Arhiva 2015-2017‎ > ‎

Newsletter SAMRO #70 (februarie 2015)

Newsletter SAMRO # 70 FEBRUARIE 2015 


Editorial Implicarea în finalizarea Codului fiscal [prof. O.Nicolescu]
Anunțuri  Call for papers și alte informații
Din activitatea comunității SAMRO Evenimente importante ...
Proprietatea intelectuală  Proiectul european de cercetare EVLIA - un sfârșit și un nou început [prof. M.A. Țițu]
Competitivitate și inovare Specializarea inteligentă, noul concept pentru politica de inovare în Uniunea Europeană - 2 [prof. S.Brad]
Manageri practicieni și învățământul de management  Ne-a răspuns la întrebări dl. Lorand Soaresz Szasz [dr. A.Țigănaș]
Actualități naționale și internaționale "Și, în sfârșit, tratatul Contribuții la conturarea unui model românesc de management a fost lansat"   [prof. I.Petrescu]
Cealaltă față  Suntem mai mult decât ceea ce facem, suntem și ceea ce am putea face ... dacă ... [prof. R.M. Cândea]


Editorial

IMPLICAREA ÎN FINALIZAREA CODULUI FISCAL

Un proces de o importanță majoră pentru toate organizațiile din România – economice, educaționale, științifice, culturale, administrative, politice, sportive, etc. - și pentru managementul lor, îl reprezintă modernizarea Codului Fiscal și Codului de Procedură Fiscală.Declanșate cu 2 ani în urmă, procesele de modernizare ale celor 2 reglementări strategice pentru întreaga societate românească, se vor finaliza în acest an. Colectivul care lucrează la Ministerul Finanțelor Publice și-a îndesit reuniunile și în perioada viitoare – este prevăzută luna martie – se vor publica pentru analiză și dezbatere publică, variante îmbunătățite de Cod Fiscal și Cod de Procedură Fiscală.

Întrucât prevederile acestor coduri influențează major, nu numai finanțarea și managementul financiar al tuturor entităților din România la nivel micro, mezo și macro social, ci și funcționalitatea, managementul și performanțele de ansamblu ale acestora, este foarte importantă implicarea specialiștilor din management în definitivarea lor.

În opinia noastră, două sunt principalele perspective în care trebuie să fie concepute și focalizate perfecționările acestor două coduri:

a)     simplificarea prevederilor și armonizarea lor, astfel încât aplicarea și utilizarea codurilor să fie mai puțin dificilă și nu atât de consumatoare de timp și competențe. Aceasta va determina creșterea funcționalității și diminuarea deficiențelor financiar-manageriale în toate organizațiile din România;

b)    includerea în coduri de prevederi care să stimuleze procesele economico-sociale generatoare de performanță – investițiile, inovarea, crearea de locuri de muncă, educația, cercetarea științifică, exportul, s.a.

Sugerăm deci colegilor noștri din SAMRO să nu neglijeze această oportunitate unică de a contribui la modernizarea Codului Fiscal și Codului de Procedură Fiscală, care vor influența substanțial evoluția sociatății și economiei în următorul deceniu. Orice propuneri raționale, chiar pe aspecte care la prima vedere par secundare sau de detaliu, sunt binevenite prin efectele multiplicatoare pe care le vor genera la nivelul sutelor de mii de entități care funcționează în România. Aceste sugestii se pot trimite direct la Ministerul Finanțelor Publice și/sau secretariatul SAMRO, care va formula un set de propuneri pe care îl va susține direct în cadrul colectivului care va lucra la definitivarea celor două coduri la Ministerul Finanțelor Publice.

Prof.univ.dr.Ovidiu Nicolescu, Președinte SAMRO


Anunțuri

  • Call for papers: Conferinţa “Competitivitate si stabilitate in economia bazată pecunoaştere” iCOnEc - ediţia a 7a, 20-21 Martie, 2015 Craiova, organizată de Universitatea din Craiova, Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor având ca parteneri: European Institute for Advanced Behavioural Management (EIABM), Universitatea Saarland  Germania, Universitatea  Pireus, Grecia,  AFER Romania, Scoala  doctorală în Ştiinţe economice, Universitatea din Craiova, Societatea Academică de Management din România. Cu aceasta ocazie va avea loc și Adunarea Generala SAMRO, ale cărei lucrări se vor desfășura vineri, 20 Martie 2015, începând cu ora 14.
Asist.univ.dr. Adina Constantinescu, FEAA Craiova
  • În aprilie 2015 FEAA din cadrul Universității Dunărea de Jos din Galați împlinește 25 de ani de la înființare. Cu această ocazie are loc în perioada 23-24 aprilie a XVI-a ediție a Conferinței internaționale Riscul în Economia Contemporană. Tot cu această ocazie va avea loc și lansarea unui volum omagial și conferirea titlului de Doctor Honoris Causa dlui. Prof.univ. dr. Ovidiu Nicolescu.
Prof.univ.dr. Nicoleta Cristache, Prodecan FEAA Galați


Din activitatea comunității SAMRO


  • Miercuri 4 februarie 2015, a fost lansat la Brașov tratatul "Contribuții la conturarea unui model românesc de management" volumele I și II (Editura EXPERT). Această realizare se datorează, în primul rând, dlui prof. Ion Petrescu, membru fondator SAMRO, care a inițiat și coordonat acest proiect. De asemenea este de remarcat și efortul colaboratorilor, în mare majoritate membri SAMRO. Prin extrapolare, putem considera realizarea acestui tratat și ca o realizare importantă a SAMRO. Vom reveni cu detalii în numerele următoare ale NL-SAMRO. Atașăm deocamdată Cuprinsul pentru cele doua volume, în limba română și în limba engleză. Posibilitatea achiziționării acestui tratat poate fi discutată direct cu Editura.
  • Sâmbătă 14 februarie 2015, a avut loc la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca evenimentul de înmânare a certificatelor de absolvire a programului de specializare Microeconomics of Competitiveness, în afiliere cu Harvard Business School. Coordonatorul programului a fost dl prof. Brad Stelian. Din colectivul de profesori a făcut parte si dl prof. Dan Cândea. Vom reveni cu detalii în numerele următoare ale NL-SAMRO.
  • Adunarea Generală SAMRO se va desfășura vineri, 20 Martie 2015, începând cu ora 14, la Universitatea din Craiova, Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor.


Proprietatea intelectuală: actualități și perspective

Proiectul european de cercetare EVLIA - un sfârșit și un nou început.

Contribuții la dezvoltarea cooperării între organizațiile economice și mediul bancar în vizualizarea și evaluarea drepturilor de proprietate intelectuală în Europa

Preocupările focalizate pe promovarea internațională și implicarea în diseminarea tuturor trendurilor globale în domeniul protecției bunurilor de proprietate intelectuală au fost determinante în selectarea Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu dar și a Centrului PATLIB SIBIU într-un proiect european de cercetare destinat spațiului SEE, proiect derulat în Italia, Austria, Bulgaria, Grecia, Germania, Ungaria, România, Slovenia, Croația, Serbia, iar coordonatorul general este Camera de Comerț Industrie și Agricultură Veneția.

Proiectul "Making full value of good ideas by leveraging intellectual assets for financing SMEs in SEE" - EVLIA, Axa prioritară "Facilitarea inovării și a anteprenoriatului", Aria de intervenție "Dezvoltarea unui mediu propice antreprenoriatului inovativ" a dezvoltat, în acord strict cu instituțiile deținătoare de instrumente financiare de creditare, o metodologie dedicată evaluării financiare și economice a Bunurilor Intangibile care aparțin IMM-urilor.

Parteneri în cadrul proiectului au fost European Patent Office, organismele naționale de protecție a PI din România (OSIM), Ungaria (HIPO), Grecia (OPI), Austria (APO), Croația (SIPO), Serbia (ZIS-IPO), Camerele de Comerț din Veneția, Athena, Belgrad, Pecs – Baranya, Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior a Cercetării Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) România. În parteneriat, alături de Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS) au fost Universitatea din Pecs, Universitatea Ca'Foscari din Veneția, institute tehnologice din Bulgaria, Croația, Slovenia, Institute de cercetare din Italia, Austria, Slovenia.

În desemnarea partenerilor au fost luate în considerare rezultatele obținute de-a lungul timpului în promovarea Proprietății Intelectuale, resursele, experiența în domeniu, bunele practici existente.  Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu a derulat acest proiect prin structura specializată Centrul PATLIB Sibiu. Proiectul s-a adresat unor grupuri țintă precum: factori de decizie politică, organisme naționale de protecție a drepturilor de Proprietate Intelectuală, Camere de Comerț, institute de tehnologii, agenții de inovare, instituții de cercetare, mediul academic - universități, centre de cercetare afiliate, mediul economic – instituții bancare, instituții de credit, burse de capital.

Caracterul inovativ al proiectului a fost demonstrat prin activitățile derulate pe parcursul celor 26 de luni de proiect și s-au materializat în acțiuni de identificare a valorilor intangibile constituite din drepturile de Proprietate Intelectuală ca potențial de dezvoltare în perspectivă a afacerilor; identificarea activelor intangibile constituite din drepturile de Proprietate Intelectuală prin interacțiunea dintre IMM-uri și instituțiile care pot acorda suport financiar în inovare și corelarea intereselor mediului de afaceri cu cele ale mediului financiar bancar pentru dezvoltarea oportunităților de susținere a investițiilor în Proprietate Intelectuală.

Contribuțiile proiectului la axa prioritară vor conduce în viitor la facilizarea inovării prin promovarea unei metode standardizate la nivelul Europei de Sud-Est, iar implementarea acesteia facilitează antreprenoriatul deoarece metoda este propusă tututor actorilor cu capacități de a asigura suport economic dezvoltării Proprietății Intelectuale ceea ce garantează și asigură o cooperare economică unitară în zona de aplicabilitate a proiectului.

În cadrul proiectului au fost urmărite următoarele obiective: încurajarea investițiilor în protecția bunurilor intangibile, a drepturilor de proprietate intelectuală; crearea în Sud Estul Europei a unei piețe unice de valorificare a activelor intelectuale, a ideilor inovatoare; susținerea inovării, antreprenoriatului și economiei bazate pe cunoștințe; facilizarea accesului IMM-urilor sau potențialilor antreprenori la resursele financiare pentru valorificarea valorilor PI; dezvoltarea și aplicarea de mecanisme, metode comune în valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală; asigurarea coeziunii și echilibrarea dezvoltării regionale prin transferul de cunoștințe și tehnologii; evaluarea status-quo-ului internațional; identificarea și evaluarea valorilor prin metode utilizate în Europa și la nivel internațional; consultarea și evaluarea nevoilor stakeholderilor; identificarea barierelor actuale și găsirea unor potențiale soluții pentru implementarea la nivel european a unei metode unice de evaluare a valorilor Proprietății Intelectuale; formularea unei metodologii integrate, agreată la nivel european; aplicarea unei testări – pilot a metodei agreate în rândul principalilor stakeholderi și redefinirea ulterioară a metodei; diseminarea metodei către stakeholderii relevanți, la nivelul Sud Est-ului Europei și la nivel european, pentru eventuala adoptare la nivel național sau pentru formularea viitoarelor politici în domeniul inovării.

Procesul prin intermediul căruia s-a desfășurat proiectul EVLIA a vizat contribuția la crearea unei piețe unice cu privire la Proprietatea Intelectuală și bunurile intangibile. Prin implementarea Proiectului EVLIA s-a urmărit standardizarea unui instrument la nivelul UE chiar dacă ulterior vor fi necesare unele adaptări locale sau naționale. Criteriile de evaluare a bunurilor intangibile se regăsesc în metodologii transnaționale aplicate la nivel mondial, dar insuficient luate în considerare de către operatorii financiari. Dezvoltarea  platformei standard aplicabilă de IMM-uri, investitori și intermediari financiari a luat în considerare nivelul transnațional ca punct de plecare și destinație deorece la ora actuală, atât procesele de transfer tehnologic cât și dispozițiile capital/financiare nu sunt limitate la o zonă ci sunt extinse la întreaga Europă.

            Proiectul EVLIA a avut ca obiectiv general facilitarea inovaţiei, a antreprenoriatului şi a economiei bazate pe cunoştinţe, facilitând accesul IMM-urilor şi al potenţialilor antreprenori la resursele financiare necesare implementării acestor acţiuni. Principalele activități ale proiectuluiau urmărit: Identificarea şi evaluarea diferitelor metode de evaluare a PI ce sunt aplicate în Europa şi pe plan internaţional; Evaluarea nevoilor părţilor interesate - Consultarea cu  grupuri cheie de părţi interesate pentru a înţelege mai bine nevoile lor cu privire la o posibilă metodă comună de evaluare pentru Europa, şi anume cei implicaţi în evaluare, finanţare şi transfer tehnologic; Identificarea și evaluarea barierelor actuale şi a posibilelor soluții privind adoptarea unei metode unice de valorificare în întreaga Europa; Implementarea unei metodologii integrative de valorificare a PI prin selectarea unei metode care să răspundă nevoilor mediului economic şi care să fie luată în considerare pentru adoptare în întreaga Europa; Faza pilot în care a fost testată  metoda de valorificare convenită cu agenții economici implicați în proiect, fiind notate sugestiile făcute de aceștia în vederea îmbunătățirii cadrului de evaluare. Faza de implementare care a constat în diseminarea metodei finale către părţile interesate din zona de sud-est a Europei şi în restul Europei pentru o posibilă adoptare naţională și pentru orientarea viitoarelor politici de inovare.

În calitate de partener, ULBS s-a implicat în derularea activităților întregului proiect acordând suport informațional și practic în toate pachetele de lucru. Periodic au fost prezentate rapoarte de activitate în cadrul Steering Committee Meetings desfășurate la Veneția de 3 ori, Viena de două ori, Pecs, Atena, Sofia, iar activitatea fiecărui partener a fost evaluată de un Comitet Internațional cooptat în cadrul proiectului. Comunicarea și diseminarea rezultatelor proiectului s-a realizat prin intermediul unor materiale imprimate (două pliante și broșura celor mai bune practici), a unor materiale neimprimate (patru newsletter, comunicate de presă) și evenimente (workshop-uri). Partenerul Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu a participat la elaborarea celor două pliante, a celor patru ediții de newsletter, a broșurii celor mai bune practici și a promovat pe plan local proiectul EVLIA prin intermediul aparițiilor în presă și a evenimentelor organizate. (continuare)

Sibiu, februarie 2015  

Prof. univ. dr. ing. dr. ec. Mihail Aurel ȚÎȚU, Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu

Departament Protecția Proprietății Intelectuale, Centrul PATLIB Sibiu


Competitivitate și inovare: firme, clustere și dezvoltare economică

Specializarea inteligentă, noul concept pentru politica de inovare în Uniunea Europeană

Prof. Stelian Brad (Cluj-Napoca, 14 februarie 2015)

Partea a II-a

Pentru a vă convinge asupra necesității tratării în profunzime a tematicii referitoare la specializarea inteligentă, în paragrafele următoare din acest episod doresc să evidențiez ce s-a „produs” până în prezent în România în materie de priorități de specializare inteligentă la nivel național.

În cadrul Programului Operațional Sectorial pe Competitivitate Economică (POC) pentru perioada 2014-2020, România și-a definit ca domenii de specializare inteligentă următoarele: (1) bioeconomie, (2) IT, spațiu și securitate, (3) energie, mediu și schimbări climatice, (4) eco-nano-tehnologii și materiale avansate. Am să vă ofer ocazia prin ceea ce urmează să descriu în episoadele următoare ale NL SAMRO să trageți singuri concluzia asupra erorilor care s-au făcut în definirea acestor domenii. Până atunci, subliniez încă din acest moment două erori fundamentale.

Prima eroare fundamentală se referă la faptul că un domeniu de specializare inteligentă nu poate fi o cumulare de domenii sectoriale, precum vedem în cazul „IT, spațiu și securitate” sau în cazul „energie, mediu și schimbări climatice”. Din perspectiva specializării inteligente un domeniu ar putea fi „IT integrat în tehnologii spațiale” sau „IT integrat în tehnologii de securitate”; sau și mai corect, „IT integrat în tehnologii de securitate spațială”. Rămâne oricum de văzut dacă un astfel de sector este cu adevărat un punct forte pentru România, fiindcă trebuie să se bazeze pe o industrie autohtonă de profil care este puternic „înrădăcinată” local, la care să se adauge grupuri extinse de cercetători cu rezultate de nivel mondial în domeniu, precum și un ecosistem financiar de susținere a inițiativelor antreprenoriale în acest sector economic pentru a produce un efect de dezvoltare vizibil în PIB-ul național.

Dacă ne referim la domeniul „energie, mediu și schimbări climatice”, putem discuta despre specializare inteligentă tot în formule mai „comprimate” cum ar fi, de exemplu, „tehnologii pentru obținerea de energie regenerabilă”, „tehnologii pentru construcții verzi”, „tehnologii de reciclare a deșeurilor” etc., nicidecum despre un amalgam de subiecte. Specializarea inteligentă este despre inter și transdisciplinaritate îngustă și adânc integrată, nu despre o „adunătură” de domenii largi, neintegrate. Și în acest caz, este oare România un producător cheie de tehnologii proprietare în domeniul reciclării deșeurilor, energiei regenerabile sau construcțiilor verzi etc.? Este oare astăzi România un leader în cercetările științifice în acest domeniu? Ne putem compara cu țări precum Germania, Suedia sau Italia?

Ce putem spune și despre domeniul „eco-nano-tehnologii și materiale avansate”? În primul rând, aș fi curios să aflu câți agenți economici din România operează în acest domeniu și apoi merită să discutăm mai multe despre ce înseamnă specializarea inteligentă și în acest sector. La fel ca și în cazul celorlalte două domenii deja menționate, avem un „ghiveci” (ca să fie „bine” pentru toată lumea). Nano-tehnologiile se aplică în multe industrii și nu numai în domeniul materialelor. Oare la ce să ne gândim: la materiale în industria textilă, de construcții, energie, auto, aviație sau la materiale în medicină, telecomunicații etc.? Sau poate la tehnologii în domeniul calculatoarelor cuantice ... cine știe!? Aș fi la fel de curios să aflu mai multe despre tradiția României în aceste sectoare atât în plan economic cât și al inovațiilor tehnologice autohtone.

Aceleași anomalii se găsesc și în cazul domeniului de specializare inteligentă „bioeconomie”. Deși nu mai apare aberația amalgamării neintegrate cu alte domenii, rămâne problematică generalitatea domeniului. Nu poți să te specializezi pe toate subdomeniile bioeconomiei fiindcă nu ai resurse suficiente și nici un context adecvat tuturor subdomeniilor. Cred că acest domeniu are potențial în România însă numai dacă este gândit adecvat. Trebuie, la fel ca și în celelalte cazuri, segmentat mai în profunzime și integrat transdisciplinar.

Oare în contextul specializării inteligente s-a gândit cineva că majoritatea zonelor din România sunt zone periferice și nu hub-uri de cunoaștere? Ce facem cu aceste zone? Cum le putem aduce în spații de tip „ocean albastru”? Aici avem poate cea mai mare provocare.

A doua eroare fundamentală pe care o reliefez încă de pe acum este legată de practica identificării acestor domenii de specializare inteligentă. Teoria spune clar că este interzisă definirea domeniilor de specializare inteligentă pe baza analizelor de tip „foresight”. Domeniile trebuie definite prin prospectarea antreprenorială a domeniilor puternic încorporate în economia națională urmată de concentrarea resurselor, lucru pe care-l aplică de fapt acum și Banca Mondială în unele proiecte de consultanță din regiuni cu „pretenții” ale UE, după ce a dat câteva „rateuri” frumoase în regiuni bune de „experimentat” ... din care România nu a fost omisă nici de această dată, dacă este să ne aducem aminte de episodul crizei economice și financiare 2008-2012, în care FMI, BM și CE au făcut o „horă economică” cu multe „inovații” în jurul țării noastre.

În cazul României, domeniile de specializare inteligentă au fost extrase din Strategia de Cercetare-Dezvoltare-Inovare pentru perioada 2014-2020. Este de notorietate faptul că elaborarea aceastei strategii s-a bazat în primul rând pe o procedură de foresight care a utilizat metoda Delphi. Ce mai putem spune în fața acestor evidențe? Nu metodologia aplicată în definirea strategiei CDI 2014-2020 este greșită, ci calea adoptată de Guvernul României. A fost mult mai comod să preia un „cub” dintr-un loc și să-l înghesuie într-un „cilindru” în alt loc, decât să construiască „cilindrul” de la zero. Este de notorietate deja acest tip de practică în rândul guvernanților noștri ... însă este o tragedie pentru poporul român. Probabil că asta și merităm până când nu ne schimbăm.

Mă opresc deocamdată aici, însă episodul următor va prezenta „soluțiile” guvernanților noștri asupra domeniilor de specializare inteligentă la nivelul regiunilor de dezvoltare. Vă promit că va fi ceva și mai „interesant” decât ceea ce am prezentat în acest episod. Veți înțelege și mai bine motivația personală pentru a deschide acest nou capitol în NL SAMRO. 



Manageri practicieni și învățământul de management

Ne-a răspuns la întrebări dl. Lorand Soaresz Szasz.

Lorand Soaresz Szasz este trainer și consultant business. Firma pe care o deține, Coaching4you, este considerată prima companie de antrenori de afaceri din Transilvania și singura din țară care folosește sistemul de coaching. Cu ajutorul Coaching4you, Lorand organizeză traininguri deschise și este considerat astăzi unul dintre cei mai titrați speakeri din domeniul business. A trăit în Portugalia unde s-a perfecționat în domeniul consultanței după care a revenit în țară pentru a-și deschide propria afacere.  Întreaga sa poveste este expusă în cartea sa intitulată De la grădinar la business coach”.

Mai multe informații despre Lorand Soaresz Szasz pot fi găsite pe profilul de Linkedin iar despre afacerea sa pe site-ul Coaching4you.

1.     Poate o universitate să producă un bun manager pentru sectorul privat? Cât din arta conducerii se bazează pe concepte și cât pe experiența directă?

     Este o întrebare grea, în special pentru un tânăr care a renunțat la facultate și s-a autoinstruit. Fără să generalizez, pentru că nu cunosc toate facultățile din România, consider că facultatea nu este suficientă pentru a te face un manager pentru sectorul privat. Este exact ca și cum am vrea sa învățăm pe cineva să conducă o mașină, dar nu îi permitem să se urce la volan. Totul se învață în sălile de curs. Tânărul respectiv poate să învețe toată teoria perfect. Poate să învețe inclusiv cu câți metri înainte de trecerea de pietoni ar trebui să frânze raportat la viteza cu care circulă. Folosind legea lui Newton poate chiar să știe care este forța necesară cu care să apese pe frână astfel încât mașina să se oprească. Dar cred că toți suntem de acord că aceste lucruri se învață cel mai bine în practică, la volan și că de multe ori teoria și realitatea nu ,,pușcă”. 
     Ce este și mai trist, e că mulți ,,instructori auto” (a se înțelege profesori universitari), vor să predea arta de a conduce mașina, dar la rândul lor nu au condus niciodată o mașină. Și, din nou, fac această afirmație cu riscul de a generaliza și de a jigni acei profesori care au la rândul lor o afacere și cunosc partea practică a ceea ce predau. De aceea, insist pe o colaborare cât mai strânsă între mediul academic și mediul privat. Îndemn tinerii care sunt la facultate să se implice în cât mai multe organizații studențești care fac proiecte pentru colegi și pentru societate și unde pot aplica teoria învățată la cursuri.  Le recomand să facă practică. Să facă voluntariat în cadrul firmelor ca să câștige experiența necesară în piață.

2.     Ce propuneri aveți pentru îmbunătățirea colaborării dintre universități și companii, astfel încât absolvenții programelor de învățamânt de management să fie cât mai competitivi pe piața muncii?

În primul rand, aș avea o recomandare în dreptul curriculei. Aceasta ar trebui să  fie concepută împreună cu antreprenorii. Am senzația că în universități se predă în continuare cum să se ,,schimbe bujia” la Dacia 1310, pe când în piață conducem mașini care ne atenționează și dacă ni se dezumflă roata. Aș recomanda stagii de practică ,,pe bune” nu doar pe semnatură, care să oblige studenții să intre în contact cu mediul privat. Aș recomanda ore de leadership, management, antreprenoriat în care profesorii universitari să invite antreprenori care să le vorbească tinerilor din experiența lor. Să nu mă înțelegeți greșit. Există astfel de inițiative. Eu, la randul meu, am fost de câteva ori invitat la universități să le vorbesc studenților și pentru asta felicit profesorii care au astfel de inițiative. Cred, totuși, că este prea puțin. Se poate mai mult. Aș mai recomanda concursuri prin care firme în parteneriat cu universitatea să identifice și să premieze studenții care ,,produc” mai mult decât note. Le recomand studenților să meargă la seminarii, cursuri și traininguri care să le dezvolte abilitățile de leadership și antreprenoriat. Le recomand să citească în fiecare zi cărți de antreprenoriat și dezvoltare personală. În esență, recomand o deschidere mai mare din partea profesorilor și a antreprenorilor. Printr-o colaborare mai accentuată, profesorii câștigă ore mai dinamice, studenți mai motivați și care merg cu pasiune la ore, iar antreprenorii câștigă viitori angajați sau parteneri mai bine pregătiți.

3.     Poate un absolvent de management să-și asume direct funcții de conducere, bazându-se doar pe calificarea obținută la facultate? Care sunt treptele pe care le are de parcurs un absolvent pentru a putea ajunge în vârful unei organizații?

Evident că nu. Cum spuneam mai sus, teoria și realitatea nu pușcă de multe ori. Nu este suficient să ai baze teoretice pentru a putea conduce o afacere sau o echipă. Eu recomand tuturor să înceapă de jos într-o afacere. Să treacă prin toate treptele ierarhice ale firmei până la poziția de director executiv. În acest fel pot aprecia mai bine valoarea fiecărui om din organizație și pot evalua mult mai obiectiv performanța echipei. Am scris o carte despre acest subiect. ,,De la grădinar la business coach” este o carte în care explic pas cu pas care sunt principiile de bază care te ajuta să crești într-un mod accelerat în carieră. 

4.     Cum vedeți îmbunătățirea relației dintre școlile de management și alumni?    și  

5.     Ce sugestii aveți pentru ca SAMRO să strângă relația dintre teoretic și practic în management?   

Cred că am raspuns la punctul 2.

A consemnat de dl. dr. Andrei Țigănaș


Din actualitatea națională și internațională

ȘI, ÎN SFÂRȘIT TRATATUL „CONTRIBUȚII LA CONTURAREA UNUI MODEL ROMÂNESC DE MANAGEMENT” A FOST LANSAT


După trei ani de eforturi remarcabile depuse de 155 coordonatori de capitole și autori de subcapitole, paragrafe și subparagrafe , tratatul „Contribuții la conturarea unui model românesc de management” fost lansat în ziua de 4 februarie anul curent în Sala de conferințe Europa 1 al Complexului Aro Palace. Autorii sunt membrii ai mai multor academie naționale și internaționale, cadre universitare, cercetători seniori și practicieni cu experiența remarcabilă.

Prin conținutul său bogat și complex de idei, tratatul se prezintă ca o amplă colaborare și conlucrare de cercetare științifică. Fiecare autor, prin intenție și prin faptă, s-a străduit să aducă contribuția personală la aprofundarea și dezvoltarea teoriei și practicii manageriale românești. Cele 47 de Capitole ale tratatului sunt cuprinse în patru părți și două volume care însumează 2290 pagini.

Operă științifică complexă, tratatul prezintă un model românesc de management din perspectiva sistemului de management european și internațional și valorizează în mod deosebit contribuția cercetării și practicii românești în domeniul atât de vast al managementului.

În cadrul literaturii de management din România, tratatul se poziționează ca o lucrare valoroasă care reușește în deplină măsură să poziționeze și managementul românesc pe un loc important în managementul european și în managementul comparat internațional. Regăsim în lucrare nu numai o descriere teoretică a managementului, ci și o precisă orientare practică, consistent exprimată în fiecare capitol, autorii prezentând numeroase exemple din activitatea practică managerială redate din experiența oferită cititorilor lucrării.

Suntem îndreptățiți să credem că, așa cum apare în prezent, tratatul reprezintă pentru managerii români un forum în care pot întâlni experți în diferite domenii, cu cunoștințe diferite de ale lor, ceea ce le permite să dobândească o înțelegere mai aprofundată și mai utilă a managementului.

Elaborarea tratatului a reprezentat o trudă de trei ani și o muncă grea atât pentru cercetători, cât și pentru mine. Potrivit programului de cercetare, am conceput și statornicit stiluri de cercetare pentru elaborarea tratatului. L-am definit ca formă de manifestare concretă a calităților, cunoștințelor și atitudinilor manifestate în relațiile coordonatorului general cu coordonatorii de capitole și coordonatorilor de capitole cu autorii de subcapitole, paragrafe și subparagrafe. Am acordat pe tot parcursul investigațiilor o importanță deosebită a relațiilor de colaborare pe care le-am implicat în crearea unui climat de cercetare favorabil, manifestarea capacității investigațională a coordonatorilor de capitole și a autorilor. Am încurajat apelul la metode și tehnici de cercetare care puse în legătura directă cu experiența și bagajul de cunoștințe în domeniul în care s-au specializat să formeze bazale tratatului.

Un loc important în acest cadru organizațional-investigațional l-a constituit formarea echipei de coordonatori de capitole și a echipelor de autori de subcapitole paragrafe și subparagrafe. Am insistat pe organizarea muncii de cercetare științifică în echipe pe care am poziționat-o ca deziderat principal.

În același timp, am elaborat instrucțiunile metodologice pentru realizarea tratatului și a capitolelor sale componente.

Am insistat și cred că am reușit să cunosc posibilitățile fiecărui autor și disponibilitățile „secrete” și am încurajat punerea în valoare capacității acesteia pe tărâmul creației științifice și al valorificării investigaționale.

În fața numeroaselor dificultăți care au apărut în calea mea și a colegilor mei coordonatori de capitole și autori nu ne-am pierdut, ci, dimpotrivă, ne-am „strâns rândurile” și cu riguroasă seriozitate, intransigență, muncă intensă și disciplină am „ținut în frâu” situația și am depășit obstacolele întâlnite. Cu eleganță în comunicare ne-am concentrat priceperea și strădania, pe care le-am dedicat fecundității științifice, pe care am așezat-o la baza muncii de elaborare a unui model românesc de management.

Folosesc și acest prilej pentru a aduce alese mulțumiri tuturor celor care au trudit la elaborarea tratatului „Contribuții la conturarea unui model românesc de management”. Prin strădania lor reușim să ținem ridicat stindardul managementului românesc pe culmile științei și cunoașterii umane.

Cuvinte de mulțumiri și de recunoaștere a meritelor adresez prestigioase Case Editoriale – Editura Expert, care prin efortul specialiștilor săi de înaltă ținută profesionale, a reușit să așeze în panoplia lucrărilor de referință pentru managementul românesc de azi tratatul „Contribuții la conturarea unui model românesc de management”.

Îmi închei aceste gânduri, subliniind că tratatul „contribuții la conturarea unui model românesc de management este o lucrare unică în literatura românească, o carte de referință pentru țara noastră, la realizarea căreia și-au dat mâna și au participat personalități științifice de prim rang în management.

Fie ca tratatul „Contribuții la conturarea unui model românesc de management” să constituie o deschidere spre prezent și viitor și să reprezinte provocări utile pentru cercetătorii și practicienii românei antrenați în ample confruntări cu schimbările rapide și majore în dezvoltarea societății și preocupați de creșterea eficienței în economie și în viața socială românească.

            Prof. univ. dr. Dr. H.C. Ion Petrescu

Membru de Onoare al Academiei de Științe a Moldovei,
Membru de Onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România
Membru corespondent al Academiei Româno-Americane


Cealaltă față

Suntem mult mai mult decât ceea ce facem, suntem și ceea ce am putea face ... dacă am ști, dacă am aduce la suprafață ceea ce știm dar nu suntem conștienți că știm, dacă am avea suficientă încredere și conștiință de sine.
[Pentru a vedea cât de conștienți sunteți, intrați la
Inventarul Coeficientului de conștientizare - test elaborat de dl prof. Ovidiu Brazdău de la Universitatea Ecologică București, Facultatea de psihologie, și completați întrebările.]

Aici continuăm seria provocărilor intelectuale, făcând apel, uneori, la domenii cum sunt medicina, științele biologice, psihologia, fizica cuantică, filosofia, care încercă prin cercetarea creierului să descifreze misterul fenomenelor inseparabile ale gândirii și conștiinței. Oamenii de știință nu au căzut deocamdată de acord privind aceste fenomene, la fel ca și în cazul altor fenomene precum viața, moartea, sufletul.

În acest context mi-a atras atenția afirmația dlui prof. Leon Zăgrean de la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti: “Complexitatea fenomenului și interesul societății actuale față de fenomenologia conștiinței, rezultă din convergența speranței și necesității identificării unui factor major de intervenție asupra reorganizării civilizației noastre în vederea depășirii situației critice mondiale”. Afirmația ne implică și pe noi !

De aceea vom merge în continuare pe firul gândirii dlui prof. Leon Zăgrean, urmărind câteva din răspunsurile pe care le dă la întrebarea dacă  "mai există loc pentru Dumnezeu în știința despre creier".

“Societatea devine tot mai conștientă de semnificaţia gândirii fiecărui individ faţă de menţinerea calităţii mediului social și natural, mai apropiat sau mai îndepărtat, în parametrii de sustenabilitate a existenței umane și chiar a vieții, așa cum observa recent, printre alții, savantul fizician Walter Thirring (Thirring W. Impresii Cosmice – Urmele lui Dumnezeu în legile naturii, Editura Curtea Veche. 2013, p. 219). Dovada așteptărilor și interesului faţă de cunoașterea holistică a fiinţei umane și armonizarea ei în mediul social și natural (Kandel E R. Psihiatrie, psihanaliză și noua biologie a minţii, Editura TREI, 2013, p. 403) este confirmată de iniţierea și finanţarea, de exemplu în ultimii trei ani, de către Uniunea Europeană și SUA, a unor vaste proiecte de cercetare focusate, în special, pe cunoașterea funcţionării creierului – elementul cheie al gândirii și comportamentului uman.

Titlul, obiectivele și impactul preconizat ale celor mai importante proiecte în desfășurare justifică necesitatea intrării într-o nouă paradigmă, recent creată – neuroworld, "neurolume" (Taylor K. The Brain Supremacy. Oxford University Press. 2012, p. 10): Brain Waves (http://royalsociety.org/policy/projects/brain-waves), Human Brain Project (www.humanbrainproject.eu/hbp-summit–2013-overview) și BRAIN (The Brain Research through Advancing Innovative Neurotechnologies at http://www.nih.gov/science/brain).

Din analiza obiectivelor acestor proiecte se desprind cel puţin două categorii: câteva dintre obiective ne permit identificarea erorilor care s-au realizat și consecinţele corespunzătoare, în ultimele patru secole, și mai ales, în ultimele 7–8 decenii, de când puterea de intervenţie a omului asupra naturii și mediului social a dobândit parametri nemaiîntâlniți în istorie, iar, o altă categorie de obiective, prioritizează măsurile obligatorii care se impun în vederea stopării dezechilibrelor și iniţierea unei noi paradigme, reprezentând ceea ce laureatul Premiului Nobel pentru Medicină, E. R. Kandel a formulat ca "aspirația biologiei către un nou umanism"”.

Până în prezent, din perspectiva proiectelor menționate, se pot extrage 3 concluzii majore, afirmă prof. Leon Zăgrean:

“Prima concluzie: chiar dacă nu există o definiție și, mai ales, un suport unanim acceptate ale conștiinței, termenul și efectele sunt prezente, rostite sau doar gândite, perceptibile sau intuite, aproape similar ca în cazul existenței gravitației.

A doua concluzie: relația gândire-conștiință ar putea fi considerată ca axul central al cercetării creierului cu implicații majore în integrarea ființei umane și a societății în dimensiunea spațio-temporală a universului <...>

A treia concluzie care se impune ca o condiție imperativă față de potențialul dezechilibru major al existenței terestre a civilizației umane este concis formulată de M. Malița ca fiind „schimbarea la față a lumii actuale” (Malița, M., „Prefaţă: O radiografie a lucrurilor neînțelese la timp”, în Dobrescu P. Lumea cu două viteze. Comunicare.ro. 2013. p. 8).”

După această "Introducere", în numerele următoare vom prezenta câteva opinii ale dlui prof. Leon Zăgrean despre  conștiinţă, aflată la răspântia dintre filozofie, teologie, informaţie și neuroștiinţe.

Rodica M.Cândea


Notă

Toate contribuțiile din partea colaboratorilor la Newsletter sunt incluse exact așa cum sunt primite de la autori,

fără vreo intervenție asupra textului.




Coordonator: Dr. Rodica M. Candea, Cercetător științific I, Prof. univ. asociat Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca

Membru fondator SAMRO