Noi explorări speologice în Obcina Feredeului

Din nou in Poiana Corhana

Vasile Bouaru, Costică Martinescu (Rădăuţi)

Am promis ca vom reveni in Poiana Corhana (vezi aici si aici ); iata-ne aici pe 23 iulie 2011.
Pornisem la drum din Radauti, traversand Obcina Mare pe la Palma ( vezi de exemplu ); de acolo se vedeau Raraul, Pietrosul Bistritei si Giumalaul (foto 1).

             1

Urmam drumul de acces spre Poiana Corhana descris aici . Ajungem in satul Moldovita de unde ne pornim catre satul Demacusa.

 

O ocazie care ne duce exact pana la confluenta Demacusa cu Petacu. Din acest punct urmam drumul din dreapta, in sensul de urcus, respectiv cel care urmareste indeaproape Paraul Petacu. Drumul forestier este destul de larg; pe partea dreapta, in sensul de mers, sunt vaste poieni presarate cu capite de fan (foto 5).


                                  5


Dupa cativa kilometri drumul se mai ingusteaza si apar drumuri laterale dar noi urmam drumul principal. O masina forestiera ne duce pana aproape de urcusul spre Poiana Corhana, descris aici . Urcam incet pana ajungem in dreptul potecii mai largi din foto 7.


                                        7


De acolo, in 20 minute de urcus ajungem in Poiana Corhana. Vremea tine cu noi, facem fotografii in toate directiile. Mai intai spre Obcina Mare unde recunoastem in departare Dealul Rosului (foto 8) descris de exemplu la .


               8

                                          9


Ceva mai sus avem priveliste spre doua varfuri din Obcina Feredeului. In foto 9, varful din dreapta din ultimul plan este Pascani (1479 m) iar ceva mai la stanga se vede Tomnaticul Mic (1351 m). Trecem de un gard si zarim sub poala padurii stana Domnului Bujolet (foto 10). In drum spre stana avem priveliste spre nord unde, foarte departe, remarcam Varful Chepa (1159 m), aflat in vecinatatea satului Brodina (foto 11).


10

           11


Ajunsi la stana, domnul Bujolet ne intampina cu zambet, ca intoteauna si ne invita inauntru. Poposim cateva minute, schimbam impresii despre ce s-a mai intamplat in vale. Dar suntem nerabdatori sa cercetam avenele cunoscute si mai ales sa-l cautam pe al treilea, despre care stim doar ca exista. Ne echipam si impreuna cu ciobanul de la stana vecina pornim spre avenul descris aici . Ajungem destul de repede, urmand acelasi drum. Aruncam o privire de la intrare (foto 14) apoi incepem coborarea. Dupa circa 11 metri, de pe o mica brana facem o fotografie spre afara (foto 15). Cand ajungem la capatul primei corzi, dupa circa 20 metri, intalnim un gandac (foto 16). Coboram incet, facem cateva masuratori (foto 17).


                                                             14

                                    15

                                           16

                                                     17


Surpriza vine acolo unde m-am oprit data trecuta, unde este facuta imaginea 18 de aici . Locul este complet schimbat, gaura pe care vroiam sa continuam este blocata de caderi masive de piatra si in schimb este deschisa alta fisura pe care se poate inainta cativa metri dar apoi se ingusteaza (foto 18a). Noua fisura se duce foarte mult in jos dar este prea stramta pentru a permite inaintarea unui om. Ne cutremura putin gandul la momentul cand s-au produs aceste caderi de piatra si in acelasi timp suntem putin dezamagiti ca nu putem sa coboram pana in capatul avenului. Asa ca trebuie sa urcam. Dupa masuratorile noastre am coborat circa 30 m.


                                                                                 18a

                                            19


Ajunsi la lumina urcam inapoi in poiana. Ciobanul care ne-a insotit ne povesteste ca intrarea in acest aven nu mai este asa lata ca altadata si ca acum avenul este ceva mai stramt. Tot povestind ajungem destul de repede in locul indicat de foto 19, respectiv acelasi loc dat de foto 20 de aici . Ne indreptam spre al doilea aven, cel mai apropiat de stana. Sageata rosie indica locul unde trebuie sa patrundem in padure cativa metri pentru a ajunge la intrarea in aven. Gura lui se afla sub un brad. Deoarece este asa de aproape de stana, ciobanii au considerat acest aven ca un pericol pentru animale. De aceea, de cate ori au ocazia arunca crengi in el. Astfel, in timp, una din intrari s-a astupat complet iar prin cea pe care o vedem astazi (foto 20a) se poate intra doar cativa metri apoi dam de multe crengi pe care s-a depus si pamant si printre care se poate zari fisura spre adancuri. Desi initial am scos cateva crengi, sperand ca vom putea cobori pana la capat, mai jos crengile aruncate erau asa de dese si bine intepenite incat a fost imposibil sa continuam.


                                                             20a


Asa ca din nou a trebuit sa facem cale intoarsa. Pe sub liziera padurii am intalnit multe ciuperci, unele otravitoare (foto 22) altele numai bune de mancat (foto 23). Seara se apropie cu repeziciune ne indreptam spre stana.


                                                              22

                        23


Cum intram in incaperea mica dam de caldura sobei in care lemnele de brad se aud trosnind. Dupa ce mancam urda cu mamaliga somnul ne cuprinde imediat.

Ne trezim destul de tarziu si dupa masa de dimineata ne echipam din nou si coboram la stana vecina pentru a cere informatii despre al treilea aven. Aflam ca trebuie sa stam cu spatele la piatra din foto 10 sau 11 de aici  si sa coboram circa 100 metri spre sud-vest in padurea din fata noastra, apoi sa ne deplasam putin spre dreapta, in coborare. Asadar incepem sa cautam al treilea aven. Il gasim intr-un tarziu. Are intrare foarte ingusta (foto 27) si e foarte stramt. Inauntru se observa pe pereti foarte multi licheni. Se poate inainta destul de greu circa 4 metri dupa care fisura coboara dar este foarte ingusta pentru a permite inaintarea unui om.


                                                          27


Urcam apoi din nou spre poiana. Ajunsi din nou in vecinatatea Avenului 2 gasim la iesirea din padure o gaura mascata de urzici si alte plante (foto 29). Este o gaura stramta dar daca aruncam o privire inauntru constatam ca ceva mai jos se largeste. De asemenea pe aici se simte si un curent de aer ceea ce ne conduce la ideea ca ar avea legatura cu Avenul 2.


                                           29


Apoi, cu cativa metri mai incolo, in mica depresiune care se observa in foto 31, spun ciobanii ca se afla un mic lac, permanent pana acum cativa ani. Si intr-o noapte toata apa s-a scurs printr-o fisura care se afla in locul unde sta Costica.

                                      31


Dupa aceste cautari suntem invitati si la stana vecina cu cea a domnului Bujolet, aflata ceva mai jos decat cea a domniei sale, acolo unde baciul fierbe laptele (foto 33).

                                                                       33