Peșterile de la Șipot și Valea Lola, în 1884 și în prezent, în Munții Șureanu

(sursa textului original este la, poziţia 31) (traducere făcută de Christian Megulete din București)

31. Peșterile de la satul Pietrosul

Lângă satul Pietrosul, la sud-est de stația de calea ferată Pui, ȋncepe cursul superior al Streiului, care, după ce izvorăște de la poalele Munților Sebeșului, urmează mai ȋntâi o direcție sudică, pentru ca apoi, luând-o brusc spre nord și vest, să curgă ȋn această nouă direcție (adică inversă față de direcția cursului superior) către vărsarea ȋn Mureș, de la Simeria. La nord de satul Pietros, valea Streiului superior se ȋngustează curând ȋn mod semnificativ, iar dacă mergem pe drum circa o oră ȋn această direcție, pe malul drept al râului (peretele Văii Lola - nota noastră) ajungem la un perete de calcar aproape vertical, ȋn care se află (la circa 12 până la 15 metri deasupra talvegului) deschiderea unei peșteri care se dezvoltă ȋn munte pe direcția nord-vest. Din păcate nu putem să vă spunem mai multe despre ȋntinderea și structura acesteia, iar datorită înălțimii la care se află intrarea vizitarea ei este dificilă, dar, la o jumătate de oră mai sus pe vale, ȋnspre estul acesteia ne apare, constând din același tip de calcare albe, pitoreasca ȋngrămădire de stânci a Pietrei Șipotului, cu abrupturile, stâncile, micile ei peșteri și cascade, mult mai ademenitoare decât o explorare mai amănunțită a peșterii ȋn chestiune, ale cărei rezultate nu se prea merită și se pot amâna pe un termen ȋndepărtat.

1   Peretele de la Șipot (aici jumătatea sudică), la baza căruia, aproximativ la centrul său, se află intrarea în Peștera Sifonului de la Șipot. În dreapta imagini și în penultimul plan din fundal, spre dreapta, Valea Streiului. În fundalul imaginii, primele culmi din Munții Retezat. Foto: Ică Giurgiu, Mihaela Giurgiu.

2   Valea Șipot (vezi imaginea 3), își adună apele din trei peșteri. Aici vedem intrarea în cavitatea din centru, Peștera Cascadei și, în dreapta ei (stânga geografic), marea cascadă deasupra căreia se află intrarea în Peștera Sifonului de la Șipot. Este o perioadă de primavară, cu debite mari, provenite din topirea zăpezilor pe zona Răchițeaua – Poiana (vezi imaginea 3). Foto: Ică Giurgiu.


3   Schița hidrocarstică a zonei, publicată în Cercetări Speologice, volumul 2, 1994, în articolul despre Ponorul Răchițeaua, semnat de Mircea Vlădulescu și Ică Giurgiu (vezi și https://sites.google.com/site/romanianatura14/home/carpatii-meridionali/muntii-sureanu/ponorul-avenul-pestera-rachiteaua ).


Donează

vezi și