor din Republica Moldova, iar în 1972 a fost unul dintre organizatorii Conferinţei Ştiinţifice a profesorilor de geografie fizică din instituţiile de învăţămînt superior din ex-U.R.S.S. Catedra organiza sistematic conferinţe şi seminare ciclice în probleme de metodologia şi didactica geografiei pentru profesorii de geografie, cu deplasări în raioanele republicii.

Cadrele didactice ale catedrei au desfăşurat, concomitent cu activitatea didactică, şi o susţinută muncă de cercetare ştiinţifică. Spectrul domeniilor şi direcţiilor de cercetare a fost generat de preocupările naturaliste şi interesul privind cunoaşterea paleogeografică şi geografică a teritoriului Republicii Moldova. Domeniile principale de cercetare le-au constituit paleobiologia, paleobiostratigrafia, paleogeografia, geografia medicinală, paleopedologia, landşaftologia ş.a. Din iniţiativa şi sub conducerea profesorului Vsevolod Sobeţki, a fost creat Laboratorul ştiinţific „Biostratigrafie şi Paleogeografie”, în cadrul căruia activa grupul de cercetare în următoarea componenţă: Alexandru Lungu, Gheorghe Plămădeală, Alexandru Ianachevici, Timofei Balan, Grigore Trestian. Acest laborator funcţionează destul de activ pînă în prezent sub conducerea profesorului universitar, doctor habilitat Alexandru Lungu.

Unele lucrări ştiinţifice şi de popularizare a ştiinţei geografice, cărţi de referinţă, elaborate de membrii catedrei, au obţinut distincţii, însoţite de recompense şi premii pentru valoarea lor. Astfel, lucrarea elaborată de către Isai Şrira „Geografia continuă cercetările” a fost distinsă cu Diploma de gradul I a Societăţii Geografice din ex-U.R.S.S. Iar lucrările profesorului, doctor habilitat Efim Feldman, din domeniul geografiei medicinale, au fost distinse cu Premiul de Stat al ex-U.R.S.S.

Catedra a iniţiat şi a organizat numeroase conferinţe, simpozioane şi seminare ştiinţifice internaţionale, cum ar fi, de exemplu, simpozionul internaţional „Pleistocenul Tiraspolului” (1969); conferinţa internaţională cu tema „Limita Pliocen – Cuaternar”; conferinţele ştiinţifice cu tema „Problemele ocrotirii şi utilizării raţionale a resurselor naturale din împrejurimile oraşului Tiraspol” (anii 1972, 1978, 1984).

Membrii catedrei au susţinut diverse lucrări de contract cu Direcţia de Geologie din Republica Moldova, cu Trustul Aerogeologic din Moscova, cu Expediţia Geologică din Nordul Mării Negre, care au adus o contribuţie deosebită la crearea bazei tehnico – materiale a catedrei.

Profesorii Alexandru Lungu şi Ion Goraş au fost distinşi pentru munca plină de abnegaţie şi dăruire, desfăşurată în cadrul catedrei, cu titlul de „Eminent al Învăţămîntului Superior din ex-U.R.S.S.”

Merită atenţie coordonarea activităţii ştiinţifice în rîndul studenţilor de către cadrele didactice ale catedrei. O activitate susţinută de cercetare a studenţilor se desfăşura în cadrul Societăţii ştiinţifice studenţeşti, coordonată cu mult spirit de creaţie de către profesorul Alexandru Lungu. Membrii acestei Societăţi realizau studii asupra cadrului geografic şi geologic din împrejurimile oraşului Tiraspol, precum şi al întregii republici. Studenţii prezentau comunicări ştiinţifice interesante la conferinţele ştiinţifice studenţeşti desfăşurate în cadrul facultăţii, precum şi în instituţii de învăţămînt superior din Chişinău, Odessa şi Kiev. Lucrările ştiinţifice realizate de unii studenţi au fost înalt apreciate şi premiate. De exemplu, studenţii Nina Volontir şi Grigore Averbuh au devenit laureaţi ai concursului republican de lucrări ştiinţifice studenţeşti şi premiaţi cu Diploma de gradul I, pentru lucrarea la tema „Impactul stării vremii asupra sănătăţii persoanelor cu maladii cardiovasculare din oraşul Tiraspol”, conducător ştiinţific profesor universitar, doctor habilitat Efim Feldman

Menţionăm, îndeosebi, organizarea instruirii practice a studenţilor prin desfăşurarea aplicaţiilor de teren în impresionante localităţi din Moldova şi alte ţinuturi limitrofe, cu care ocazie se oferea studenţilor un contact direct cu natura, dar şi posibilitatea colectării unui bogat material geografic. Rămîn de neuitat aplicaţiile practice efectuate în Nordul Moldovei, pe traseele marcante din împrejurimile satului Naslavcea, orăşelului Otaci, în valea rîului Nemia (afluent de stînga al Nistrului), unde studenţii cunoşteau un ţinut cu o deosebită expresivitate a evoluţiei geologice a teritoriului; cu monumente geomorfologice şi geologice unice; cu lacuri şi izvoare cu apă limpide şi curată; cu diferite tipuri de sol etc. Vom menţiona practicile complexe realizate în regiuni mai îndepărtate ale ex-Uniunii Sovietice: peninsula Kola, regiunea Murmansk, Republicile Baltice, munţii Caucaz, Uzbekistanul, lacul Baikal, peninsula Crimeea, unde studenţii au cunoscut şi studiat variate, irepetabile şi încîntătoare peisaje geografice. Studenţii se întoarceau de la practici cu impresii de neuitat despre obiectivele vizitate şi studiate, acumulînd şi un bogat material factologic.

După evenimentele tragice din 1992 şi evacuarea Institutului Pedagogic din Tiraspol, Catedra a reînviat ca „Pasărea Fenix” din cenuşă şi s-a consacrat din plin procesului de studii şi activităţii de cercetate ştiinţifică. Printre cadrele didactice care au creat noua bază tehnico- materială, au fondat laboratoare didactico-ştiinţifice, au organizat procesul de studii în noiile condiţii extrem de dificile, merită recunoştinţă, respect şi multă consideraţie profesorul Alexandru Lungu. Catedra a pornit la un nou drum, cu un contingent de cadre didactice reînnoit cu circa 60% din bunii şi distinşii absolvenţi ai facultăţii (Ion Mironov, Gherman Bejenaru, Igor Codreanu, Roşcovan Serafima, Vitalie Dilan).

Cadrele didactice s-au încadrat activ în predarea cursurilor la specialităţile nou-formate: geografie si hidrologie; geografie si meteorologie; agrometeorologie; au elaborat manuale universitare şi o serie de lucrări metodice pentru efectuarea eficientă a lucrărilor de laborator (autori: Alexandru Lungu, Nina Volontir, Ion Mironov, Timofei Balan, Igor Codreanu, Valentin Sofroni, Anatolie Puţuntică).

În 2001 catedra a fost redenumită în Catedra de geografie generală, menţinîndu-şi organizarea şi structura. În prezent, componenţa catedrei o formează 12 cadre didactice titulare şi unul prin cumul, dintre care: 2 profesori universitari, doctori habilitaţi (Alexandru Lungu, Valentin Sofroni); 4 conferenţiari universitari, doctori (Nina Volontir, Ion Mironov, Igor Codreanu, Anatolie Puţuntică); 3 lectori superiori (Timofei Balan, Gherman Bejenaru, Vitalie Dilan); 2 lectori asistenţi (Oxana Mocanu, Diana Braga); prin cumul 1 profesor universitar, doctor habilitat (Grigore Stasiev).

Toate cadrele didactice posedă o vastă pregătire ştiinţifică şi metodică graţie căreia este asigurat procesul de formare a tinerilor specialişti la toate specialităţile. Cursurile şi lucrările de laborator sînt ţinute şi efectuate în laboratoarele didactico-ştiinţifice de geologie, geografie fizică generală şi geomorfologie, topografie şi cartografie, biogeografie şi geografia solurilor; hidrologie şi meteorologie, înzestrate cu utilaj didactic, aparataj, colecţii de roci şi minerale, lucrări metodice etc., suficiente pentru realizarea cu succes a programelor cursurilor şi a unei bune pregătiri a viitorilor specialişti în geografie.

Galerie Foto


GEOGRAFIE URT

CATEDRA DE GEOGRAFIE UMANA, REGIONALA SI TURISM

Odată cu fondarea Facultăţii de geografie la 30 octombrie 1938 în cadrul Institutului Pedagogic de Stat din Tiraspol, disciplinele din ciclul ştiinţelor economico-geografice au ocupat un loc apreciabil în planul de studii la specialitatea geografie. În primii ani de după constituirea facultăţii, cursurile de geografie economică au fost ţinute de către cunoscutul savant geograf din republică, fondatorul Facultăţii de geografie, Macarie Radul.
Domnia sa a adus o mare contribuţie la dezvoltarea geografiei economice în republică în perioada postbelică, a contribuit la descrierea economico-geografică a teritoriului republicii, fiind evidenţiate patru regiuni economico-geografice: Nord, Centrală, Sud şi Sud-Est. Sub conducerea Domniei sale a fost elaborat primul Atlas de geografie al R.S.S.M., a contribuit la pregătirea cadrelor ştiinţifice în domeniul geografiei umane şi al ştiinţelor economice.
În primul deceniu de după cel de-al Doilea război mondial, în cadrul Facultăţii de geografie a Institutului Pedagogic de Stat din Tiraspol activau două catedre: Geografie fizică şi geografie economică. În acea perioadă, în cadrul Catedrei de geografie economică activa un colectiv de cadre didactice de înaltă calificare: Mihail Todica – doctor în geografie, conferenţiar universitar, şef de catedră (Domnia sa deţinea şi funcţia de director al Institutului), Iulita Rusu – doctor în geografie, conferenţiar universitar, David Mirski – doctor în pedagogie, Olga Negreanu – lector superior, Ester Braţlavskaia – lector superior, Ludmila Bealkovskaia – lector superior. În anul 1964 este ales, prin concurs, la funcţia de asistent al catedrei Matei Mîtcu. Acest colectiv de înaltă calificare a stat la baza consolidării Catedrei de geografie economică în primele decenii din perioada postbelică. De la mijlocul anilor '60 ai sec. XX şi pînă în anul 1970, funcţia de şef de catedră a fost deţinută de lectorul superior Olga Negreanu.

Colectivul catedrei asigura citirea cursurilor de geografie economică a U.R.S.S., geografie economică a statelor de peste hotare, geografie economică a R.S.S.M., studierea ţinutului natal, practica complexă la geografia economică şi geografia fizică regională, practica pedagogică.

În anii 50 ai secolului trecut, în cadrul Facultăţii geografie, prin reorganizarea fostei Catedre de geografie fizică, au fost înfiinţate Catedra de geografie fizică generală şi catedra de geografie fizică regională, mai tîrziu Catedra de geografie fizică regională şi didactica geografiei.

La Catedra de geografie fizică regională şi didactica geografiei, pe parcursul anilor 1954-1980 au activat: conferenţiar, doctor Tatiana Şceglov, conferenţiar, doctor N. Rîmbu, lector superior D. Onilov, conferenţiar, doctor B. Mihul, conferenţiar, doctor V. Guţuleac, lector superior D. Grăjdeanu, conferenţiar, doctor Vera Gorohovscaia, conferenţiar, doctor N. Boboc ş.a. Din anii `80 la catedră activează lector superior A. Prepeliţa, lector superior P. Prunici, conferenţiar, doctor V. Omelianov, conferenţiar, doctor P. Drumea, lector superior, doctor V. Ţapeş, lector superior Silvia Drumea ş.a. În această perioadă în calitate de şef de catedră au activat Tatiana Şceglov (1954-1971), N. Boboc (1971-1982), E. Feldman (1983-1984), N. Rîmbu (1985-2001).

Din anul 1967 Catedra de geografie economică începe pregătirea cadrelor tinere prin studii de doctorat. În acest an asistentul Matei Mîtcu este recomandat de către rectorat la studii de doctorat la Facultatea de geografie a Universităţii de Stat din Moscova. În anul 1970, după susţinerea tezei de doctor în ştiinţe geografice, Matei Mîtcu, este ales prin concurs la funcţia de şef de Catedră de geografie economică, pe care a deţinut-o pînă în anul 1980.

În perioada anilor 1970-1980, activitatea catedrei a fost axată pe problemele de pregătire a cadrelor tinere pentru catedră şi perfecţionarea activităţii metodico-ştiinţifice. Colectivul catedrei a fost completat cu cadre tinere: Sezont Ciubară, Valeriu Botnaru, Constantin Dobîndă, Mihai Burla, care mai apoi au urmat studiile în doctorantură în diferite centre ştiinţifice: la Institutul de Geografie al A.Ş. din U.R.S.S. (S. Ciubară), Universitatea de Stat din Moscova (V. Botnaru, C. Dobîndă), Universitatea de Stat din Leningrad (M. Burla).

O altă direcţie de activitate a catedrei a fost orientată spre perfecţionarea activităţii metodico-ştiinţifice. Au fost ţinute seminare metodice la geografia economică pentru profesorii de geografie din şcolile oraşelor Tiraspol, Tighina şi ai raioanelor din apropiere. Au fost organizate şedinţe de catedră în deplasare în unele raioane din republică (Călăraşi, Orhei) împreună cu profesorii de geografie, la care au fost luate în dezbatere căile de perfecţionare a predării geografiei economice în şcoală. Catedra a organizat un seminar metodic la geografia economică pentru profesorii de geografie din colegiile pedagogice din republică.

În perioada respectivă, colaboratorii catedrei au editat monografii ştiinţifice şi manuale (M. Mîtcu, S. Ciubară), lucrări metodico-didactice pentru studenţi (Iulita Rusu, Valeriu Botnaru). M. Mîtcu, doctor în geografie, a colaborat la întocmirea Atlasului geografic al R.S.S. Moldoveneşti (compartimentul populaţia) elaborat în Sectorul de

Geografie al A.Ş. a Moldovei (1978). La fel a colaborat cu laboratorul de cartografie al U.S.M. la întocmirea Hărţii populaţiei U.R.S.S. conform datelor Recensămîntului populaţiei din anul 1970.

În perioada anilor 1980-1998, funcţia de şef de catedră a fost deţinută de către Iulita Rusu, Valeriu Botnaru, Sezont Ciubară. În anul 1984, la catedra de geografie regională a fost angajat tînărul specialist A Prepeliţă. După evacuarea Institutului Pedagogic de Stat din Tiraspol la Chişinău (1992) în urma conflictului militar declanşat de forţele separatiste din Tiraspol, la catedra de geografie economică au activat: S. Ciubară (şef catedră), Valeriu Botnaru, M. Mîtcu, V. Mamot, V. Sochircă, S. Baciu, M. Revenco, V. Fedco, O. Buga. În perioada 1998-2002, în funcţia de şef de catedră a fost ales Matei Mîtcu, doctor conferenţiar universitar
După anul 1992, colaboratorii tineri ai Catedrei de geografie economică a Universităţii de Stat din Tiraspol au făcut studii postuniversitare în diferite centre ştiinţifice din republică şi din România:Valeriu Fedco (Universitatea Cluj-Napoca), Vitalie Sochircă şi Marcel Revenco (Universitatea „A. I. Cuza” din Iaşi), Vitalie Mamot (U.S.M.), Sergiu Baciu (A.S.E.M.).
Odată cu acordarea Institutului Pedagogic a statutului de Universitate de Stat, s-a extins numărul de specializări şi, respectiv, de obiecte la catedră. A fost introdus un şir de cursuri ce ţin de geografia turismului, geografia ramurilor economiei, statistica, metodele cartografice, problemele metodologice ale geografiei umane. Catedra de geografie umană a avut o mare contribuţie la pregătirea cursurilor ce ţin de specializarea geografie şi turism.

Din anul 2002, la catedră sînt pregătite şi citite cursuri de masterat: geodemografie (M. Mîtcu, E. Sochircă), metodologia geografiei umane ( V. Maxim), tehnica operaţiunilor de turism (O.Buga), sisteme informaţionale geografice (V. Mamot ).
În anul 2002, Catedra de geografie umană a fost comasată cu Catedra de geografie regională, formînd o nouă catedră – geografie umană, regională şi turism. În perioada 2002-2004, funcţia de şef de catedră a fost deţinută de Vitalie Sochircă, doctor, conferenţiar universitar În anul 2003, de la Catedra de geografie generală a fost transferat lectorul superior Serafima Roşcovan, specializată în predarea didacticii geografiei. În această perioadă, catedra a fost completată cu cadre tinere: Tudor Castraveţ, Iurie Bejan şi Elena Şandreanu.

În perioada 2004-2009, funcţia de şef de catedră a fost deţinută de V. Mamot, lector superior (2005-2006); V. Botnaru, doctor conferenţiar universitar (2006-2007); V. Maxim, doctor conferenţiar universitar (2007-2009); O. Buga, doctor habilitat, profesor universitar (2009-2010).

În perioada 2005-2009 catedra a fost completată cu cadre noi: L. Căpăţînă, V. Fedco, E. Jechiu, V. Cujbă, V. Guşan, E Beregoi. ş.a. Tinerii specialişti din cadrul catedrei sînt încadraţi în studiile de masterat (V. Cujbă, V Guşan.) şi de doctorat (L. Căpăţînă, E. Beregoi). În fiecare an catedra organizează desfăşurarea practicii complexe pe mai multe trasee: Regiunea Crimeea, România (Carpaţi, Delta Dunării) ş.a.

În prezent, în cadrul Catedrei geografie umană, regională şi turism activează 15 cadre didactice (N. Rîmbu, profesor universitar, Buga O., doctor habilitat, profesor universitar, P. Prunici, doctor conferenţiar universitar, V. Maxim, doctor conferenţiar universitar, S. Roşcovan, lector superior, Gh. Niculiţă, lector superior, V. Fedco, lector superior, V. Mamot, lector superior ş.a.), funcţia de şef de catedră fiind deţinută de dr. conf. univ. - Petru Prunici.


Laboratorul SIG


Laboratorul Sisteme Informaţionale Geografice (SIG)

Membri: Vitalie Dilan; Ion Mironov; Elena Sochircă; Gherman Bejenaru; Vitalie Mamot; Lucia Căpățînă; Nicolae Balan.

A fost înfiinţat prin hotărîrea Senatului Universităţii de Stat din Tiraspol din ianuarie 2005.

În 2005 a fost semnat un contract cu compania producătoare de soft utilizat în domeniul SIG „Intergaraph” în cadrul proiectului Intergraph Synergy Registered Research Laboratory, prin care Laboratorului sisteme informaţionale i-a fost oferit un pachet soft integru care cuprinde după cum urmează:
  • 5 licenţe GeoMedia;
  • 5 licenţe GeoMedia Professional;
  • 5 licenţe GeoMedia Terrain;
  • 5 licenţe GeoMedia Grid;
  • 5 licenţe SMMS for GeoMedia;
  • 1 licenţă GeoConnect;
  • 1 licenţă map server GeoMedia Web Map Professional;
  • 2 licenţe GeoMedia Image.
Conectare la TECHNET, care include suportul tehnic, biblioteca digitală etc.

Universitatea, la rîndul său, a repartizat pentru laborator 11 calculatoare noi; imprimantă Laser alb-negru; imprimantă color format A2; scaner; echipamente pentru reţea.

La moment, în blocul de studii din str. Drumul Viilor 26/a exista 3 săli atribuite Laboratorului – 209 birou, 215 – sala de calculatoare, 214 – sala de curs, cu o suprafata totala de circa 130 mp.

Aceste săli sînt conectate la reţeaua INTRANET în cadrul blocul de studii din str. Drumul Viilor 26/a şi prin intermediul acesteia reţeaua INTERNET, fapt ce facilitează gestionarea eficientă a resurselor informaţionale din cadrul Laboratorului.

Acest lucru este benefic, deoarece asigură o infrastructură absolut necesară pentru realizarea unei cercetări geografice moderne şi eficiente, pentru realizarea unor colaborări cu celelalte instituţii de profil din ţară şi străinătate, pentru atragerea de noi fonduri prin contractarea de noi proiecte şi, nu în ultimul rînd, pentru atragerea şi formarea tinerilor cercetători.

În perioada 2005-2009, în cadrul laboratorului SIG, a fost creată o bibliotecă, care include publicaţii periodice de specialitate, literatură de specialitate, o colecţie de atlase geografice şi o bogată colectie de materiale MULTIMEDIA (enciclopedii, atlase digitale, filme etc.).

În cadrul laboratorului se realizează atît activităţi de cercetare, cît şi de instruire.

Domenii de cercetare

Activitatea de cercetare este realizată în cadrul diferitelor proiecte, în colaborare cu instituţii naţionale şi internaţionale. Dintre acestea pot fi menţionate:

  • Elaborarea Sistemului Informaţional Geografic al primului Parc Naţional preconiza „Nistru de Jos”, - conform acordului de colaborare dintre Universitatea de Stat din Tiraspol şi compania producătoare de soft utilizat în domeniul SIG „Intergaraph”.

  • Elaborarea unui Sistem Spaţial Suport de decizie de Mediu Municipal - pe parcursul anilor 2006/2007 conform acordului de colaborare dintre Universitatea de Stat din Tiraspol şi Asociaţia de Ecoturism din Republica Moldova din 01 martie 2006.

  • Elaborarea hărţilor digitale ale bazinului rîului Prut – pe parcursul anilor 2007/2008 în cadrul unei colaborări dintre Universitatea de Stat din Tiraspol şi Asociaţia Obştească “OIKUMENA”.

  • Utilizarea durabilă şi integrată a terenurilor de stepă din Eurasia – pe parcursul anului 2009 în cadrul unei colaborări cu Oficiul Naţional al acestui proiect.
Activitatea educaţională se realizează prin predarea cursurilor studenţilor facultăţii la ciclul I: Geoinformatică, Geomodelare, Design cartografic. La ciclul II: Analiză spaţială şi modelare în GIS, Tehnologii geoinformationale.

Începînd cu anul de studii 2009/2010, în cadrul Laboratorului sînt organizate training-uri săptămînale în domeniul SIG şi Teledetecţie cu tematica generală “SIG şi Teledetecţie în domenii de activitate” pentru studenţii facultăţii.

Sub îndrumarea membrilor Laboratorului, studenţii elaborează teze de licenţe, dezvoltă proiecte de cercetare, rezultatele fiind prezentate la conferintele ştiinţifice studenţeşti.

Pe parcursul activităţii, Laboratorul a stabilit relaţii de colaborare cu instituţiile de profil din ţară din domeniul educaţiei (Centrul Tehnologiilor Geoinformatice - Universitatea Tehnică a Moldovei; Facultatea cadastru şi ingineria mediului - Universitatea Agrară de Stat din Moldova), cercetării (Institutul de Ecologie şi Geografie - Academia de Ştiinte a Moldovei) şi din sfera producţiei (compania “Trimetrica” – distribuitor oficial ESRI în Moldova, compania Bloom, membră a trU.S.T.ului european Bloom).

În aprilie 2009, Laboratorul a organizat seminarul “Oportunităţi de utilizare a SIG în instruirea şi cercetarea geografică” la care au participat profesorii şi studenţii de la facultate, dar şi reprezentanţi ai instituţiilor de profil din ţară.

Pe parcursul activităţii, Laboratorul a participat la organizarea unor măsuri comune cu colegii din alte instituţii.

Dintre cele mai importante pot fi menţionate workshop-ul internaţional “Instruirea universitară în tehnologii geospaţiale” din octombrie 2005 la Universitatea Tehnică a Moldovei şi seminarul „Metodologii de dezvoltare a Sistemului Geoinformaţional Integrat Municipal” din noiembrie 2008 în cadrul Primăriei municipiului Chişinău.Rezultatele activităţii laboratorului au fost prezentate şi aprobate la diverse simpozioane naţionale (Crearea infrastructurii de date spaţiale la nivel naţional şi internaţional) şi internaţionale (Simpozionul „Sisteme informaţionale geografice”).