Newsletter SAMRO #75 (iulie 2015) 


Cuprins
Editorial   Managementul și criza elenă [prof. O. Nicolescu]
Proprietatea intelectuală  Inventica 2015 - eveniment de tip "Școală" [prof. M.A. Țîțu]
Manageri practicieni și învățământul de management  Ne-a răspuns la întrebări  Ciprian Costea, general manager Cloud Troopers International [dr. A. Țigănaș]
Actualități naționale și internaționale Newsletter - Emotional Intelligence in Organizations 
Cealaltă față  Conștientizarea stărilor emoționale în context organizațional [prof. R. M. Cândea]


Editorial


MANAGEMENTUL ȘI CRIZA ELENĂ

 

La prima vedere titlul editorialului poate să pară ”forțat”... Dar numai la prima vedere. Între management și criza elenă există conexiuni, determinări de esență, care nu sunt lesne sesizabile. Argumentele pe care ne bazăm această afirmație sunt multiple.Vom menționa câteva, ce au în vedere Grecia, Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional și pe care le apreciem ca fiind majore:

a)     statul grec, pe parcursul a zeci de ani, a înregistrat cheltuieli mai mari decât veniturile realizate, decât PIB-ul elen, a crescut constant împrumuturile externe și gradul de îndatorare a țării, ceea ce denotă lipsa unei strategii naționale și este rezultatul unui management curent politic și administrativ falimentar la toate nivelurile – național, sectorial și teritorial;

b)    practicarea în Grecia a unor niveluri de salarii și pensii ale populației necorelate cu productivitatea muncii și a suplimentării acestora cu zeci de feluri de adaosuri incredibile ca natură și uneori mai mari decât salariile (sporul de ”punctualitate la serviciu”, ”sporul pentru transportul de dosare”, sporul pentru fax, sporul pentru ”încălzirea motorului”, ”sporul de ponton”) indică un populism excesiv, un management fără nici o fundamentare și fără nici o sustenabilitate economică;

c)     acceptarea de către Uniunea Europeană, să finanțeze zeci de ani Grecia cu sume imense - nerambursabile și rambursabile -  fără ca această țară să respecte elementare reguli de dimensionare a salariilor și pensiilor, de elaborare și implementare a bugetului național, de gestionare a banului public, de structurare și reformare a economiei – prevăzute în tratatul de aderare a Greciei la Uniunea Europeană și conținute în aquis-ul comunitar pe care această țară (la fel ca și altele) trebuia să le operaționalizeze;

d)    managementul Fondului Monetar Internațional care a negociat cu Grecia un program de reforme, de ieșire din criza economică și de restabilire a echilibrelor macro-economice, a cărui aplicare după 4 ani a avut ca rezultat scăderea drastică a PIB-ului și creșterea datoriei externe a Greciei, la peste 320 miliarde euro;

e)     managementul Fondului Monetar Internațional și al Uniunii Europene care, în ciuda lipsei de performanțe a programului de măsuri aplicate în perioada precedentă în Grecia, propune acesteia aceeași abordare și aceleași tipuri de măsuri.

Iată numai câteva dintre conexiunile care demonstrează ceea ce se uită frecvent, inclusiv de către leaderi și manageri internaționali și naționali, că performanțele unei țări ale unor programe de guvernare și/sau ale unor programe de restructurare depind de calitatea managementului implicat, de capacitatea factorilor de decizie de a concepe și aplica strategii realiste și eficace, de a construi mecanisme manageriale (decizionale, organizatorice, informaționale, etc.) capabile să asigure previzibilitatea, funcționalitatea și eficiența sistemelor implicate – organizații internaționale, țări, ministere, județe, administrații locale, companii, etc.

Fără management profesionist nu se poate asigura sustenabilitatea și competitivitatea nici unui sistem, mare sau mic, internațional, național sau local.

Prof.univ.dr.Ovidiu Nicolescu

Președinte CNIPMMR/ SAMRO


Proprietatea intelectuală: actualități și perspective


                                     INVENTICA 2015 - eveniment de tip "Școală"

În perioada 24 - 26 iunie 2015, a avut loc la Iași Salonul Internaţional al Invenţiilor, Cercetării, Inovării şi Transferului Tehnologic, INVENTICA 2015, aflat la a XIX-a ediție.

Organizatorul principal al acestei manifestări, Institutul Naţional de Inventică Iaşi (INI) în colaborare cu Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi", Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad” și Academia de Arte ”George Enescu” din Iași și sub egida Academiei Române a desfășurat această acțiune tradițională în locuri presărate cu încărcătură istorică precum Sala Paşilor Pierduţi, Aula Universităţii Tehnice “Gheorghe Asachi”, Aula Magna ”Mihai Eminescu” a Universității ”Alexandru Ioan Cuza”. Parteneri ai INVENTICA 2015 au fost Ministerul Educației și Cercetării Științifice, Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, Oficiul European de Brevete, iar ca evenimente partenere PROINVENT și ARCHIMEDES - Salonul Internațional de Invenții și Tehnologii Inovative din Moscova.

Iași a fost considerat dintotdeauna ”Capitala inventicii românești”, având în vedere tradiția îndelungată și evoluțiile dinamice din domeniu, școala de inventică regăsindu-și rădăcinile în anii 60 ai secolului trecut. În deschiderea evenimentelor, organizatorii au pledat pentru continuitate, pentru trăinicia unui proiect care va împlini anul viitor 20 de ani și pentru mândria că alături de Capitală a inventicii, Iașiului îi va reveni în anii următori și titlul de Capitală Culturală Europeană.

Evenimentele de prestigiu desfășurate au cuprins al XIX-lea Salon Internațional al Invențiilor, Cercetării, Inovării și Transferului Tehnologic și a XIX-a Conferință Internațională Inventica 2015, Workshop-ul Inventica 2015, seminarii de promovare a domeniului proprietății intelectuale organizate de OSIM, Expoziția de Pictură INVENTICA 2015, o pleiadă de reuniuni dedicate promovării cercetării științifice în inventică, a produselor inovative – inventive. Produsele și tehnologiile ce s-au făcut remarcate în cadrul evenimentului, pe lângă originalitate și perspectiva aplicării industriale, prin orientarea către dezvoltarea durabilă.

La Salonul Internațional al Invențiilor, Cercetării, Inovării și Transferului Tehnologic au fost înscrise pentru jurizare 120 de invenții aduse de inventatori sau echipe de inventatori din România, Belgia, Bulgaria, Cehia, Croația, Franța, Ungaria, Moldova, Polonia, Rusia, Serbia, Ucraina și Iran și înscrise în 20 de secțiuni.

Toate evenimentele au fost concepute sub egida Comitetului Internațional al Programului format din personalități ale domeniului inventicii din România, SUA, Canada, Federația Rusă, Bulgaria, Belgia, Serbia, Franța, Cehia, Germania, Slovacia, Moldova, Israel. Juriul internațional și Comitetul științific internațional au reunit specialiști din România, Serbia, Federația Rusă, Moldova.

Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu a fost prezentă în standuri cu cinci invenții descrise astfel în publicația oficială a evenimentului: ”Două dintre invenții sunt din domeniul pur mecanic, al așchierii, o alta din domeniul mediului, răspuns creativ local pentru situația de la Copșa Mică, unde solul este poluat, apoi o invenție de punere în valoare a principiilor active din fructele de pădure și, o a cincea, una multipremiată la saloanele de inventică din lume, turbina energetică autonomă care, amplasată pe o apă curgătoare de munte, poate asigura necesarul pentru o gospodărie.”


Detaliile tehnice referitoare la aceste invenții și la Premiile obținute de
echipa de la ULBS se regasesc pe site-ul INVENTICA 2015 si anume http://www.inventica.org.ro/inventica2015/
Ca membru în Juriul internațional, am subliniat importanța inventicii pentru o națiune: ”Ascult, privesc în jur și sunt neliniștit de ideea că o astfel de defilare de inteligență este greu percepută la nivel de Guvern,
de Parlament, creativitatea trebuind să fie o prioritate maximă în strategiile socio-economice naționale și în cele locale”. În sensul aplicării invențiilor, în transpunerea acestora în practică, susținerea inventatorilor trebuie să fie necondiționată: ”Noi am realizat câteva prototipuri funcționabile, au fost mediatizate și cam atât. De la a f
ace la a vinde este un drum în construcție. Factorii politici trebuie să creeze un sistem de norme, de paradigme care să convingă, să intereseze fabricarea unor astfel de turbine în profit. Abia atunci vom vorbi despre un drum care se cere parcurs în pași siguri. Ori, este de știut că o noutate, o creație tehnică nu produce neapărat profit imediat, dar rezolvă o necunoscută care, amplificată, poate virusa un sistem social. Inventica – ca știință a progresului, propune continua relație cu viitorul. Așa cum spunea Antoine de Saint Exupery, ceea ce contează pentru om nu este ceea ce posedă într-un anumit moment. Ceea ce contează cu adevărat este contribuția pe care o poți aduce omenirii iar la acest prestigios eveniment au participat oameni care, dezvoltând relații de prietenie și respect, au adus în atenția celor prezenți probleme de actualitate. Ideea generală se poate rezuma la faptul că  cei ce nu schimbă nimic nu devin nimic, acest lucru încurajând creativitatea și accentuând nevoia societății de schimbare."

Un alt lucru de apreciat în cadrul acestui eveniment a fost faptul că elevii și studenții au fost premiați pentru proiectele lor inovative. Creativitatea înnăscută şi pasiunea pe care o au copiii pentru a crea lucruri noi a fost folosită constructiv și, mai mult decât atât, incurajată. Adolescenții cu minți sclipitoare care vor să schimbe lumea au dovedit că imaginația și creativitatea nu țin cont de bariere


Evenimentul a inspirat prezența trecutului și a rădăcinilor străvechi întrepătruns cu cele mai noi produse și tehnologii într-un mix de ospitalitate și stare de bine prezent în atmosfera generală.


Toate acestea s-au petrecut la Iași, într-un centrul universitar prestigios, la Iași unde ULBS a fost caracterizată ca fiind o universitate dinamică, (s-a primit Marele Premiu al Universității Tehnice Gheorghe Asachi Iași în semn de recunoaștere a contribuțiilor substanțiale aduse inventicii românești), unde am simțit cu adevărat că suntem apreciați datorită rezultatelor măsurabile bune și foarte bune pe care le avem în domeniul Protecției Proprietății Intelectuale la nivel internațional.

Sibiu, 12 iulie 2015

Prof. univ. dr. ing. dr. ec. Mihail Aurel ȚÎȚU,

Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu, Departament Protecția Proprietății Intelectuale

Centrul PATLIB Wipo-Epo-Osim-Orda Sibiu


Manageri practicieni și învățământul de management

Ciprian Costea este general manager în cadrul Cloud Troopers International., companie de software development. ca inginer, IT-ist, antreprenor, dar, mai ales, manager, Ciprian consideră că, pe lângă știință și experiență, dezvoltarea personală este un ingredient de bază în buna conducere a unei organizații.

Ciprian Costea este de asemenea membru Bizz Club Cluj, iar mai multe detalii despre întregul parcurs profesional al lui Ciprian Costea pot fi găsite aici.

1. Poate o universitate să producă un bun manager pentru sectorul privat?

Universitatea oferă informații despre ce înseamnă să fii un bun manager. Universitatea poate, în cel mai bun caz, să producă manageri, dar pentru a fi un bun manager e nevoie de experiență în domeniu și multă implicare în dezvoltarea personală.

2. Cât din arta conducerii se bazează pe concepte și cât pe experiența directă?

Arta conducerii este un mix între concepte teoretice și experiența personală. Cu cât experiența în domeniu este mai vastă cu atât se folosește mai mult experiența personală, directă.

3. Ce propuneri aveți pentru îmbunătățirea colaborării dintre universități și companii, astfel încât absolvenții programelor de învățământ de management să fie cât mai competitivi pe piața muncii?

În industrie folosim termenul de transfer de tehnologie în momentul în care tehnologia este transmisă între două sau mai multe entități cu scopul ca dezvoltările științifice și tehnologice să fie accesibile unui domeniu mai larg de utilizatori. Pentru a avea acest transfer este necesar ca partea care oferă inovațiile tehnologice să știe ce să ceară, iar cealaltă parte să poată oferi.

Același lucru este valabil și în domeniul învățământului, în primul rând companiile ar trebui să vină către universități cu nevoile lor, iar universitățile să ofere un produs care să fie util companiilor, să poată să formeze ceea ce are nevoie piața.

Acest produs – absolventul – pe de altă parte trebuie să fie conștient de faptul că doar prezența la cursuri și notele bune la examene nu îl recomandă ca fiind gata de transfer”, este nevoie de implicarea lui în programele de internship și luarea în serios a acestora, implicarea în activități de voluntariat în cadrul anumitor organizații, schimburi de experiență cu studenți din alte universități din țară și din străinatate etc. Având acest pachet de cunoștințe, viitorul absolvent are mult mai multe șanse de a fi competitiv pe piața muncii.

4. Poate un absolvent de management să-și asume direct funcții de conducere bazându-se doar pe calificarea obținută la facultate?

Da, poate, dar eu nu recomand. O funcție de conducere presupune responsabilități față de echipă, față de acționariat, iar calificarea obținută în cadrul universității nu îți poate da și experiența necesară luării anumitor decizii, excepție ar putea fi start-up-urile unde prima funcție este și de conducere.

5. Care sunt treptele pe care le are de parcurs un absolvent pentru a putea ajunge în vârful unei organizații? 

Varianta cea mai sănătoasă este să urce fiecare treaptă pas cu pas, fără să ardă” etapele, doar așa poate cunoaște cu adevărat organizația și în momentul în care a ajuns în vârf deciziile pe care le va lua știe cum vor afecta întreg organismul.

6. Cum vedeți îmbunătățirea relației dintre școlile de management și alumni (comunitatea absolvenților)?

Ar trebui să fie o relație de informare continuă, pornind de la întâniri periodice, schimb de informații din ambele părți – invitarea alumnilor cu experiență pentru a susține cursuri/prezentări, invitarea mediului academic la întâlnirile alumnilor pentru a prezenta noutăți în domeniu și rezultate ale cercetărilor.

7. Ce sugestii aveți pentru ca SAMRO să strângă relația dintre teoretic și practic în management?

SAMRO poate fi vehiculul care să realizeze lucrurile menționate la întrebările anterioare, prin realizarea de conferințe/seminarii unde alumni să prezinte nevoile industriei, iar mediul universitar rezultatele cercetărilor, iar rezultatul ar fi un transfer academic reușit.


A consemnat dr Andrei Țigănaș
Copywriter&PR WizzardBloomanity, Membru, IAAYP

Articole interesante în E-Newsletter al
inclusive anunțuri de interes pentru cei care se ocupă de aspecte ale competențelor emoționale în organizații.

Am ajuns și la întrebarea cu privire la ce loc și rol ar putea avea conștientizarea stărilor emoționale în context organizațional.

Stările emoționale pot să nu se reflecte în exterior, ele fac parte din “cealaltă față”, sunt mai greu de descifrat corect, adesea din cauza lipsei de conștientizare a lor sau chiar a disimulării lor intenționate. Prin urmare sunt greu de abordat și de influențat atât la nivel personal cât și interpersonal. Cunoașterea lor și întreprinderea de acțiuni în baza lor constituie un demers de “acord fin” în comportamentul organizațional.

Organizația este formată din oameni și orice om normal are emoții. Dar emoțiile intervin nu numai la nivelul individului, și în reacțiile sale la diferite situații, ci și în contextul relațiilor interpersonale, în procesele de relaționare, în conflicte sau colaborare, competiție, supunere, loialitate etc. Pentru un grup, la nivel emoțional, intervine și “mobilizarea simultană” și “mentalitatea grupului” de care trebuie ținut cont.

Ne întrebăm însă dacă emoțiile sunt o sursă de perturbații sau sunt, mai degrabă, o sursă pentru dezvoltarea inteligenței organizației. Dacă se întâmplă primul caz, intervenția organizațională ar trebui să fie în direcția controlului, a managementului emoțiilor la nivel personal, interpersonal și de grup, pentru a reduce efectul lor negativ. În al doilea caz, emoțiile ar trebui înțelese și folosite în mod eficace pentru creșterea performanțelor organizației și sprijinirea sustenabilității acesteia [1], contribuind la succesul schimbărilor organizaționale sau al oricăror alte procese organizaționale. 

În general, o organizaţie inteligentă este conștientă de informaţia din interiorul şi din exteriorul ei, și are capacitatea, în baza acestei informații, să se orienteze corespunzător, flexibil, în mediul de funcționare. Are capacitatea de a învăța, de a progresa și de a se dezvolta. Pe de altă parte, o organizaţie lipsită de inteligenţă, în particular de inteligență emoțională, nu se „autocunoaşte“ în sensul de a avea o preocupare pentru înţelegerea şi armonizarea mediului intern al organizaţiei cu cel extern, nu va sesiza schimbările din mediul în care acţionează, nu va răspunde în mod adecvat solicitărilor și cerinţelor din acest mediu.

Orice organizație se caracterizează printr-un climat emoțional care infiltrează cultura organizațională în toate aspectele ei, influențând performanța organizațională. Climatul, ca  modalitate de corelare între membrii organizaţiei şi organizaţia însăşi, poartă amprenta competenţelor emo­ţio­nale ale indivizilor şi, în primul rând, ale liderilor. De exemplu, procesele de comunicare sunt extrem de „sensibile“ la competenţele emo­ţionale. Sinceritatea comunicării subordonatului cu supe­riorul ierarhic (în percepția superiorului) şi a superiorului cu subordonatul (în percepţia subordona­tului), încrederea în informaţia venită de la subordonaţi, canalele de comunicare folosite, calitatea informaţiei care circulă în organizaţie sunt aspecte care beneficiază de competenţele emoţionale individuale și de grup. Totuși, inteligenţa emoțională a organizaţiei poate fi mai mică decât suma inteligenţei mem­brilor săi dacă relaţiile dintre aceştia nu sunt deschise, oneste, dacă aceştia nu schimbă informaţie relevantă, cunoaştere, experienţă.

Nivelul ridicat al competenţelor emoţionale ale organizaţiei se regă­seşte, de exemplu, în:

- existența unui mediu în care angajaţii să se simtă în siguranţă, speciali, importanţi, incluşi, motivaţi, respectaţi, apreciaţi;

- creşterea productivităţii pe baza dezvoltării motivării intrinseci, a sporirii dedicării, coope­rării, coeziunii, prin reducerea timpului petrecut în conflicte, agende ascunse, autoapărare, nesiguranţă;

- eliminarea situaţiilor generatoare de emoţii negative ca frica, neliniştea, anxietatea.

Viața emoțională a oricărei organizații face parte din "personalitatea" ei, îi marchează modul specific în care ea acționează în interiorul ei și cu mediul economic și social în care funcționează.

Rodica M. Cândea

(va urma)

[1] Intreprinderea sustenabila 2014 vol 8, Cap.3, p. 57-86 – "Comunicarea la nivel emoțional în sprijinul sustenabilității"


Notă

Toate contribuțiile din partea colaboratorilor la Newsletter sunt incluse exact așa cum sunt primite de la autori,

fără vreo intervenție asupra textului.


Coordonator comunicare : Dr. Rodica M. Candea, Cercetător științific I, Prof. univ. asociat Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca

Membru fondator SAMRO