Navigation

    Affiliations

    Activitatea recentă pe site

    Poem pentru adolescenti

    postat 15 dec. 2011, 11:43 de Raul Marian

    Eu te cunosc prea bine,

    chiar şi-atunci
    când nu mi te destăinui.
    Ştiu ce gândeşti!
    Fost-am şi eu pe-aceeaşi stradă
    pe care îţi plimbi paşii!
    O, dulce adolescenţă,
    zbucium şi reverie,
    şi dac-ar fi să fie,
    mâine-aş schimba cu tine
    s-o iau de la-nceput!
    Observ că-ţi pare rău
    după copilărie
    şi eşti mâhnit,
    parcă esti scos din fire...
    Gândeşti adolescent
    A ta privire zboară discret
    pe-aripi de amintire.
    Trezeşte-te,
    căci lumea ţi-e deschisă,
    te-aşteaptă Universul,
    plăcerile vieţii,
    femeia, mierea dulce
    şi bebeluşul pur…
    Tu, uită-te ’mprejur
    şi vei vedea onoare
    şi glorie şi lauri,
    a artei încântare
    şi-a slovei...
    societate, familie şi-amici.
    Alegând calea bună,
    le vei avea pe toate!
    Ce zici?
    Eşti la-nceput de drumuri
    şi poate eşti confuz,
    dar ca pe-orice tânăr
    viaţa te aşteaptă
    cu urcuşuri-coborâşuri
    cu drame şi plăceri!
    Într-adevăr, iubite,
    de la copilărie la matur,
    urcuşul este greu
    şi muntele e dur,
    dar ţi-am mai spus,
    tu uită-te împrejur
    şi vei vedea că-i bine,
    şi dacă crezi în tine,
    tranziţie uşoară,
    dă din aripi şi… zboară!
    Avea-vei parte-n viaţă,
    de clipe grele,
    de supărari, regrete
    şi grele competiţii,
    de lupte şi războaie
    ce vor sfârşi în lacrimi,
    dar şi de satisfacţii,
    câştiguri şi aplauze,
    diplome şi medalii,
    recunoştinţa lumii,
    dese strângeri de mână,
    calde felicitări!
    Deci luptă, luptă-ntruna!
    Dă ce-i mai bun din tine,
    descoperă-ţi talentul,
    vocaţia, chemarea,
    şi vei avea încântarea!
    Planează lin, priveşte,
    cunoaşte amănuntul,
    scrutează orice plan,
    că-n zare, bătrâneţea
    apare cu regrete,
    şi e ireversibil
    acest drum înapoi!
    Nu mă numesc Neagoe,
    nici Basarab, copile,
    şi nici tu, Teodosie,
    dar în aceste zile,
    trăind lumi paralele
    în era Cyber-Punk,
    ne-mpărtăşim ideea,
    necazul şi amarul,
    durerea, sentimentul,
    lăuntrice simţiri,
    şi-al bucuriei mugur,
    umane moşteniri.
    Copil rămâi oricum,
    şi-n viitor vei duce,
    de-ţi place, de nu-ţi place,
    această stigmă dulce,
    chiar şi atunci când
    paşi-ţi vor bate rele căi…
    copil în veşnicie,
    cu nume şi iubire,
    copil, curat la suflet,
    pentru părinţii tăi!

    Comments