FACULTĂȚI‎ > ‎

BIOLOGIE ȘI CHIMIE


 DECAN


Aluchi Nicolae
doctor conferenţiar

Telefon:
(022) 28-05-36;

DESPRE FACULTATE

Facultatea Biologie şi chimie a fost înfiinţată în anul 1930.

Din anul 1930 şi până în prezent au fost pregătiţi un număr impunător de specialişti biologi, ecologi, chimişti. Au absolvit facultatea peste 14 500 persoane.

În cadrul facultăţii în prezent funcţionează 3 catedre:
  • Catedra Biologie vegetală,
  • Catedra Biologie animală,
  • Catedra Chimie.
Facultatea dispune de un colectiv didactic experimentat. Circa 80% din profesorii facultăţii posedă titluri ştiinţifice de doctori habilitaţi şi doctori în ştiinţe biologice, chimice, ecologice şi agricole.

Facultatea dispune de laboratoare şi mijloace tehnice de investigaţii la toate disciplinele aplicative. Cercetările ştiinţifice se desfăşoară în cele 15 laboratoare de Biologie, Chimie şi Fizică a universităţii, în diverse laboratoare ştiinţifice din cadrul Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, precum şi a altor universităţi şi instituţii de ramură aplicativă.

Facultatea pregăteşte cadre de calitate înaltă la următoarele specialităţi:

Ciclul I
  • Frecvenţa la zi 
    • Biologie
    • Ecologie
    • Biologie şi chimie
    • Chimie
    • Chimie şi biologie
    • Chimie şi tehnologii informaţionale
    • Chimie şi fizică
    • Securitate ecologică 

  • Frecvenţa redusă
    • Biologie
    • Biologie şi sanalogie
    • Chimie
Ciclul II
  • Biologie modernă şi tehnologii în instruire;
  • Biologie aplicată;
  • Biologie şi psihologia sănătăţii;
  • Chimie contemporană şi tehnologii educaţionale;
  • Chimie ecologică.
Absolvenţii au posibilitatea de a continua studiile prin masterat şi doctorat, de a participa la diferite concursuri naţionale şi internaţionale. Conform prevederilor procesului de la Bologna se stabilesc legături bilaterale cu universităţile europene pentru a crea posibilitatea schimbului de studenţi.

Direcţiile de cercetare în cadrul catedrei Chimie sunt: Sinteza chimică (compuşi organici, compuşi coordinativi), Chimia ecologică, Didactica chimiei, Aplicarea tehnologiilor informaţionale în chimie.

În domeniul chimiei coordinative au fost obţinuţi compuşi cu structură di- şi polimerică, clusteri polinucleari heterometalici. O serie de compuşi manifestă diferite proprietăţi utile: biostimulatori ai proceselor enzimogenezei la unele tulpini de microorganisme, compuşii zincului şi cadmiului au proprietăţi luminiscente etc.

Au fost obţinute diferite brevete de invenţie şi medalii la saloane internaţionale de invenţie. În domeniul chimiei ecologice se realizează cercetări în direcţia monitorizării calităţii unor factori ai mediului, a unor produse alimentare. În domeniul didacticii chimiei se elaborează mecanisme de eficientizare a procesului de instruire la chimie (promovarea instruirii bazate pe motivarea intrinsecă, evaluarea formativă, implementarea educaţiei bazată pe dezvoltarea capacităţilor inovaţionale etc.).

Problemele ştiinţifice ale catedrei Biologie vegetală nemijlocit sunt legate de ecosistemele naturale (acvatice sau terestre) şi artificiale, de evaluarea genofondurilor plantelor spontane, de cultură sau mutante; plante-indicatori ai stării ecosistemului.

Cercetările efectuate s-au soldat cu anumite rezultate sub formă de brevete de invenţii, soiuri şi hibrizi obţinuţi (tomate, porumb etc.), monografii, manuale şi articole ştiinţifice.

Catedra Biologie animală are următoarele direcţii de cercetare:
  1. Diversitatea, structura populaţională şi aspecte eco-etologice a malacofaunei, herpetofaunei şi parazitofaunei ecosistemelor Codrilor Centrali;
  2. Studiul ariei naturale din bazinul cursului inferior al r. Ichel în vederea conservării biodiversităţii şi protecţiei obiectelor geologice şi hidrologice.
  3. Tehnologii facilitatoare ale adaptabilităţii copiilor la mediul şcolar.
  4. Rezervele funcţionale ale organismului.

Biologie și Chimie






CATEDRA BIOLOGIE VEGETALĂ

Istoria catedrei de Biologie vegetală datează din anul 1954, când prin ordinul Ministrului Învăţământului de atunci, (în persoana Dnei Agrepina Crăciun), facultatea de Ştiinţe Naturale şi Geografie din cadrul Institutului Pedagogic din Chişinău, a fost transferată la Tiraspol. În fruntea Catedrei a fost numit Boris Matienco, tânăr doctor în ştiinţe biologice, ulterior devenind academician și o personalitate de excepție în lumea științifică a biologiei vegetale.

Timp de 5 ani, Dumnealui a dirijat catedra asigurând elaborarea şi predarea cursurilor de: Botanică; Fiziologia Plantelor; Bazele agriculturii; Darvinism; Metodica predării biologiei. În cadrul Catedrei activau 3 doctori: B. Matienco, V. Şuberneţchi, P. Crăciun. Un rol important în organizarea bazei materiale al catedrei l-a avut decanul facultăţii Eugen Nirca. Dumnealui a fost veriga principală în: organizarea colectivului didactic şi de studenţi ai Facultăţii; crearea staţiunii biologice pe malul Nistrului; construirea şi amenajarea pe teritoriul ei a laboratoarelor speciale pentru procesul de învăţământ. Concomitent, la Facultate se forma un colectiv de profesori de înaltă calificare (Boris Matienco, Ion Ganea, Dumitru Batîr, Petru Tarhon, Leon Popa, Gheorghe Simonov, Ion Procopeţ şi alţii), care ulterior au obţinut succese mari atât în ştiinţă cât şi în sfera educaţiei. La fel, mulți absolvenți ai Facultăţii de Ştiinţe ale naturii şi geografie a Institutului Pedagogic din Tiraspol au ales cercetarea, astfel, majoritatea dintre ei au devenit doctoranzi (aspiranți) şi tineri cercetători la unele instituții din cadrul Academiei de Ştiinţe a R.S.S.Moldoveneşti.

După plecarea d-lui Boris Matienco în anul 1959, (este invitat la Chişinău, pentru a înfiinţa Laboratorul ştiinţific de Anatomie a plantelor, din cadrul Grădinii Botanice a AŞM), şef de catedră devine dul Vladimir Şuberneţchii, doctor în biologie, specialist în Morfologia plantelor.

Începând cu anii 60 ai secolului trecut, ţara noastră avea nevoie de cadre în domeniul învăţământului. Astfel numărul de studenţi înmatriculaţi la Facultate a crescut considerabil, mai ales la secţia cu frecvenţă redusă, condiţionând extinderea disciplinelor şi respectiv mărirea numărului total de ore, atât la catedră cât şi în cadrul facultăţii.

În anul de studii 1960-1963 la Facultatea de Ştiinţe naturale şi Geografie, în baza Catedrei de Botanică, se organizează o Comisie de obiecte sub genericul „Bazele agriculturii şi Metodica biologiei” în fruntea căreia a fost numit d-nul Petru Crăciun - doctor în biologie. În această Comisie de obiecte, activau 9 titulari, 12 cumularzi şi 6 laboranţi. Sediul ei a fost Staţiunea biologică de pe malul Nistrului, fondată la fel în anul 1954.

În a. 1963, şef al Catedrei de Botanică devine Petru Tarhon - doctor în biologie, iar peste 3 ani mai târziu, în fruntea catedrei se afla Victor Crupinschi, specialist excelent în Didactica biologiei

În perioadă aa. 1966-1969 catedra de Botanică a fost condusă de Vladimir Şuberniţchi. Între anii 1969-1974 şi 1977-1984 şef al catedrei de Botanică a fost ales Ion Danilov - conferenţiar universitar (docent), doctor în biologie, specialist în Botanica sistematică (Algologie). Perioada dintre anii 1974-1977, când D-ul I. Danilov fiind invitat în calitate de cercetător ştiinţific în Cuba, Catedra de Botanică a fost condusă din nou de către D-ul V. Şuberniţchi. În toţi aceşti ani la Catedră în calitate de asistenţi au activat mulţi absolvenţi ai instituţiei: Andrei Negru, Valentin Codreanu, Eudochia Cebanu (Zagorneanu), Ana Ştefârţă, Vasile Chirtoacă, Larisa Neniţă (Zamba), Afanasie Istrati, Ion Pavalache, Ion Mândâcanu, Lucia Malancea, Tudor Seinic, Eugenia Pulbere, Vasile Grati, Andrei Blajevschi, Varvara Colomeicenco.

Dintre absolvenţii facultăţii de Ştiinţe ale naturii şi geografie, specialitatea Biologie şi chimie, care au activat în cadrul Catedrei de Botanică şi şi-au consacrat viaţa cercetărilor lumii vegetale, devenind personalităţi recunoscute în ţară şi peste hotare pot fi menţionaţi: academicienii – Boris Matienco, Gheorghe Şişcanu şi Andrei Negru; doctorii habilitaţi, profesori universitari,cercetători ştiinţifici superiori – Petru Tarhon, Vasile Grati, Ana Ştefîrţă, Anastasia Ştefîrţă, Valentin Codreanu, Eudochia Zagorneanu, Victor Sava, Mihail Bodrug, Vasile Florea, Gheorghe Postolache, Gheorghe Simonov şi alţii. O pleadă mai tînără de cercetători, (printre ei şi absolvenţi ai facultăţii de Geografie) disipoli ai multor dintre personalităţile mai sus amintite, duc faima biologiei departe de hotarele ţării, printre aceştia se pot enumăra: Tatiana Calalb, doctor habilitat, Pavel Pânzaru, doctor în biologie, Victor Bucăţel, doctor în biologie, Victor Nicolae, doctor în biologie, Laurenţia Artemi, doctor în biologie şi alţii.

În anul 1984 în fruntea Catedrei este ales prin concurs, d-nul Vasile Grati - doctor în biologie, cercetător ştiinţific superior (Institutul de Cercetări Ştiinţifice în domeniul legumiculturii irigate), absolvent al Institutului pedagogic. La catedră sunt invitaţi proaspeţii absolvenţi Eugenia Chiriac, Boris Nedbaliuc. Puţin mai târziu este invitat D-ul Adam Begu în calitate de lector asistent, care a activat anterior la Institutul de Cercetări ştiinţifice în domeniul Agriculturii irigate şi Legumiculturii.

În vara anului 1992, când conflictul transnistrean ia amploare, Preşedintele Comisiei parlamentare Petru Soltan, contribuie de rând cu alţi demnitari, în primul rând al preşedintelui de atunci, Mircea Snegurla retragerea urgentă a Universităţii (fostul Institut pedagogic) la Chişinău. Comunitatea universitară, inclusiv şi membrii catedrei de Botanică ( cu excepţia, unora care au rămas să activeze în continuare la Tiraspol), au avut de confruntat la Chişinău nenumărate bariere. Practic a fost un nou început. În desfăşurarea procesului de învăţământ atât la Catedră cât şi la Facultate un mare ajutor a fost acordat din partea Universităţii de Stat din Moldova, Universităţii Agrare, Universităţii de Medicină, care ne-au pus la dispoziţie sălile de laborator la disciplinele: Botanica, Fiziologia plantelor, Microbiologie, Bazele agriculturii etc.

Facultatea de Biologie şi Chimie şi-a reluat activitatea fiind alcătuită din 4 catedre. Catedra de Botanică se comasează cu Catedra de Fiziologie a plantelor şi Didactica biologiei ( cu specialiştii respectivi: D-na Rodica Nedbaliuc, lector asistent, d-ul Mircea Navroţchi, doctor conferenţia şi d-ul Ion Olaru, doctor conferenţiar) într-o singură Catedră de Botanică şi Fiziologie a plantelor. Ca şef de catedră este numit Vasile Grati, care între timp susţinuse cu succes teza de doctor habilitat, devenind profesor universitar. În această perioadă D-nei Eugenia Pulbere împreună cu câţiva colaboratori de la Institutul de Fiziologie a Plantelor a AŞM li s-au decernat Premiul Academiei de Ştiinţe a Moldovei pentru cercetările în domeniul Anatomiei şi histologiei fructelor. Totodată, la catedră sunt invitaţi noi specialişti, doctorii în ştiinţe agrare: Petru Patienco (1993) şi Elena Iurcu-Străistaru (1994), precum şi proaspeţii absolvenţi: Nicolaie Aluchi, Stela Gânju, Liliana Zepca, Ion Botezatu. Majoritatea dintre ei au susţinut cu succes teza de doctor la diferite discipline. Lui Nicolae Aluchi, în anul 2004, împreună cu un grup de cercetători din cadrul Institutului de Fiziologie a Plantelor a ASM, li s-au decernat Premiul Academiei de Ştiinţe a Moldovei pentru ciclul de lucrări ştiinţifice „Aspecte ale fiziologiei rezistenţei plantelor de cultură vizând diagnosticarea toleranţei şi realizarea potenţialului de productivitate”. Dumnealui este şi coautor la 4 brevete de invenţie. D-ul Petru Patienco susţine cu success teza de doctor habilitat în Agricultură şi devine profesor universitar.

În decembrie 2000, în legătură cu reforma învăţământului universitar şi preuniversitar din Republică, care prevedea mărirea catedrelor după numărul de profesori, facultatea se restructurează; din 3 Catedre de Biologie se formează 2: Catedra de Biologie animală şi catedra Biologie vegetală.

În calitate de şef de catedră de Biologie vegetală a fost reales d-nul Vasile Grati, dr. hab. în biologie, profesor universitar, care timp de 25 de ani a stat în fruntea catedrei. Sub conducerea Dumnealui, la catedră s-a creat o atmosferă de colaborare şi ajutor reciproc contribuind la obţinerea unor rezultate frumoase, atât în domeniul ştiinţific cât şi cel didactic. Meritele Dumnealui au fost şi sunt apreciate înalt de comunitatea ştiinţifică în ţară şi peste hotare. Domnul Grati este Laureat al Premiului de Stat în domeniul ştiinţei şi tehnicii, Laureat al Premiului Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi dezvoltarea Tehnologică, deţinător al diplomei de recunoştinţă al Academiei de Ştiinţă a Republicii Moldova, este decorat cu medaliile: Meritul civic şi Gloria Muncii, iar recent a primit medalia Cantemir. În prezent Dumnealui pregăteşte doctori în ştiinţe, este consultant la teze de doctor, din domeniul citogeneticii şi ameliorării plantelor.

Din noiembrie 2009 până în prezent, Catedra este condusă deEugenia Chiriac, doctor în ştiinţe biologice, conferenţiar universitar, absolventa Universităţii de Stat din Tiraspol (promoţia 1985).


Preluând de la foștii și prezenții profesori o trainică moștenire manifestată prin perseverență și acțiuni, atașamentul ce ține de muncă, respectul față de sine, inclusiv de colegi și studenți, dna Eugenia Chiriac– continuă tradiția Catedrei prin imparțialitate, spirit civic, conștiinciozitate, fiind pasionată de tot ce face.

În prezent Catedra Biologie vegetală dispune de 4 laboratoare: 1. Laboratorul de Sistematică vegetală, Biogeografie, Hidrobiologie; 2. Laboratorul de Citologie, Morfologie şi anatomia plantelor; 3. Laboratorul de Agrobiologie şi Fiziologie vegetală; 4. Laboratorul de Genetică şi Didactica biologiei.

Dintre profesorii Catedrei care au activat și activează în ultima perioadă fac parte: dr. hab., prof. univer. Vasile Grati (responsabil de cursurile: morfologia şi anatomia vegetală, citologie, evoluţionism, botanica reproductivă, istoria şi metodologia biologiei); dr., conf. univer., Eugenia Chiriac – şeful catedrei (responsabil de cursurile: morfologia şi anatomia vegetală, sistematica vegetală, citologia, fitoterapia, biologia moleculară); dr. conf. univer., Nedbaliuc Boris - (timp de 10 ani a fost decanul facultăţii Biologie și Chimie, responsabil de cursurile de: Sistematica vegetală, microbiologia, floricultura, micologia); dr. hab., prof. univer - Petru Patienco (responsabil de cursul: bazele biologice ale agriculturii); dr. prof. Univer. Eugenia Pulbere (responsabil de cursurile: morfologia şi anatomia vegetală, citologia, botanica evolutivă, vegetaţia Moldovei,) dr. conf. univer. Nicolae Aluchi – actualul decan al facultății Biologie și Chimie, (responsabil de cursurile: fiziologia plantelor, biologia generală); dr. conf. univer. Mircea Navroţchi (responsabil de cursurile: didactica biologiei); dr. conf. univer. - Elena Iurcu-Străistaru(responsabil de cursurile: fiziologia plantelor, hidrobiologia, fitopatologia,); dr. conf. univer. Vladimir Macovei (responsabil de cursurile: genetica, evoluţionism); lector superior Rodica Nedbaliuc(responsabil de cursurile: didactica biologiei, floricultura, metode contemporane de instruire); dr. hab. conf. univer. (prin cumul) Adam Begu (responsabil de cursurile: biogeografia,); asistent universitar, doctorand - Tatiana Muştuc; asistent universitar, care recent a luat doctoratul în Biologie (prin cumul) – Sofia Grigorcea. Mulți dintre cei menționați mai sus au slujit o viață ăntreagă învăţămîntului biologic superior, marcând destinul multor generaţii de absolvenţi, rămînînd exemple demne de urmat pentru studenţi, colegi şi învăţători.


Schimbările sociale şi politice ale ţării s-au reflectat inclusiv şi asupra activităţii Catedrei. Graţie colectivului, care întotdeauna a dat dovadă de muncă, inteligenţă, insistenţă, entuziasm, responsabilitate, Catedra de Biologie vegetală și-a menținut un loc de frunte atât în cadrul Universităţii, cât şi în afara ei. Elaborarea de monografii, manuale şi compendii de către profesorii de la catedră, la disciplinele de: Botanică morfologică, Botanică sistematică, Citologie, Biogeografie, Didactică pentru studenţi, reprezintă un aport considerabil la însuşirea şi aplicarea cunoştinţelor în practică, la formarea noilor specialişti, precum şi la calificarea învăţătorilor din şcoală. La catedră se predau cca. 20 de discipline în două limbi, la două facultăţi, 6 specialităţi, la secţia de zi şi cu frecvenţa redusă, ciclul I universitar, ciclul II- masterat.

Membrii catedrei desfăşoară și activități extracuriculare, participând activ la viaţa cotidiană a Republicii. Dintre acestea se pot menționa: desfăşurarea olimpiadei republicane a elevilor la biologie (Eugenia Chiriac); seminarele ştiinţifico-metodice (Vasile Grati, Rodica Nedbaliuc, Boris Nedbaliuc, Eugenia Chiriac, Nicolae Aluchi); evaluarea şi acreditarea instituţiilor ştiinţifice şi a universităţilor în calitate de preşedinţi şi membri ai diferitor comisiilor (Vasile Grati, Boris Nedbaliuc). Vasile Grati este membru al Asambleei Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova şi membru al Colegiului de redacţie la lucrarea „Flora Basarabiei”. Adam Begu a făcut parte din Comitetul Naţional pentru editarea colecţiei „Lumea vegetală şi lumea animală a Moldovei”. Un loc aparte în activitatea catedrei îl ocupă – perfecţionarea profesorilor din şcoli şi licee în vederea aprofundării cunoştinţelor didactice teoretice şi a abilităţilor practice.

În colaborare cu cercetătorii Institutului de Fiziologie a Plantelor şi Institutul de Genetică a AŞM au fost obţinute 5 brevete de soi, un brevet de invenţie, două adeverinţe de autor şi 8 soiuri noi de tomate Santa-Maria, Merişor, Elvira, Mihaela, Caterina, Prestij, Jubiliar, Milenium, coautor Vasile Grati şi 4 brevete de invenţie, coautor Nicolae Aluchi. Se menţin legăturile de colaborare profesională cu centrele ştiinţifice ale AŞM (Grădina Botanică, Institutul de Genetică şi Fiziologie a plantelor, Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare IŞPHTA”, rezervaţia „Codrii”, rezervaţia „Plaiul Fagului”),precum şi cu comunitatea profesorală din cadrul Universităţii de Stat din Moldova, Universităţii Agrare de Stat din Moldova, Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „N.Testemiţeanu”) şi cu diverse universităţi de peste hotare (România, Rusia, Ukraina).


CATEDRA BIOLOGIE ANIMALĂ


ISTORIC

Catedra biologie animală este una dintre primele catedre ale Facultăţii de biologie şi chimie, înfiinţată în anul 1931. Pe parcursul existenţei i-a fost modificată de mai multe ori denumirea şi componenţa, însă cu denumirea actuală există din anul 2001, fiind formată în urma comasării catedrelor de Zoologie şi Fiziologia omului.

La această catedră, în diferite perioade, au activat cu succes personalităţii marcate ale învăţământului universitar naţional:

  • Pavel Pulbere – doctor, conferenţiar, specialist în domeniul fiziologiei omului şi animalelor, care a contribuit la pregătirea unei pleiade de savanţi renumiţi din ţara noastră. A activat în calitate de protector pentru activitatea didactică, decan al facultăţii şi şef de catedră timp de peste trei decenii;

  • Ion Procopeţ - doctor, conferenţiar, specialist în domeniul fiziologiei şi anatomiei omului, rector, decan şi şef de catedră în diferite perioade, direcţia de cercetare „Mecanismele de reglare a sistemului nervos central asupra metabolismului holesterinic în profilaxia aterosclerozei”;

  • Vladimir Bolocan – doctor, conferenţiar, şef de catedră în perioada 1971-1976, specialist în domeniul zoologiei nevertebratelor;

  • Leon Popa – doctor, conferenţiar, şef de catedră în perioada 1977-1985, specialist în domeniul ihtiologiei, zoologiei, faunei şi ecologiei, a studiat “Ihtiofauna bazinului râului Prut şi rolul ei în ecosistemele reofile ”;

  • Vasile Tofan – doctor, conferenţiar, specialist în domeniul herpetologiei, zoologiei, faunei şi ecologiei, direcţia de cercetare „Studiul aspectelor faunistice şi ecologice a amfibienilor şi reptilelor din Moldova”;

  • Teodor Gontea – doctor, conferenţiar, şef de catedră în perioada 1989-1996, specialist în domeniul malacologiei, zoologiei nevertebratelor şi ecologiei, a studiat “Complexele malacologice ale ecosistemelor fluviului Nistru şi stabilitatea lor funcţională în dependenţă de factorii ambientali”.

La catedră, în diferite perioade, au desfăşurat o activitate profesională fructuoasă şi astfel de personalităţi din domeniul ştiinţelor biologice, precum academicianul Ion Ganea, profesorul, doctor Andrei Munteanu, conferenţiarul, doctor Nicolae Corcimaru şi alţii.

 Forma de studii Specialitatea Durata, ani 
 

Zi
 Biologie3
 Biologie și Chimie
 Chimie și Biologie4
 Ecologie
 Geografie și biologie
 Frecvență redusă Biologie

La ciclul II (masterat) sunt formați specialiști la trei specialități:

  • Biologie modernă și tehnologii în instruire;
  • Biologia şi psihologia sănătăţii;
  • Biologie aplicată.

În cadrul specialităților catedrei se realizează diferite studii inter- și transdisciplinare, fapt care permite formarea specialiștilor capabili să analizeze integru probleme și fenomene naturale și să corespundă situației actuale din sfera educațională.

  • Catedra dispune de următoarele laboratore:
  • Zoologia nevertebratelor
  • Zoologia vertebratelor şi Ecologie
  • Fiziologie umană
  • Anatomie şi histoembriologie


MEMBRII CATEDREI

Actualmente la catedră activează opt cadre didactice, dintre care şapte titulari şi un cumulard. Toţi membrii catedrei dispun de titluri didactice şi grade ştiinţifice: un profesor universitar, doctor habilitat; şase conferenţiari universitari, doctori; un lector superior. Colaboratorii catedrei sunt antrenaţi în cursurile de formare profesională continuă a cadrelor didactice din instituţiile preuniversitare. Pe parcursul activităţii sale, colaboratorii catedrei au elaborat cca 30 cursuri de prelegeri, lucrări de laborator, seminare şi aplicaţii de teren.

Titularii responsabili de cursuri

 NrResponsabil Cursuri 
 1Tudor Cozari – doctor habilitat,
profesor universitar
Zoologia vertebratelor, Etologia ecologică, Bazele herpetologiei,
Etologie eco-evolutivă şi Faună Moldovei
 2Veaceslav Cârlig – doctor,
conferenţiar universitar
Ecologia, Zoologia vertebratelor, Impactul antropic, Ecologia populaţională, Protecţia mediului şi Ecologia umană
 3Lora Moşanu - doctor,
conferenţiar universitar
Histoembriologia, Fiziologia omului, Psihofiziologia,
Anatomia şi fiziologia omului 
 4Tatiana Cârlig - doctor,
conferenţiar universitar
Zoologia vertebratelor, Anatomia comparată şi Biostatistica
 5Diana Coşcodan - doctor,
conferenţiar universitar 
Anatomia omului, Fiziologia omului, Bioritmologia,
Neuroendocrinologie şi Fiziologia generală
 6Viorica Coadă - doctor,
conferenţiar universitar 
Zoologia nevertebratelor, Biologia animală şi Bazele securităţii vieţii
 7Ana Pelin – lector superior Zoologia nevertebratelor, Zoologia şi Entomologia


Membrii catedrei desfăşoară cu succes cercetări ştiinţifice în diverse domenii, astfel ca entomologia, malacologia, parazitologia, batracologia, herpetologia, ornitologia, fiziologia şi sanocreatologia. Toţi colaboratorii catedrei activează într-un șir de proiecte de cercetare fundamentală și aplicativă, rezultatele acestora fiind reflectate în lucrări științifice publicate în reviste de specialitate şi prezentate în cadrul diferitor întruniri ştiinţifice. În activitatea de cercetare sunt antrenaţi şi studenţii facultăţii, care ulterior îşi susţin tezele de licenţă şi masterat

Domeniile de cercetare în cadrul catedrei

 NrDomeniul de cercetare Echipa de cercetare 
 1Entomofauna, malacofauna şi parazitofauna ecosistemelor naturale şi antropizate V. Coadă, A. Pelin 
 2Ecologia, etologia şi protecţia herpetofauneiT. Cozari
 3Biomorfologia, polimorfismul şi adaptările amfibienilor şi reptilelor la nivel populaţional V. Cârlig, T. Cârlig
 4Rezervele funcţionale ale organismului uman L. Moşanu, D. Coşcodan 


COLABORĂRI

Colaboratorii catedrei întreţin legături de colaborare cu colegii de specialitate din diferite instituţii universitare şi de cercetare din ţară şi de peste hotare: Institutul de Fiziologie şi Sanocreatologie al A.Ş.M., Institutul de Zoologie al A.Ş.M., Catedra de biologie umană şi animală a U.S.M., Centrul de Medicină Preventivă al mun. Chişinău, Institutul de Ecologie şi Geografie al A.Ş.M, Rezervaţia „Codrii”, Universitatea Agrară de Stat din Moldova, Universitatea Alexandru Ioan Cuza (Iaşi, România), Muzeul Naţional de istorie Naturală „Grigore Antipa” (Bucureşti, România), Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală ş. a.

CATEDRA CHIMIE



ISTORIC

Catedra Chimie a fost înființată în luna august 1937. Primul ei conducător a fost profesorul V. Bogatschi. În luna iulie 1949 prin concurs a fost ales şef al catedrei profesorul universitar Alexandru Camenev. După plecarea la Kiev a profesorului Alexandru Camenev în anul 1952, şef al catedrei a fost numit prin ordinul rectorului Eugen Nirca.

Mai târziu funcţia de şef al catedrei au deţinut-o Tudor Rusu, Moise Faerştein, Tudor Carabadjac. În legătură cu creşterea numărului de studenţi la cele trei secţii ale facultăţii Biologie şi chimie, chimia fiind introdusă drept disciplină de studiu la facultatea Geografie, Fizică şi matematică, a crescut în mod substanţial numărul de ore şi respectiv corpul profesoral didactic unde activau deja 15 specialişti, având drept invitaţii la catedră: academicienii Antonie Ablov, Iurie Lealicov, Gheorghe Lazurievski, prof. Mihail Cherdivarenco etc.

Permanent pe lăngă catedra Chimie a funcţionat un seminar al profesorilor chimişti din oraş şi raioane, unde erau rezolvate probleme stringente cu scopul aprofundării cunoştinţelor didactice teoretice şi abilităţilor practice. În domeniul respectiv au fost depuse eforturi pentru organizarea olimpiadelor republicane şi raionale.

Începând cu anul 1992, după evacuarea universității la Chişinău, în legătură cu conflictul transnistrian, membrii catedrei au întreprins măsuri energice pentru crearea baze materiale moderne, dotarea laboratoarelor cu echipamentul necesar, amenajarea sălilor, procurarea calculatoarelor și softurilor educaționale specifice chimie etc. Având sediul la Chișinău, catedra a fost condusă de Tudor Para, Tidel Şanţovoi, Eduard Coropceanu, Grigore Filip. Au fost deschise noi specialităţi: Chimie, Chimie şi Fizică, Chimie şi Biologie, Chimie și Informatică, Securitate ecologică.

OFERTE EDUCAȚIONALE

Catedra Chimie oferă servicii educaționale pentru specialitățile: Chimie, Chimie şi Fizică, Chimie şi Biologie, Chimie și Informatică, Securitate ecologică, Biologie și Chimie, Geografie și Biologie (ciclul I).


 Forma de studii Specialitatea Durata, ani 
 

Zi
 Chimie3
 Securitate ecologică
 Chimie și Biologie4
 Chimie și Informatică
 Chimie și Fizică
 Frecvență redusă Chimie

La ciclul II (masterat) sunt formați specialiști la două specialități:
  • Chimie contemporană și tehnologii educaționale;
  • Chimie ecologică.

În cadrul specialităților catedrei se realizează diferite studii inter- și transdisciplinare, fapt care permite formarea specialiștilor capabili să analizeze integru probleme și fenomene naturale și să corespundă situației actuale din sfera educațională.

Catedra dispune de laboratoare educaționale și de cercetare specializate:
  • Chimie anorganică
  • Chimie organică
  • Chimie fizică
  • Chimie analitică
  • Tehnologii informaționale aplicate în chimie
  • Didactica chimiei
  • Chimie experimentală
MEMBRII CATEDREI
  • Ciocârlan Alexandru – doctor în chimie, conferențiar universitar, șef catedră 
  • Coropceanu Eduard – doctor în chimie, conferențiar universitar
  • Filip Grigore – doctor în chimie, conferențiar universitar
  • Para Tudor – doctor în chimie, conferențiar universitar
  • Melentiev Eugenia – doctor în chimie, conferențiar universitar
  • Calmuțchi Lidia - doctor în pedagogie, conferențiar universitar
  • Iacob Mihai - doctor în chimie, lector universitar
  • Bouroș Paulina – doctor în chimie, conferențiar cercetător
  • Moșanu Elena - doctor în chimie, lector universitar
  • Codreanu Sergiu – lector superior
  • Arsene Ion – lector superior


CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ

Domeniile de cercetare în cadrul catedrei Chimie sunt

 Nr Domenii de cercetare  Echipa de cercetare 
 I. Sinteza organică și a compușilor coordinativi
 1 Sinteza noilor molecule organice ca potenţiali liganzi pentru asamblarea compuşilor coordinativi Coropceanu E. - dr., conf. univ.
Filip G. – dr., conf. univ.
 2 Compuşi coordinativi în baza noilor liganzi dioximici Coropceanu E. - dr., conf. univ.
Codreanu S. – lect. sup.
Arsene I. - lect. sup.
 
 3 Sinteza compuşilor coordinativi cu baze Schiff Coropceanu E. - dr., conf. univ.
Codreanu S. – lect. sup. 
 4 Studiul stărilor energetice ale unor procese chimice Arsene I. - lect. sup. 
Para T. 
 - dr., conf. univ.
 II. Elaborarea unor mecanisme de eficientizare a procesului de instruire la chimie
 1  Formarea competenţelor ecologice în procesul de instruire la chimie Calmuţchi L. - dr., lect. sup.
Melentiev E. – dr., conf. univ.
 2 Utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de instuire la chimie  Coropceanu E. - dr., conf. univ.
Arsene I. - lect. sup.
 3 Elaborarea metodologiei de motivare a elevilor pentru instruirea la chimie prin intermediul activităților extracurriculare  Coropceanu E. - dr., conf. univ.
Melentiev E. – dr., conf. univ.
Calmuţchi L. - dr., lect. sup.
 III. Evaluarea calităţii unor factori ai mediului ambiant
 1 Studiul calităţii unor factori de mediu şi a produselor alimentare Melentiev E. – dr., conf. univ.
Calmuţchi L. - dr., lect. sup.
Codreanu S. - lect. sup.
Arsene I. - lect. sup.

Membrii catedrei activează într-un șir de proiecte de cercetare în domeniul chimiei (fundamentale și aplicative), precum și în domeniul pedagogiei, rezultatele fiind reflectate în lucrări științifice publicate în reviste de prestigiu, brevete de invenție și mențiuni la diferite expoziții, concursuri naționale și internaționale.

COLABORĂRI

Cele mai intense colabărări catedra le are cu Institutul de Chimie, Institutul de Fizică aplicată, Institutul de Microbiologie şi Biotehnologie ale AŞM, precum şi cu unele organizaţii de stat şi private („Apă-Canal”, Institutul de Metrologie şi Standartizare etc.). Membrii catedrei colaborează cu specialiștii din domeniu de la diferite universități din țară: Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Academiei de Științe, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, cât și universități de peste hotare: Universitatea „A.I. Cuza”, (Iași), Universitatea Babeș-Bolyai (Cluj-Napoca). Compuşii sintetizaţi la catedră sunt supuşi unor analize la Institutul de Chimie pentru determinarea compoziţiei. La Institutul de Fizică aplicată se determină structura compuşilor, precum şi unele proprietăţi ca: luminiscenţa, capacitatea de sorbţie, proprietăţile anticorozive etc. La Institutul de Microbiologie şi Biotehnologii se testează proprietăţile de stimulare a unor procese fiziologice la fungi şi alge.

Calitatea unor produse alimentare este analizată atât în laboratoarele catedrei, cât şi la Institutul de Standardizare şi Metrologie, unele laboratoare ale întreprinderilor din domeniul industriei alimentare.

VIAȚA STUDENȚEASCĂ

Activități extracurriculare

La catedră activează cercul „Tânărul chimist”, în cadrul căruia studenții au posibilitatea de a realiza diferite experiențe distractiv-demonstrative, prezintă rapoarte despre fenomene chimice, realizări recente în chimie, rezultate personale în cadrul cercetărilor științifice, se întâlnesc cu personalități marcante în domeniu etc. La initiativa studenților, pe bază de voluntariat, au loc întâlniri cu elevii din licee, orfelinate, instituții cu statut special, în cadrul cărora studenții prezintă o serie de experiențe ce captivează elevii, generează o serie de întrebări privind fenomene enigmatice, motivează pentru un studiu mai profund al disciplinei. Pentru copii din instituții cu obiective de protecție socială studenții organizează activități de binefacere.


Implicarea studenților în cercetarea științifică

Studenții de la ciclul I și II sunt implicați în cercetări din diverse domenii: sinteza compușilor organici, asamblarea polimerilor coordinativi, studiul proprietăților chimice, fizice și biologice a compușilor sintetizați, studii cuantice asupra diferitor sisteme energetice, analiza calității surselor acvatice, a solului și a produselor alimentare, elaborarea mecanismelor de eficientizare a procesului de instruire la chimie.



FORMAREA PROFESIONALĂ CONTINUĂ A CADRELOR DIDACTICE DIN INSTITUȚIILE PREUNIVERSITARE

La catedră tradiţional se organizează şi se desfășoară cursuri de formare profesională continuă a cadrelor didactice din instituţiile preuniversitare (trei grupe pe parcursul fiecărui an). Sunt discutate subiecte ce țin de schimbările în pedagogie, tendințele contemporane în metodologia didactică, implementarea tehnologiilor informaționale în procesul de instruire, familiarizarea cu noile realizări ale științei contemporane, care influențează în mod direct asupra dezvoltării profesionale a cadrului didactic. Corpul didactic întreprinde măsuri pentru editarea unor serii întregi de lucrării didactico-ştiinţifice destinate studenţilor și profesorilor de chimie și biologie.

Comments