Avenul din Grind/ Funduri, Munţii Piatra Craiului

Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)


Avenul din Grind (Funduri). Adânc de 122 de metri, neepuizat explorativ după 79 de ani de la prima (?) coborâre în el, situat într-o zonă încă insuficient cercetată din punct de vedere speologic. Între 1977-1987 a fost cea mai adâncă și lungă rețea în conglomerat din țară; la sfârșitul anului 1980 cavitatea era situată în statistica mondială (și europeană) pe locul 8.


Acces

 

Pe drumul de pe Valea Dambovicioara, pornind din localitatea Podul Dambovitei (750 m altitudine) pana la cabana Brusturet (1000 m). De acolo se urmeaza marcajul banda albastra, care dupa aproximativ 90 de minute ne scoate in marea poiana unde sunt stanele din Funduri (1275 m) (imaginea 1). Continuam sa mergem pe banda albastra, inca aproximativ 20-30 minute, pana in locul unde se ramifica (1350 m), urcand spre Saua Funduri, prin padure, poteca insotita de semnele triunghi albastru si punct rosu. 

1 Poiana Funduri si Creasta Pietrei Craiului, vazute cand sosim aici dinspre Brusturet.    foto: Ică Giurgiu

Pe aceasta din urma poteca, la 1500 m altitudine iesim din padure. Pe la 1600 metri altitudine (punctul A) marcajul se va dirija treptat spre stanga (de la un grup de stanci izolate pe pajiste), dar noi ne indreptam spre dreapta, suind continuu, tot pe pajiste, de-a lungul malului drept geografic al adancii Vai a lui Stinghie (Valea Steghii; Funduri sud), pana la 1750 m altitudine. Aici, in fine, se poate trece mai comod pe celalalt mal al vaii (stanga geografic). 

Din punctul A se vad, in malul stang geografic al Vaii lui Stinghie, imediat mai jos fata de cota unde ne aflam, versanti abrupti sau chiar surplombati de conglomerat. In ei este o intrare inalta si spatioasa de pestera, in care stim ca inca nu s-a intrat (se poate cobori la ea in rapel, de pe marginea impadurita a versantului). In padure, deasupra acelei intrari de pestera, la 1645 metri altitudine se afla intrarea Avenului din Grind (hartile 2 si 3).

Harta 2 - extras din Traian Constantinescu - Considerations sur les avens et la glaciation pleistocene de Piatra Craiului - Trav. Inst. Speol. “Emile Racovitza”, t. XXXIX-XL, p. 227-237, Bucarest, 2000-2001, Editura Academiei Romane, cu completari

Harta 3 - extras din Traian Constantinescu - Considerations sur les avens et la glaciation pleistocene de Piatra Craiului - Trav. Inst. Speol. “Emile Racovitza”, t. XXXIX-XL, p. 227-237, Bucarest, 2000-2001, Editura Academiei Romane

Tot din punctul A, pe Valea superioara a lui Stinghie, la 1790 metri, vedem o intrare de pestera, in versantul ei stang geografic (descoperita si explorata de Ica Giurgiu si Andrei Samoil). Are 4 metri latime si tot atatia in inaltime. Galeria, spatioasa, orientata spre nord, aduna 10 metri, urcand 2 metri fata de intrare. Putin in aval de aceasta pestera, aflata in locul unde valea cu mult grohotis are o bifurcatie, in malul drept geografic sunt alte doua deschideri, unde Andrei Samoil s-a catarat dar nu a gasit continuare.      

 

Pe malul stang geografic al Vaii lui Stinghie vom cobori pe primul picior intalnit, pe pajiste, pana la peria deasa dar scurta de padure/ conifere, aval de care se intra in padurea rara, cu arbori foarte inalti. Continuam sa coboram pe la baza pantei care se inalta in dreapta noastra. Dupa circa cinci minute de la intrarea in padure, gasim gura avenului, la 1645 m altitudine, pe un loc mai plat (imaginea 7). De la gura se poate continua coborarea pe valea care se lasa paralel la inceput cu malul stang geografic al Vaii lui Stinghie si, dupa aproximativ 30-45 de minute, vom reajunge in poteca marcata cu triunghi albastru si punct rosu (la 1350 m).   

Alte cai de apropiere spre Avenul din Grind sunt posibile dar trebuie sa ajungem tot la debutul potecii care urca spre Saua Funduri (marcaj triunghi albastru, punct rosu). Aprovizionarea cu apa trebuie bine gandita, in functie de perioada pe care o vom petrece in zona si de efortul pe care ni-l propunem a-l derula pe aici.

 

Istoric

 

In 1930, brasoveanul Alfred Prox atinge adancimea de 96,5 metri. 

In 1967, brasovenii Friedrich Thomas si Walter Gutt coboara in aven, gasesc o continuare, ating cota -96,5 m (imaginea 4), dar se opresc, din lipsa de echipament, pe buza unui put apreciat la 6 m adancime (vezi si harta 5). Am avut ocazia sa vad, aduse de Walter Gutt, la reuniuni speologice, poze de la explorarile unor avene din Piatra Craiului; imagini deosebit de interesante, rareori insotite de comentarii ample si - ce pacat, Walter Gutt decedand la inceputul lui 2004 - probabil ca acum aceste imagini sunt pierdute pentru explicarea evolutiei explorarilor speologice de la altitudine. 

4   extras din Friedrich Thomas, Liviu Munthiu - Avenele din Piatra Craiului - Cumidava, 1968, Muzeul Judetean Brasov

Harta 5 - extras din Friedrich Thomas, Liviu Munthiu - Avenele din Piatra Craiului - Cumidava, 1968, Muzeul Judeţean Braşov 

7   Intrarea în Avenul din Grind (cu Emilia Marinescu şi Mircea Vlădulescu).    foto: Ică Giurgiu 

Verticala unde s-au oprit brasovenii a fost coborata, la 1 octombrie 1977, de catre Adrian Done, Ica Giurgiu si Nicolae Sandeschi, in cadrul unei explorari organizate de Cluburile "Emil Racovita" Bucuresti si Piatra Craiului Campulung Muscel. Din echipa au mai facut parte: Ioan Dobrescu, Marcel Negru, Oprea Bleont, Florica Berdei, Emilia Cristian, Argentina Savin, Traian Bujor (imaginile 8 si 9).

8   Avenul din Grind. Planul cavităţii.

9   Avenul din Grind. Profilul cavitatii.

Descriere

 

Scara speologica se poate lega de unul din brazii aflati pe buza putului de 22 m de la intrare. La cota -22 (hartile 8 si 9) se ajunge pe o platforma inclinata, pe care sunt adunati brazi, bolovani, zapada. Aici se bat 1-2 pitoane si se leaga 75-80 m de scarita.

Cel care va cobori primul va avea destul de lucru cu aranjarea ei, deoarece scara se opreste pe mici platforme, la cotele -30, -59, -68, -77.

Pe platforma de la -22 am gasit resturile unor scari din cablu de otel, de 10 mm diametru, iar intre -77 si -92 a trebuit sa curatam peretii putului de resturile altor scari, facute din cablu de transmisiune utilizat in al doilea razboi mondial. 

Al doilea put are 70 de metri adancime, iar proiectia lui in plan este de 16 m. Intre -25 si -77 m putem admira peretele de conglomerat; elementele matricei sunt distantate la 5-10 cm si au diametre de 1-10 cm. Pe platforma de la -59 m (1,5 m lungime, 0,5 m latime) am gasit batute doua pitoane. La -77 m este o alta platforma, de 1,5 x 1,5 m, incepand de unde coboara o scurgere parietala. La -92 se atinge fundul putului, in varful unei pante cu bolovani si pamant. Pana la aceasta adancime mai ajunge, slab, lumina zilei. Primele doua puturi se pot cobori si urca pe coarda.

Intram intr-o sala spatioasa (12 m diametru, 25 m inaltime) care continua cu o galerie ascendenta, lunga de vreo 30 metri. Pe tot parcursul ei intalnim scurgeri parietale, stalactite, stalagmite, coralite. Podeaua galeriei este acoperita cu uriasi bolovani prabusiti, concretionati. De la cota -93,5 (punctul 3 de cartare) se desprinde spre vest, printre blocuri, o galerie stramta si joasa care conduce imediat la o succesiune de puturi, de 2, apoi 5, apoi 10 metri.

Pentru a intra in ultimul din ele au fost necesare doua ore de decolmataj la bolovani. A fost utilizata o scarita de 20 m, prinsa de o traversa aflata sub putul de 2 metri. Urmeaza un taras si apoi o portiune puternic descendenta, care duce la cota -122 metri. Cu aceasta descoperire, Avenul din Grind isi consolida superlativul de cel mai spatios si adanc gol subteran din Piatra Craiului.

Planul si profilul avenului au fost realizate de Ica Giurgiu si Adrian Done. Date morfometrice. Lungimea totala a galeriilor (Lt) = 220 metri. Distanta pe plan dintre cele mai departate doua puncte ale avenului, extensia, E = 47 metri. Coeficientul de ramificare = Lt/ E = 4,7.  

 

Bibliografie

 

Ică Giurgiu - Avenul din Grind - Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviţă" Bucureşti, 1977-1978, paginile 44-49 

Traian Constantinescu - Considerations sur les avens et la glaciation pleistocene de Piatra Craiului - Trav. Inst. Speol. “Emile Racovitza”, t. XXXIX-XL, p. 227-237, Bucarest, 2000-2001, Editura Academiei Romane 

Friedrich Thomas, Liviu Munthiu - Avenele din Piatra Craiului - Cumidava, 1968, Muzeul Judeţean Braşov

vezi și

Avenul din Grind/ Funduri, explorările din anul 1977

Avenul de sub Colţii Grindului şi Avenul din Funduri

Avenul de sub Colții Grindului și Avenul din Funduri, anul 2018

Avenul de sub Colții Grindului/ Avenul de sub Vârful Grind, în Piatra Craiului „a luat-o 100 metri la vale”