Orientul Antic



Mesopotamia


  • Mesopotamia, " tara dintre cele doua rauri" numele e unul convenţional, inventat de istoricii greci pentru a se referi la aria geografică largă dintre cele 2 râuri.Este considerat leaganul civilizatiei umane.
  • Între anii 8.500 şi 7.000 î.Hr., în acel Corn al Abundenţei din zona Mesopotamiei, Feniciei şi Egiptului Antic, oamenii au început o sistematică îmblânzire a animalelor şi cultivare a plantelor : agricultura
    • Civilizaţiile s-au dezvoltat mai ales pe malurile râurilor. Una dintre primele care au apărut a fost cea sumeriană (între anii 4.000 şi 3.000 î.Hr.), în ţinutul dintre cele doua râuri Mesopotamia din Orientul Mijlociu
    Alte civilizaţii au evoluat pe malurile Nilului, în Egiptul Antic,  pe valea Indusului sau de-a lungul marilor fluvii ale Chinei.
  • Nu toate societăţile umane au abandonat stilul de viaţă nomad, mai ales în regiunile izolate sărace în plante care puteau fi cultivate.Acele societăţi care au devenit sedentare constau în locuinţe răzleţe, situate în special lânga ape (râuri sau lacuri) dar care, cu timpul încep să se grupeze în formaţiuni (aşezări) tot mai extinse o dată cu evoluţia mijloacelor de transport. Viaţa tot mai sigură, datorată unei agriculturi tot mai productive conduce la creşterea populaţiei. Surplusul de hrană implica apariţia shimbului de mărfuri, diviziunea muncii, apariţia şi dezvoltarea primelor oraşe şi astfel a civilizaţiei. Complexitatea crescânda a relaţiilor sociale implică necesitatea calculelor şi a contabilizării şi astfel, începând cu epoca bronzului, apare scrisul.
Istoria universală, din perspectiva ei globală, priveşte inventarea scrisului ca un factor-cheie ce a dus la formarea civilizaţiilor. Aceasta invenţie a creat bazele păstrării şi transmiterii informaţiilor, la răspândirea şi dezvoltarea cunoştinţelor.
  • Toate sistemele de scriere nu au apărut dintr
    -o dată, s-au bazat pe anumite simboluri. Scrisul a apărut independent în mai multe regiuni ale planetei, care astfel pot fi numite leagăne ale culturii şi civilizaţiei (Mesopotamia, Levant, Egiptul de Jos, Anatolia, Platoul Persan, regiunea fluviului Indus sau a Fluviului Galben ş.a.).
  • Mesopotamia, " tara dintre cele doua rauri"numele e unul convenţional, inventat de istoricii greci pentru a se referi la aria geografică largă dintre cele 2 râuri.Este considerat leaganul civilizatiei umane.
În ordine cronologică.
  • Oraşul stat: ( Mesopotamia, Grecia): Ensi sau Patensi.
  • Mare preot, judecător.
  • Mil IV. Summerieni : Uruk, Ur, Nippur, Lagaş, Umma.
  • Akadieni. Kiss, Akkad.
  • Amoriţi: Babilon.
  • Asirieni: Assur, Ninive.
  • Chaldeeni: Babilonul cel Nou.
  • Fenicieni: Tir, Sidon, Ugarit.
  • Imperii:
  • Imperiul akkadian, creat de Sargon I: Mesopotamia.
  • imperiul Babilonia: 1750: Hamurabbii.
  • Imperiul asirian sec X-VI.
  • Imperiul chaldean. Nabucodonosor şi Nabonid.

Summer şi Akkad

Teritoriu din Orientul mijlociu ( Irakul de azi) extrem de fertil aflat între fluviile Tigru şi Eufrat. În acest loc au apărut primele semne ale civilizaţiei. Aşezarea populaţiei, agricultura, domesticirea şi creşterea animalelor, apariţia oraşelor a mitologiei ,astonomiei şi astrologiei, scrisul armata permanentă , împărţirea pe clase.
Pentru a exista un oraş trebuie să existe un surplus agro-alimentar, pentru hrănirea celor cu alte meseri decât agricultorii. Pentru a se realiza un surplus alimentar , trebuie organizat un sistem de desecare şi irigare , pentru a se realiza acest lucru
trebuie organizare. Summerul nu ducea lipsă de alimente , dar ducea lipsă de resurse, cherestea şi piatră. Din această cauză casele sunt făcute din cărămizi de lut.
Akkadiană treptat a înlocuit sumeriană ca limbă vorbită de Mesopotamia undeva în jurul rândul său, de mileniu 3/2 î.Hr. (datare exactă fiind o chestiune de dezbatere), dar sumeriana a continuat să fie folosit ca limba sacra in literaratura şi ştiinţa în ceremoniile religioase din Mesopotamia până în primul secol CE.
Prin asimilarea lingvistică, Akkad a dat o predominantă semita dialectul: limba akkadianăa Mesopotamiei , reflectând utilizarea akkadû("în limba Akkad") în perioada veche babilonian pentru a desemna versiunea semite aunui text summerian akkadiană a fost de asemenea, limba vorbita in Babilonia , Asiria , Mari şi Eshnunna.
  • orase: Ur, Uruk,Umma, Kish, Lagaş, Akkad etc

Babilonieni

1728-1686: Domnia în Mesopotamia Centrală a lui Hammurabi. Când a ajuns la putere 6 state rivalizează pentru dominaţia Mesopotamiei: Larsa Eşnunna, Babilon,Qatna, Alep şi Asiria.

  • Dacă cineva acuză pe altcineva, fără să poată aduce vreo dovadă, acuzatorul vafi omorât.
  • Dacă cineva acuză pe altcineva, şi poate dovedi vina acestuia, el va fi răsplătit cu bani.
  • Dacă un judecător ia o decizie într-un caz, iar apoi se dovedeşte că a greşit, va fi pus să plătească de douăsprezece ori cât a impus el acuzatului, şi nu i se va permite să mai judece.
  • Dacă cineva fură pe fiul altcuiva, va fi omorât.
  • Dacă cineva găseşte un sclav evadat şi îl returnează proprietarului, acesta vatrebui să plătească doi şekeli.
  • Dacă un hoţ este descoperit în timp ce fură, va fi omorât.
  • Dacă cineva nu are suficientă grijă de un bara, şi barajul cedează, el va fi vândut, iar banii obţinuţi vor înlocuirecolta pierdută în timpul inundării culturilor.
  • Dacă cineva inundă culturile unui vecin, îi va plăti pierderea.
  • Dacă cineva îşi lasă grădina în seama unui grădinar, iar acesta îşi face treaba bine timp de patru ani, în alcincilea an proprietarul e obligat să ia parte la grădinărit.
  • Dacă grădinarul nu şi-a făcut treaba bine, iar plantele suferă, el va plăti pierderea în funcţie de producţiavecinului.
  • Dacă cineva are o datorie, şi nu poate plăti, el se poate vinde pe sine, pe soţia sa, pe fiul său şi pe fiica sa sămuncească; după trei ani ei vor fi eliberaţi.
  • Dacă un om dator îşi plăteşte datoria cu un sclav, iar sclavul este suficient de bun, nu pot exista obiecţii.
  • Dacă cineva se căsătoreşte cu o femeie, dar nu are niciun fel de relaţii cu aceasta, nu se consideră căsătorie.
626: Nabopalasar cucereşte Babilonul.
612: Babilonieni şi mezi distrug imperiul asirian.
605-562: Al doilea imperiu Babilonian
625-562: Nabopalasar devine rege al babilonului Elamului, vestului Mesopotamiei, Siriei şi Palestinei.
604-562: Nabucodonosor II. Diplomat remarcabil asigură înflorirea statului. Lucrări masive de extindere a Babilonului “ calea procesiunilor”, “ poarta lui Iştar” şi “ templul central Esanfil” ( “Poarta Înălţării Capului” )cu turnu în trepte “Etemenaki “( “ Casa Întemeieri Cerului şi Pământului”, legendarul turn Babel cu o înălţime de 90 de metri)
587: Nabucodonosor distruge Ierusalimul, începe exilul evreilor
539: Perşi ocupă Babilonul
323: Alexandru cel Mare moare la Babilon.
REFERINȚE:

Asirieni.

Ca şi babilonieni erau amoriţi. Aşezaţi în nordul Mesopotamiei aveau capitala la Asur. Teritoriu era greu de apărat în lipsa unor repere geografice puternice lanţuri muntoase sau râuri largi . Din această cauză asirieni aveau nevoie de o armată puternică pe care şi-au făurit-o. Au îmbunătăţit tehnicile de luptă, şi-au creat arme din fier, au introdus 
Unităţile de cavalerie şi care de luptă în armată. Foloseau berbecele pentru dărâmarea zidurilor la cetăţile asedia
te.
Măcelărea armata învinsă şi deporta elita unui popor ocupat pentru ai decapita conducerea şi al face maleabil.
Maxima expansiune a fost realizată în timpul domniei lui TUKULTI-apil- ESARA AL III-LEA 745-727. Când au fost cucerite babilonia, Siria şi Palestina. Eforturile de război permanent au secătuit statul asirian care s-a prăbuşit sub loviturile mezilor şi babilonienilor în 612. Duşmani au dat dovadă de un zel deosebit în măcelărirea lor încât asirieni au dispărut din istorie.
Regatul evreilor. Saul, David, Solomon. Iudeea şi Israel.586
O singură civilizaţie s-a mai dezvoltat înainte de anul 2000 a.h. Civilizaţia localizată în Valea Indului, în aşezările Mohenjo-daro şi Harrapa.


Stiinta si cultura

Mesopotamia a fost  primul loc din lume unde a apărut scrisul. Prima formă de scris a fost reprezentată de pictograme, imagini ce reprezentau obiecte sau fiinte.
Istoria universală, din perspectiva ei globală, priveşte inventarea scrisului ca un factor-cheie ce a dus la formarea civilizaţiilor. Aceasta invenţie a creat bazele păstrării şi transmiterii informaţiilor, la răspândirea şi dezvoltarea cunoştinţelor.
  • Toate sistemele de scriere nu au apărut dintr-o dată, s-au bazat pe anumite simboluri. Scrisul a apărut independent în mai multe regiuni ale planetei, Mesopotamia, Levant, Egiptul de Jos, Anatolia, Platoul Persan, regiunea fluviului Indus sau a Fluviului Galben ş.a.).

Pictogramă-wikipedia
La sfârşitul mileniului IV î.Hr, acest sistem a fost simplificat şi abstractizat, evoluând înscrierea cuneiformă, un sistem pe bază de silabe. Această formă de scriere s-a răspândit apoi în mare parte din Orientul Apropiat. Akkadienii, elamiţii,hittiţii şi asirienii au folosit acest sistem. Textele erau scrise pe tăbliţe de lut, cu un beţişor, creând astfel formele caracteristice ale scrierii cuneiforme.

Scriere cuneiformă-wikipedia

Bibliotecile şi muzeele regale

Cea mai veche formă de scris este scrierea cuneiformă, creată de sumerieni acum 5.000 de ani. Această scriere a apărut ca un sistem de ideograme. De-a lungul timpului, reprezentarea ideografică a devenit tot mai simplificată şi mai abstractă. Cuneiformele erau scrise pe tăbliţe de lut, pe care simbolurile erau trasate cu un fel de stilus format dintr-un tub de trestie. Primele sisteme alfabetice au aparut încă din perioada mijlocie a Epocii bronzului (2.000 - 1.500 î.Hr.). Pe atunci a apărut alfabetul fenician, strămoşul celor mai multe sisteme de scriere cunoscute astăzi.Aceasta s-a răspândit şi în regiunile învecinate şi, în mod independent, şi în alte zone îndepărtate, acolo unde Homo sapiensva locui sedentar în mijlocul unor culturi permanente ca agricultor.Una dintre cele mai mari colecţii de tablete cuneiforme provine din arhivele lui Assurbanipal, regele Asiriei. În jurul anului 650 î.Hr., el a luat hotărârea să în fiinţeze o bibliotecă la Ninive. Întrucât toate templele din Babilonia aveau biblioteci, el şi-a trimis scribii să adune tablete de la aceştia. Dacă un templu refuza să cedeze o tabletă, trebuiau făcute copii. În scurt timp, biblioteca regală din Ninive a devenit cea mai mare din Asiria. Majoritatea informaţiilor despre Mesopotamia antică provin din această bibliotecă.
Regele babilonian Nabucodonosor al II-lea a fondat un muzeu unde erau expuse statuete, tăbliţe şi alte obiecte importante. Acesta reprezintă un exemplu de literatură babiloniană.

Literatura

Literatura veche este foarte bogată, variată şi interesantă, cuprizând: povestiri, legende, imnuri, fabule, învăţături, proverbe şi altele. Unele dintre aceste opere literare, prin conţinutul şi forma lor frumoasa, sunt socotite printre creaţiile cele mai alese ale culturii omenirii, spre exemplu legenda luiGhilgameş. O caracteristică importantă a întregii literaturi a Orientului antic este caracterul ei religios. Aproape toate scrierile sunt străbătute de credinţe în zei, în viaţa viitoare, duhuri, vrăjitori.

Şcoala

Primele şcoli s-au înfiinţat pe lângă temple. Aici se învăţau: scrisul, cititul, recitarea de legende, operaţiile aritmetice. S-au găsit urme de săli de clasă, bănci, tăbliţe de lut pentru scris exerciţii. Existau şcoli speciale pentru scribi, institute superioare şi observatoare astronomice (de exemplu, cele instalate în vârfurile zigguratelor).

Ştiinţa şi tehnologia

Popoarele Mesopotamiei au dezvoltat numeroase tehnologii, cum ar fi prelucrarea meterialelor, fabricarea sticlei, ţesutul textilelor, sisteme de irigaţii şi de apărare împotriva inundaţiilor. Ele au fost de asemenea printre primele popoare ale Epocii bronzului. De timpuriu au folosit cuprul, bronzul şi aurul, şi mai tărziu şi fierul. Palatele erau decorate cu sute de kilograme din aceste metale foarte scumpe. Cuprul, bronzul şi fierul erau folosite de asemenea pentru armuri, precum si pentru diferite arme, cum ar fi săbii, pumnale şi suliţe. Au fost fabricate şi arme din aur, dar cel mai probabil nu aveau decât rol decorativ.

Matematica

Mesopotamienii utilizau un sistem de numeraţie sexagesimal (în baza 60). De aici provine actualul sistem, cu ora de 60 de minute, şi ziua de 24 de ore, precum şi cercul de 360 de grade. Calendarul sumerian avea şi săptămânile de câte şapte zile. Deoarece făceau socoteli cu numere foarte mari au întocmit o tabelă a înmulţirii de la 1 la 18.000.

Astronomia

Astronomii babilonieni erau foarte interesaţi în studierea stelelor şi a cerului, şi puteau prevedea eclipsele şi solstiţiile. În astronomie totul era considerat ca având vreun scop, de obicei legat de religie şi soartă. În Mesopotamia antică, eclipsele erau considerate semn rău, însă numai cele observate erau importante. Dacă o eclipsă nu putea fi văzută în oraşul regal, atunci nu avea nicio influenţă asupra regelui sau ţării sale. Constelaţiile folosite chiar şi astăzi, cum ar fi Leu, Taur, Scorpion, Gemeni, Capricorn şi Săgetător, au fost definite pentru prima dată de astronomii sumerieni şi babiloniei. Constelaţiile erau folosite în calcularea timpului şi în determinarea perioadelor de plantare şi recoltare a culturilor.
În Mesopotamia a apărut astrologia.

Religia

Religia mesopotamiană este cea mai veche religie cunoscută. Mesopotamienii credeau că lumea este un disc plat, înconjurat de un spaţiu uriaş, gol, şi deasupra, raiul. Ei mai credeau că apa se găseşte peste tot, şi că universul a apărut din această mare enormă. Religia mesopotamiană era politeistă adică oamenii credeau în mai mulţi zei. Deşi credinţele descrise mai sus erau comune tuturor mesopotamienilor, au existat şi variaţii regionale. Cuvântul sumerian pentru univers este an-ki, care face referire la zeul An şi la zeiţa Ki. Fiul lor era Enlil, zeul aerului. Ei credeau că Enlil este cel mai puternic zeu. El era stăpânul zeilor din panteon, similar cu Zeus de la greci, sau cu Jupiter al romanilor. Sumerienii îşi puneau de asemenea întrebărifilozofice, cum ar fi: Cine suntem?, Unde suntem?, Cum am ajuns aici?. Ei răspundeau acestor întrebări cu explicaţii din sfera supranaturalului. Dacă cineva era bolnav, ei se rugau la zei pentru însănătoşirea persoanei respective. Cum s-a menţionat mai sus, doctorii meopotamieni nu erau foarte avansaţi din punct de vedere medical, aşa că oamenii preferau să ceară ajutor de la zei.

Zeităţile principale

  • An era zeul sumerian al cerului, cunoscut mai târziu sub numele de Anu. El era căsătorit cu Ki, însă în unele credinţe mesopotamiene, soţia sa se numea Uraš.
  • Marduk era zeul principal al Babilonului. Oamenii îl preamăreau, pentru ca el să permită evoluţia Babilonului de la un mic stat la un mare imperiu.
  • Gula, numit şi Ninişina, era zeiţa vindecării. Când cineva era bolnav, ea era una dintre zeiţele la care se rugau.
  • Nanna (numit şi Suen, Nanna-Suen sau Sin) era zeul lunii. El era unul dintre fiii lui Enlil.
  • Utu (numit şi Šamaš sau Sahamash) era zeul soarelui.
  • Iştar era zeiţa dragostei şi sexului.
  • Enlil era cel mai puternic zeu din religia mesopotamiană. Soţia sa se numea Ninlil, iar copiii săi erau Inanna, Iškur, Nanna-Suen, Nergal, Ninurta, Pabilsag, Nushu, Utu, Uraš Zababa şiEnnugi.
  • Nabu era zeul mesopotamian al scrisului. Era foarte înţelept, şi foarte lăudat pentru abilitatea sa de a scrie. În unele locuri se credea că el controlează raiul şi pământul.
  • Iškur (sau Adad) era zeul furtunilor.
  • Ninurta era zeul sumerian al războiului şi al eroilor.
  • Inanna, zeiţa sumeriană a războiului, era şi soţia lui Ninurta.
  • Pazazu, numit şi Zu, era o zeitate malefică, ce a furat tabletele destinului lui Enlil, şi a fost omorât din acest motiv. Tot el a adus şi bolile nevindecabile.
Demonii

Credinţa în demoni era o parte importantă a religiei Mesopotamiei antice. Oamenii se temeau de sufletele rele, şi de aceea aşezau statuete şi picturi pentru a speria fantomele nedorite. Asemenea zeilor, existau diferiţi demoni, fiecare cu numele său propriu, specializaţi în diferite acţiuni negative .
Ritualuri funerare

Arheologii au descoperit sute de morminte în unele părţi ale Mesopotamiei. Aceste morminte relevă multe informaţii legate de ritualurile funerare mesopotamiene. În oraşul Ur, majoritatea oamenilor erau îngropaţi în morminte familiale sub casă. Copiii erau puşi în recipiente mari, şi duşi la capela familiei. Alţii erau pur şi simplu îngropaţi în cimitirele oraşului. Unii erau înfăşuraţi în covoare şi giulgiuri. În majoritatea cazurilor, unele lucruri ale oamenilor îngropaţi se aflau în morminte. Au fost de asemenea descoperite 17 morminte cu obiecte foarte valoroase, şi deci se presupune că aparţineau unor persoane de rang înalt, posibil regi.

Zigguratele


Ziggurat
ele erau temple uriaşe construite pentru venerarea zeilor. Erau construite din lut şi argilă şi aveau trei sau patru secţiuni. Erau construite foarte înalte, pentru a rămâne uscate în timpul inundaţiilor. Era nevoie de munca multor oameni pentru a construi un ziggurat. Trebuia săpat lutul, fabricate cărămizile iar aceste cărămizi trebuiau transportate şi îmbinate. Numai zigguratul din Ur a rămas în picioare, deoarece constructorii din epocile mai târzii au învăţat că arderea cărămizilor le va face mai rezistente.

Muzica şi cântecele


Muzica şi cântecele formau o parte importantă din viaţa Mesopotamiei. Unele cântece erau închinate zeilor, altele descriau evenimente importante. Muzica şi cântecele erau destinate în principal aristocraţiei şi regilor, dar de ele se bucurau şi oamenii obişniţi, care cântau şi dansau în casele lor sau în pieţe. Cântecele se transmiteau din generaţie în generaţie, până ce cineva le scria. Prin aceste cântece au fost transmise informaţii importante despre evenimentele isorice care au ajuns în cele din urmă la arheologii moderni.

Viaţa de familie

Viaţa era foarte grea pentru oamenii obişnuiţi din Mesopotamia antică. Mortalitatea infantilă era foarte ridicată, mulţi băieţi munceau alături de părinţii lor, Iar fetele rămâneau acasă, învăţând gătitul şi având grijă de copiii mai mici. Băieţii din familiile mai bogate aveau posibilitatea să meargă să muncească. Femeile aveau dreptul să deţină proprietăţi, şi, pentru motive întemeiate, să obţină un divorţ.Si cand se casatoreau acestia isi puneau o statueta deasupra patului unde dormeau ca sa le poarte de grija
Agricultura
Resursele alimentare din Mesopotamia erau relativ abundente datorită celor două râuri de la care provine numele regiunii, Tigru şi Eufrat. Deşi solul din apropierea râurilor era fertil, şi potrivit pentru recolte, porţiunile de pământ aflate la distanţă mai mare de apă erau aride, şi nelocuibile. Din acest motiv, dezvoltarea sistemelor de irigaţii a avut o mare importanţă pentrucoloniştii Mesopotamiei. Alte inovaţii mesopotamienie sunt controlul apelor prin baraje, şi utilizarea apeductelor. Primii colonişti ai pământurilor fertile din Mesopotamia utilizau pluguri delemn pentru a afâna solul înainte de plantarea recoltelor, cum ar fi orzul, ceapa, viţa de vie, napii sau merele. Mesopotamienii au fost unul din primele popoare care au produs bere şi vin. Clima adesea instabilă a Mesopotamiei a pus probleme agricultorilor; adesea recoltele erau distruse, de aceea erau folosite surse alternative de alimente, precum vaci sau oi.

Tigru şi Eufrat


Cele două râuri care înconjurau Mesopotamia antică erau Tigru şi Eufrat. Aceste două râuri fertilizau solurile aride. În plus, întrucât precipitaţiile erau atât de reduse, apa din râuri reprezenta principala lor sursă de apă. Pentru a evita distrugerea recoltelor, oamenii irigau culturile ei trebuiau aşadar să colecteze şi să controleze apa, cu ajutorul barajelor. Odată cu construcţia unui baraj, în special într-ul loc mai înalt, apa astfel închisă nu mai curgea la vale. Acest lucru reprezenta o problemă pentru oraşele din aval, care porneau războaie din aceste
Ċ
Gaby Ojoc,
18 iul. 2011, 12:14