Descrierea traseelor turistice din Munții Vlădeasa

vezi harta masivului la



Vasile Coancă (Clubul GIG Oradea) și membrii Clubului GIG Oradea (informații din anul 2002)

 

Marcajele turistice au fost refăcute de membrii Clubului GIG Oradea în perioada 1998-2001, în cea mai mare parte din resurse proprii. Coordonarea lucrărilor: Vasile Coancă. Au participat: Vasile Coancă, Ferenc Pasuk, Lajos Szabo, Iosif Weinman, Erika Miclo, Orsolya David, Francisc Zsizsnovsyki, Robert Bagoly, Csaba Papp, Florin Măduța, Laszlo Szilagyi, Tibor Szekely, Istvan Vass, Silvia Pelac, Simona Vușcan, Csaba Fekete, Janos Majszter, Laszlo Popper, Joszef Ozsvath, Janos Fekete, Daniela Văduva, Renata Heilman, Radu Tănase, Tiberiu Reguli, Gabriel Reguli, Iren Szucs, Gyorgy Szucs, Ilona Szikszai, Laszlo Szikszai, Eniko Forro, Ronald Borsi, Tibor Reguli.

Mulțumim pentru ajutorul primit de la Salvamont Ștei, Consiliul Județean Bihor, GIG Impex SRL, Ro&Co, Sinteza Color, Claudiu Szabo, Dan Potroviță.         

 

Acces la cabana Vlădeasa (1460 m)

 

Cabană cu 30 locuri, camere cu 2-15 paturi; bufet, mâncare gătită la cerere, apă de izvor.

 

1. halta Bologa - sat Bologa - Valea Hențului (Henții) - Valea Ordâncușa (Odrâncușa) - sat Rogojel - Fundătura - Poiana Frânturilor - cabana Vlădeasa, 19 km, 850 m de urcat, bandă albastră, 6-6½ ore (drum forestier)

 

2. gura Văii Ordâncușa - sat Săcuieu - Valea Săcuieu - Pârâul Aluniș - sat Rogojel (de aici drum de tractor, 6 km, 560 m de urcat; variantă de acces pentru sezonul de iarnă) - Șaua Chicera Orzăștilor - cabana Vlădeasa, aproximativ 13 km, triunghi roșu, 4 ore

 

3. halta Bologa (ramificație la ruinele cetății Bologa) - sat Bologa - Valea Hențului - Valea Traniș (Dubușești) - sat Vișagu - sub Piatra Bănișorului - Dealul Stânișoara - cabana Vlădeasa, cruce albastră, marcaj deteriorat, 20 km, 6-7 ore (două treimi din traseu este pe creastă, pitoresc, cu perspective largi)

 

4. confluența Drăganul cu Vișagul (9 km din D.N. 1, localitatea Poieni) - Dl. Mincii - Dl. Bănișorului - sub Vf. Teșiturile - Dl. Stânișoara - cabana Vlădeasa, bandă albastră, 12 km, 5 ore (se derulează în general pe creastă, cu priveliști largi)

 

5. gura Văii Zârna (25 km de la D.N. 1 și halta Valea Drăganului) - Dl. Prislopu - sud-est de Vf. Plaiului - cabana Vlădeasa, 14 km, triunghi albastru, 4-5 ore (3-4 ore în sens invers)

 

Circuite de la cabana Vlădeasa

 

6. cabana Vlădeasa - sub Vf. Vlădeasa (stația meteorologică) - Șaua Pietrele Albe - Dl. Petrieni - cabana Vlădeasa, punct roșu, 15 km, 4-5 ore

 

7. cabana Vlădeasa - Chicera Orzăștilor - Valea Răcad - Valea Morii - Dosul Răcadului - Valea Cetății - Dl. Suliței - Culmea Iconii - Cascada Răchițele - Cheile Văii Seci - Șaua Pietrele Albe - cabana Vlădeasa, punct albastru, 31 km, 9-10 ore; marcajul este deficitar în punctele cheie

 

Legătura cu cabana Padiș

 

8. cabana Vlădeasa - Șaua Pietrele Albe - Șaua Între Munți - sub Vf. Nimăiasa - Vf. Miclău (Micău) - Vf. Gardul de Piatră - Piatra Tâlharului (1630 m) - Vf. Coasta Brăiesei (1678 m) - Șaua Cumpănățelu (1640 m) - Piatra Arsă - Poiana Vărășoaia - Tăul Vărășoaia - cabana Vărășoaia - cabana Padiș, bandă albastră, 36 km, 10-11 ore; nerecomandat iarna; cabanele Vărășoaia și Padiș sunt închise în perioada ianuarie - aprilie; drumurile de acces spre Padiș și Vărășoaia nu sunt de obicei accesibile iarna pentru mașini

 

Trasee de la Stâna de Vale (1102 m altitudine)

 

9. Stâna de Vale - Poiana Muncel - Șaua Raia - Vf. Piatra Calului - Valea Sebeșului - sub Vf. Muncelașu - Vf. Stâna din Runc - Vf. Stâna de Izvor - Dl. Plaiului - Dl. Lupului - Dl. Sălătruc - cabana Leșu baraj, bandă albastră, 20 km, 7-8 ore; nerecomandat iarna

 

10. Stâna de Vale - Izvorul Minunilor - Poiana Baia Popii - Șaua Bohodei - Vf. Bohodei - Vf. Fântâna Rece - Șaua Cumpănățelu - Poiana Piatra Arsă - cabana Vărășoaia - cabana Padiș, bandă roșie, 20 km, 6-6½ ore (5½-6 ore în sens invers), nerecomandat iarna

 

11. Stâna de Vale - Izvorul Minunilor - Pârâul Aria - Poiana Muncel - Valea Drăganului (canton Ciripa) - Valea Moara Dracului - Cascada Moara Dracului, cruce albastră, 9 km, 3½-4½ ore; nerecomandat iarna

 

12. Stâna de Vale - Izvorul Minunilor - Poiana Muncel - canton Ciripa - Poiana Gruieșu - Șaua Stânișoara - Vf. Buteasa, triunghi roșu, 13 km, 5 ore; nerecomandat iarna

 

13. Stâna de Vale - Izvorul Minunilor - Poiana Muncel - canton Ciripa - Poiana Gruieșu - Șaua Stânișoara - Vf. Stânișoara - Piatra Tâlharului, bandă galbenă, 13 km, 5-6 ore (tot 5-6 ore în sens invers) (cu posibilitate de continuare spre Poiana Onceasa - Valea Cuciulata - Valea Alunul Mare - Piatra Arsă - Tăul Vărășoaia - cabana Vărășoaia, tot pe bandă galbenă, acest tronson nefiind recomandat pentru timp de iarnă)

 

14. Stâna de Vale - Izvorul Minunilor - Poiana Baia Popii - Șaua Bohodei - Poiana Boleasa - Stâncile lui Hercule - Abruptul Șerpilor - Valea Aleu - Săritoarea Bohodei - Șaua Bohodei - Stâna de Vale, triunghi albastru, 7-8 ore (posibilitate de a ajunge în comuna Pietroasa, pe Valea Aleu și Valea Crișului Pietros, după 20 km de la Stâna de Vale, în 6-7 ore) (de la Pietroasa la Stâna de Vale este nevoie de 7-8 ore); traseu nerecomandat iarna

 

15. Stâna de Vale - Valea Galbena (Galbenele) - Poiana Baia Popii - Poiana Galbena - Plaiul Fericii - Măgura Plaiului - Dosul Măgurii - Dosul Rău - Peștera Ferice, triunghi galben, 16 km, 6-7 ore (același timp și în sens invers), traseu nerecomandat iarna

 

16. Stâna de Vale - Șaua Cumpănățelu - Piatra Arsă (potecă bandă roșie, spre Padiș) - circuitul Someșului Cald (Cetățile Rădesei), punct roșu, 14 ore (5 ore drumul de acces (13 km), 4 ore circuitul propriu-zis (8 km), 5 ore drumul de întoarcere; recomandăm campare pentru o noapte); traseu accesibil doar pe vreme bună, nerecomandat iarna

 

17. Stâna de Vale - Șaua Bohodei - Vf. Fântâna Rece - Cornu Muntelui - cabana Boga (Valea Crișului Pietros), bandă albastră, 16 km, 5-6 ore; traseu nerecomandat pe timp de iarnă

 

18. Stâna de Vale - Izvorul Minunilor - Poiana Baia Popii - Șaua Cumpănățelu - sub Coasta Brăiesei - Poiana Onceasa - Peștera Zmeilor de la Onceasa, cruce roșie, 5½-6 ore; nerecomandat iarna

 

19. Stâna de Vale - Șaua Cumpănățelu - Poiana Onceasa - Podu Alunului - Valea Alunul Mic - Peștera Alunului, cruce albastră, 24 km, 6-7 ore (ca și la traseul anterior, se poate ieși spre Valea Someșului Cald, Ic Ponor, Doda Pilii); traseu nerecomandat iarna

 

Circuite la Stâna de Vale

 

20. Stâna de Vale - Șaua Băița - Șaua Mușunoaie - Cascada Săritoarea Ieduțului (15 m) - Valea Iadului (Iadei) - Cascada Vălul Miresei (20 m) - Stâna de Vale, punct albastru, 16 km, 4½-5 ore (marcaj executat cu pulbere reflectorizantă, în 1999, de Cercetașii Szent Laszlo Oradea); traseu accesibil tot timpul anului

 

21. Stâna de Vale - Valea Iadului - Valea Cârligate - Șaua Raia - Poiana Muncel - Poiana Baia Popii - drumul forestier Promenada Generalului - Stâna de Vale, punct galben, 20 km, 5-6 ore; traseu accesibil tot timpul anului

 

22. Stâna de Vale - Pârtia Măgarul - Culmea Custurii - Vf. Custurii - Izvorul Galben - Poiana Galbena - Poiana Fântânele - Poiana Boleasa - Șaua Bohodei - Poiana Baia Popii - Valea Galbena - Stâna de Vale, cruce galbenă, 16 km, 4½-5 ore

 

Legături cu Munții Pădurea Craiului

 

23. Stâna de Vale - Șaua Băița - Șaua Mușunoaie - Dl. Mare - Dl. lui Ilie - Poiana Voivodeasa - Vf. Mermezii - Piatra Tisei - Poiana Băliuțel - Dl. Plopiș -Valea Meziad - Valea Sașa - Platoul Leucuș - cabana Meziad (470 m altitudine, 45 locuri, camere cu 2-16 paturi), triunghi albastru, 22 km, 6½-7 ore; nerecomandat iarna

 

24. popasul turistic Coada Lacului (20 căsuțe cu 2-4 locuri) - Valea Vâlcele - Piciorul Porcului - Vf. Stogu - cabana Meziad, triunghi albastru, 4 ore (5 ore în sens invers)

 

25. cabana Leșu baraj - Valea Leșu - sub Piatra Acră - Valea Hodrângușa - Piatra Bulzului - Pârâul Vâlcele, triunghi roșu; de aici, triunghiul albastru ne conduce la cabana Meziad, timp total 6-7 ore

 

*

 

Masivul cuprinde trei bazine hidrografice mai importante: Iadului (în vest), Drăganu (în centru), Hențul (în est). Culmea cea mai pronunțată este cea sudică, cu pante abrupte, stâncărie și gol alpin.

Artere de circulație: în nord, D.N. 1 (București - Oradea, pe porțiunea dintre Huedin și Bucea) și calea ferată Huedin - Oradea; în vest, D.N. 76 (Oradea - Deva, pe porțiunea Beiuș - Lunca) și calea ferată Oradea - Ștei.

 

Artera nordică

 

Huedin (550 m altitudine). Situat pe ambele maluri ale Crișului Repede. Autogară, gară, hotel categoria a III-a. Acces către nordul Vlădesei și estul Bihorului. Spre sud pleacă drumul Sâncraiu - Săcuieu - Răchițele (de aici, spre dreapta, drum forestier către Cascada Răchițele) - Ic Ponor - Albac. 

 

Ic Ponor (1050 m). Zonă deosebit de pitorească, cu întinse păduri de rășinoase și poieni. Centru al muncitorilor forestieri. Punct alimentar. De la Ic Ponor drumul duce la Padiș.

 

Bologa (520 m), aval de Huedin. Sat așezat pe Valea Hențului, afluent din stânga al Crișului Repede, la 1 km spre sud de la DN 1. Haltă CFR. Drum spre Săcuieu, legătură cu Padișul. În versantul stâng al Hențului, pe Dl. Cetății, ruinele cetății Bologa. 

 

Rogojel (510 m), aval de Bologa, pe DN 1. Se ramifică spre sud un drum modernizat spre Lacul de baraj Drăganu. De la baraj, drum parțial modernizat până la Remeți, în Valea Iadului.

 

Bucea (380 m), aval de Rogojel. Punct de plecare spre cabana Leșu (25 km, dintre care 18 modernizați) și stațiunea Stâna de Vale (35 km de la Leșu, din care 20 cu semiasfalt).

 

Halta Valea Iadului (350 m). Pe malul drept al Crișului Repede, în apropiere de confluența cu Valea Iadului; punct de plecare spre obiectivele menționate la localitatea Bucea. 

 

Artera vestică

 

Beiuș (185 m altitudine), așezat pe malul drept al Crișului Negru, la 62 km sud față de Oradea. Hotel, gară, autogară. Curse spre Stâna de Vale (prin Budureasa), Ferice, Pietroasa, cabana Meziad.

 

Pietroasa (330 m). Drum spre Cascada Bohodei. La 11 km, halta CFR Sudrigiu. Posibilități de cazare la localnici. Curse de autobuz spre Beiuș și Oradea. 

 

Boga (530 m), la 13 km de Pietroasa. Grupare de circa 60 vile. Posibilități de cazare și locuri de campare. 

 

*

Descriere trasee

 

9. Stâna de Vale - Poiana Muncel - Șaua Raia - Vf. Piatra Calului - Valea Sebeșului - sub Vf. Muncelașu - Vf. Stâna din Runc - Vf. Stâna de Izvor - Dl. Plaiului - Dl. Lupului - Dl. Sălătruc - cabana Leșu baraj, bandă albastră, 20 km, 6-6½ ore

 

Pornim din centrul stațiunii, spre Izvorul Minunilor. De la izvor urcăm pieptiș, pe o poteca largă, bine definită. După scurt timp traversăm, într-un loc mai domol, o vâlcea și ne angajăm în urcuș agale, prin pădure tânără, de amestec.

La o bifurcație de drumuri ieșim la Izvorul Podului, de unde începe un ultim urcuș, spre stânga. După 10 minute de la izvor ajungem în frumoasa Poiană Aria Vulturilor. Marcajul părăsește spre stânga drumul de tractor, coborând prin pădure de conifere, în Valea Ariei.

Trecem Valea și după un urcuș pieptiș de 40 minute ajungem în Poiana Muncel, străjuită de vârful cu același nume. Avansăm spre centrul poienii, având în față, spre est, Vf. Buteasa (1792), crestat în trei; spre dreapta lui, urmează Stânișoara (1720), Brița (1759), Coasta Brăiesei (1678). La stânga noastră, spre nord, se vede creasta pe care o vom urma.

Din centrul poienii cotim puternic spre stânga, pe un drum forestier bine definit, de-a coasta Vf. Muncel. Suntem pe o imensă pășune, cu molizi răzleți. Când punctul galben coboară spre stânga ne aflăm în punctul de belvedere Raia.

Continuăm pe drumul bine definit și marcat, lăsând pe stânga Vf. Piatra Calului (1463 m). Traversăm imensa Poiană Drăgoteanu. Când drumul se bifurcă o luăm spre dreapta, pe marcaj, traversăm o vâlcea și intrăm într-o defrișare. Apoi intrăm în pădure, pe la marginea unui gard de sârmă ghimpată. Mergem prin pădure vreo 15 minute, poteca coborând în Poiana Roșianului.

Străbatem poiana pe drum de tractor și coborâm, pe lângă o stână, la Pârâul Sebișel. Trecem pârâul, urmează un urcuș pieptiș și ajungem în Poiana Stâna de Runc. Traversăm poiana spre nord, cotim la stânga și iată-ne în pădure de conifere, pe un drum de tractor. Apoi ieșim în pășunea alpină.

Ajungem la Stâna de Izvor (1339), apoi, mai departe, vom intra în pădure. Sosim în luminișul Plaiul Lupului, cu perspectivă impunătoare: jos, spre stânga, Lacul Leșu; dincolo de el, Vf. Hodrâncușa (1026), cel mai înalt din Pădurea Craiului.

Mult mai departe, dăm de o stână singuratică, belvederea Sălătruc, de unde admirăm versantul stâng al Văii Leșului, culminând în Pietrele Daichii (936 m). După un coborâș accentuat ieșim în șosea și la cabana Leșu baraj (circa 100 locuri, camere cu 2-3 paturi, restaurant, bar).

 

10. Stâna de Vale - Izvorul Minunilor - Poiana Baia Popii - Șaua Bohodei - Vf. Bohodei - Vf. Fântâna Rece - Șaua Cumpănățelu - Poiana Piatra Arsă - cabana Vărășoaia - cabana Padiș, bandă roșie, 20 km, 6-6½ ore (5½-6 ore în sens invers)

 

Plecăm din centrul stațiunii. După 60 minute de urcuș ajungem în Poiana Baia Popii, pe care o străbatem spre sud, suind lin. Perspectivă deosebită: spre sud-est Vf. Poienii (1627), către est Vf. Ciripa (1574), spre nord-est Vârfurile Stânișoara (1720), Buteasa (1792), Vlădeasa (1836).

Din extremitatea sudică a poienii începem un urcuș în serpentine obositoare. Ieșim din pădurea de conifere și suim pieptiș până în Șaua Poieni (1580 m); aici, stâlp indicator. În spate, vedem: Poiana Baia Popii, Poiana și Vf. Muncel (1411), Șaua Raia, Vf. Piatra Calului (1463). Merită să suim pe Vf. Poieni (1627), cu belvedere către multe puncte importante din Munții Bihor și Vlădeasa.

În continuare interceptăm un drum forestier bine definit, care urmează culmea. După 1 km de coborâș continuu ajungem în Șaua Bohodei (stâlp). Urmează un urcuș domol. Drumul forestier, spălat de ape, cotește puternic spre dreapta, în sus; marcajul ne duce în suiș de-a coasta. Ajungem să traversăm un fir de apă; este Izvorul Drăganului. Vom reajunge pe drumul forestier pe care l-am părăsit anterior, apoi sosim în Șaua Cumpănățelu (1640 m), aflată la jumătatea drumului pe care îl parcurgem. Perspectivă: în față, Vf. și Poiana Vărășoaia; spre dreapta, abruptul și zona de izvoare a Văii Rele, dominate de Vf. Cârligatele (1694); către est, culmile împădurite ale Cuciulatei și Creasta Măgurii Vinete, între ele fiind abrupturile din Cheile Someșului Cald.

Ne angajăm în coborâș continuu, până în Poiana Vf. Piatra Arsă (1488 m); o traversăm, ghidați de stâlpii de marcaj, pierzând foarte mult din altitudine. Ajungem în pădure de molid și interceptăm un drum de tractor. Traversăm mai multe vâlcele. Drumul, spălat de ape, coboară accentuat, ajungând în extremitatea nordică a Poienii Vărășoaia, dominată de vârful omonim.

Din Șaua Vărășoaia, de unde începe triunghiul galben spre Măgura Vânătă, drumul coboară domol; pe dreapta este Lacul Vărășoaia, iar mai departe și alte doline cu apă. Pe dreapta drumului apare cabana Vărășoaia (40 locuri de cazare).

Mai mergem pe drumul forestier încă câteva sute de metri, apoi îl părăsim. Intrăm pe un drum de tractor, prin pădure. După ¾-1 oră de la cabana Vărășoaia ajungem în Poiana Padiș, decor pitoresc, dominat de Biserica Moțului (1460 m).

  

14. Stâna de Vale - Izvorul Minunilor - Poiana Baia Popii - Șaua Bohodei - Poiana Boleasa - Stâncile lui Hercule - Abruptul Șerpilor - Cascada Bohodei - Șaua Bohodei - Stâna de Vale, triunghi albastru, 7-8 ore (posibilitate de a ajunge în comuna Pietroasa, pe Valea Aleu și Valea Crișului Pietros, după 20 km de la Stâna de Vale, în 6-7 ore) (de la Pietroasa la Stâna de Vale este nevoie de 7-8 ore); traseu nerecomandat iarna

 

Pornim din centrul stațiunii. Până în Șaua Bohodei vezi descriere la traseul 10. Aici, perspectivă: spre sud, Poiana Aleu; spre sud-est, Vf. Bohodei (1654); în spate, Vf. Poieni (1627); spre nord-est, Vârful crestat al Butesei (1792); spre est, Vârfurile Stânișoara și Brița. Părăsim acum drumul forestier, cotind spre dreapta, către sud sud-est.

Poteca este mascată de jnepeni, primul marcaj apare pe un bolovan proeminent. Ne angajăm în coborâș continuu și ajungem la liziera de conifere. Mergem spre dreapta, pe curbă de nivel, trecem câteva vâlcele și sosim în Poiana Boleasa.

Propunem aici o deviație, la belvederea Stâncile lui Hercule: sub noi este Valea Josefat (Bohodei), pe care se află cascada omonimă, puțin mascată de vegetație; spre est apar stâncăriile din Muntele Crucii, dominate de Vf. Bohodei (1654); sus, se observă stâlpul din Șaua Bohodei.

Ne reîntoarcem în centrul Poienii Boleasa. Cotim de aici la stânga, în coborâș spre sud. Vom ajunge pe o stâncă proeminentă, de unde avem priveliște spre izvoarele Aleului. Marcajul ne ghidează spre stânga, pe o potecă ce se cască între stânci (Abruptul Șerpilor), spre Pârâul Bohodei. Pe un copac va apare săgeata spre Pietroasa, iar în amonte se urcă la Cascada Bohodei (80-97 m, după diverse surse - nota redacției), în 30 minute.

Spre direcția Pietroasa ieșim în Valea Aleu, de unde mai avem 12 km până în centrul localității.

De la Cascada Bohodei urmează urcarea spre șaua omonimă. Vor fi sectoare care necesită cunoștințe elementare de cățărare. Apar și zone prevăzute cu lanțuri, dar foarte periculoase. Anumite tronsoane ar trebui și ele echipate cu lanțuri. De la cascadă până în șa urcușul durează 3-4 ore; semnele sunt aplicate în sensul descris; este extrem de imprudentă parcurgerea în sens invers a acestui tronson.  

 

15. Stâna de Vale - Valea Galbena (Galbenele) - Poiana Baia Popii - Poiana Galbena - Plaiul Fericii - Măgura Plaiului - Dosul Măgurii - Dosul Rău - Peștera Ferice, triunghi galben, 16 km, 6-7 ore (același timp și în sens invers), traseu nerecomandat iarna

 

Traseul începe din centrul stațiunii, angajându-se pe drumul forestier Galbena. După 10 minute părăsim drumul forestier, în urcuș pieptiș, pe un drum de tractor. Vom ajunge în extremitatea de nord-est a Poienii Baia Popii. De aici mergem puternic spre dreapta, pe un drum forestier prost întreținut, și vom ieși în Poiana Galbena.

Mai târziu vom ajunge pe Plaiul Fericii; în locuri vegetația ne permite largi perspective către Depresiunea Beiuș. Traversăm Vf. Măgura Plaiului, puțin proeminent, complet împădurit, apoi coborârea devine mai pronunțată; debușăm în Poiana Ferice, fâneață cu sălașe locuite temporar. În față apare Măgura Fericii (1106 m). De la liziera pădurii vom intercepta un drum de căruță, bine conturat, care merge pe curba de nivel a Măgurii Fericei.

La un moment dat, după ce trecem de o poieniță, ajungem la marginea unei poieni mai vaste, cu amplă vedere spre satul Ferice. După ce părăsim poiana, drumul coboară ușor. La un anume moment semnele de marcaj părăsesc drumul, taie peste o fâneață străbătută de o potecă și ajungem în alt drum de căruță.

Vom sosi apoi în partea superioară a unei văi săpate în calcare și mai apoi la gura Peșterii Ferice (2060 m lungime, explorată în 1982 de Clubul Speodava Ștei - notă Ică Giurgiu). Partea vizitabilă pentru turiști, o galerie în general largă și înaltă, măsoară 260 m.

 

16. Stâna de Vale - Șaua Cumpănățelu - Piatra Arsă (potecă bandă roșie, spre Padiș) - circuitul Someșului Cald (Cetățile Rădesei), punct roșu, 14 ore (5 ore drumul de acces (13 km), 4 ore circuitul propriu-zis (8 km), 5 ore drumul de întoarcere; recomandăm campare pentru o noapte); traseu accesibil doar pe vreme bună

 

Până în Poiana Piatra Arsă vezi descrierea de la traseul 10. Din centru poienii cotim puternic spre stânga, în coborâș accentuat, spre est. Pe ceață orientarea este foarte dificilă, absența stâlpilor de marcaj făcându-se din plin simțită.

Intrăm în pădurea de molid și un coborâș brusc ne scoate pe firul Valea Cuciulata, într-un frumos sector de chei. Traversăm pârâul, angajându-ne într-un urcuș accentuat, vreme de câteva minute; sosim într-un loc mai plat, cu stâlp indicator. Aici începe Circuitul Someșului Cald; vom coborî puternic spre dreapta, la firul Văii Cuciulata.

Observăm către dreapta gura Peșterii Tunelul Mic, către care pleacă o derivație a traseului. După vizitarea cavității, de dimensiuni reduse, ne întoarcem, traversăm valea și începem un urcuș accentuat, timp de câteva minute. De pe coamă vom coborî în Valea Someșul Cald; mergem spre amonte, străbătând Poiana Rădeasa, loc bun și pentru popas.

Din extremitatea sudică a poienii trecem pârâul, în locul unde primește un mic afluent. În fața noastră apare deschiderea din aval a Peșterii Cetatea Rădesei (862 m în 1999, explorare CS Z Oradea - notă Ică Giurgiu), loc pe unde vom ieși din cavitate. Marcajul ne indică să urcăm un abrupt pronunțat, cu numeroase belvederi spre cele șase intrări în Cetatea Rădesei (derivații spre ele). Peisaj haotic, dar foarte frumos.

De pe creasta pe care sosim traseul coboară accentuat la firul unui pârâu care intră în peșteră. După ce traversăm valea cotim puternic la stânga (sunt semne și spre dreapta, pentru cei care vin de la cabana Vărășoaia). Intrăm în peșteră; mergem pe lângă apă, prin apă, prin spații generoase, uneori invadate de o lumină stranie. Pentru deplasarea în deplină siguranță aveți nevoie de o sursă de lumină. Coborând anevoie pe bârnele unei foste punți, părăsim canionul, ieșind în Poiana Rădesei. Traseul prin peșteră a măsurat aproximativ 212 m, la el adăugându-se cei 47 m ai canionului; a durat vreo 20 de minute.

În poiană, marcajul se bifurcă; o ramură merge de-a lungul apei, alta urcă pe pintenul dintre Pâraiele Rădeasa și Feredeu. Turiștii care au timp la dispoziție, și forțe, vor continua în aval; ceilalți se pot întoarce la Vărășoaia.

Alegem drumul spre aval, coborând 5 minute de-a lungul apei. La capătul din aval al poienii, ceva mai sus de un vechi stăvilar, marcajul se bifurcă; sunt cele două ramuri ale circuitului care urmează; noi vă propunem să alegeți varianta din dreapta.

Urcăm paralel cu valea. În stânga încep să se zărească pereții verticali de calcar ai Cuciulatei, de pe celălalt versant al Someșului. Trecem Pârâul Moloh, ale cărei cascade spre Someș le vom vedea de pe celălalt mal al Someșului. De aici urcăm puțin spre stânga și în curând găsim marcajul dublu al unei derivații spre stânga, către Belvedere (1342 m). De la Poiana Rădesei până aici s-au scurs 40 minute. Iată-ne deasupra unui perete vertical de 150 m, la baza căruia meandrează Someșul, încleștat între pereți și maluri prăpăstioase. La stânga se profilează pe cer Vf. Vărășoaia. Dincolo de pereții Cuciulatei, la orizont, ca o geană, creasta cu Piatra Tâlharului și Vf. Briței. Masive de calcar domină pădurea deasă.

Ne întoarcem acum în poteca principală și coborâm la stânga. Urmează un grohotiș și, spre stânga, un semn de cavitate ne duce după un pieptiș scurt la Peștera Cuptorul (22 m); de acolo, vedere foarte frumoasă asupra Someșului.

Vom ajunge și noi ceva mai târziu la firul Someșului, pe care trebuie să-l trecem prin vad. De la Belvedere până aici au trecut 40 de minute. Pe partea cealaltă a apei, deci pe malul stâng, în aval, o potecă punct roșu duce la Peștera Onceasa; la circa 100 m în aval, această potecă ajunge la capătul drumului forestier care vine de la Ic Ponor; dacă vă e sete, intrați pe ea și până la capătul drumului dați de un izbuc cu apă excelentă.

Pentru a continua parcursul început acum multe ore ne uităm pe versant după o potecă abia vizibilă, care debutează abrupt; câteva semne de marcaj, nu prea clare, ne ajută să o identificăm. Suim puternic prin pădure și după 15 minute ajungem la Peștera Honu (75 m). 

De aici traseul merge spre stânga, paralel cu Someșul, la peste 100 m deasupra talvegului, pe sub pereții Cuciulatei. După ce traversăm pe sub ei un grohotiș de vreo 200 m lățime, vom ajunge ceva mai încolo la un loc plan, cu pădure rară; aici se desprind două derivații.

Prima, cu semn dublu, la stânga, coboară pe serpentine o pantă abruptă, traversează o poieniță, merge la dreapta pe un brâneag de calcar, străjuit de un perete înalt. La capătul brâneagului (să reținem acest punct) poteca cotește brusc la stânga și coborând în serpentine încă o diferență de nivel de 30 m ne duce pe malul Someșului; marcajul se termină pe un bloc de stâncă care avansează până pe mijlocul albiei.

Efortul depus pentru a ajunge aici este răsplătit de o priveliște de rară sălbăticie. În amonte și aval, Someșul se strecoară printr-un jgheab lucios, printre pereți verticali, roșii în partea inferioară. În despicătura văii, în aval, se zăresc în depărtare pereții albi ai Căpiței. Priveliștea cea mai uimitoare o oferă versantul opus, unde, chiar în fața noastră peretele este despicat de o cheie extrem de îngustă: Molohul, văiuga pe care am traversat-o în partea sa superioară, înainte de a sosi la Belvedere. Pentru un peisaj mai complet, sfătuim turiștii experimentați să traverseze Someșul și să se cațere câțiva metri până la intrarea în cheie, avansând apoi puțin, până la prima săritoare; pe ea, la ape mari, se prăvale o cascadă de peste 10 m înălțime.

Ne vom întoarce acum până la capătul brâneagului de calcar unde, în loc să cotim la dreapta, mergem spre stânga, menținându-ne la baza peretelui. După circa 100 m observăm în dreapta intrarea joasă a Peșterii Uscate: o sală largă de 40 m, înaltă de 8-10 m.

După vizitarea peșterii ne întoarcem la marcaj și urcăm din greu înapoi, în poteca circuitului. Din locul de unde s-a desprins derivația ce ne-a dus la Someș, mai mergem câțiva pași și, la stânga, pleacă o nouă derivație cu semn dublu, subliniată și de o săgeată roșie. La 40 de pași ajungem pe o prispă aninată deasupra peretelui care coboară vertical până la Someș; putem admira toată spintecătura Canionului Moloh.

Revenim în potecă și ne îndreptăm spre stânga, pe marcajul punct dublu; după un coborâș ceva mai pronunțat ajungem la un stâlp indicator, situat în pădure; aici se închide circuitul, loc de unde pornim spre Stâna de Vale.

 

17. Stâna de Vale - Șaua Bohodei - Vf. Fântâna Rece - Cornu Muntelui - cabana Boga (Valea Crișului Pietros), bandă albastră, 16 km, 5-6 ore; traseu nerecomandat pe timp de iarnă

 

Din Șaua Bohodei, până unde avem mai sus descrierea parcursului, înaintăm pe drum de tractor, trecem pe lângă o cruce metalică (1510 m) și ieșim în șaua dintre Vârfurile Bohodei (dreapta) și Bumbău (stânga). După alte 20 minute sosim pe Vf. Fântâna Rece (1652 m); spre sud vedem tot lanțul de culmi din Munții Bihor.

Coborâm puternic, pe drumul desfundat al Plaiului Sibișel. După 30 de minute, două săgeți vopsite pe pietre ne indică să părăsim spre stânga drumul, pe o potecă ce intră costiș în pădurea deasă de amestec. Vom debușa la un moment dat într-o poiană alpină, cu un izvor, ultima sursă de apă până la cabana Boga.

De la izvor poteca șerpuiește spre est, costiș; după 5 minute o vom părăsi, spre dreapta, pe o cărare firavă, cu semne puse pe bolovani. Vom intra în pădure și coborâm de-a lungul unei creste. După aproximativ 40 minute ieșim în Poiana La Tău, cu loc mlăștinos, Tăul Cerbilor.

Mai târziu, după continuarea coborâșului, ajungem deodată în fața unui bloc de stâncă: Piatra Bulzului (620 m), pe care merită să urcăm, remarcabil punct de belvedere asupra satului de vacanță Boga. Vom ajunge în final la cabana Boga (16 locuri, în camere cu 2-3 paturi, restaurant).

 

19. Stâna de Vale - Șaua Cumpănățelu - Poiana Onceasa - Podu Alunului - VALEA Alunul Mic - Peștera Alunului, cruce albastră, 24 km, 6-7 ore (ca și la traseul anterior, se poate ieși spre Valea Someșului Cald, Ic Ponor, Doda Pilii)

 

Până în Șaua Cumpănățelu vezi descrierea de la traseul 10. De aici cotim spre stânga. Spre dreapta vedem culmea împădurită a Vf. Cuciulata (1475 m). Spre sud, Vf. Vărășoaia (1436) domină poiana omonimă. Ajungem la un loc proeminent, având în față Vf. Brăiasa (1678 m). După ce trecem pe sub Coasta Brăiesei, vom sosi în scurt timp în marea Poiană Onceasa, pășune temporară de vară. Spre nord-vest se vede Piatra Tâlharului.

Străbatem poiana spre est, angajându-ne într-un urcuș pieptiș prin pădure; vom ieși în Șaua Poarta Alunului. Apoi coborâm în Valea Alunului, însoțită de drum forestier; ajungem comod la gura Peșterii Alunului, vizitabilă pe 150 m, cu gheață permanentă. (Peștera are 1114 m; a fost explorată, în 1987, de Clubul Politehnica Cluj. Același club a cartat, tot în 1987, Izbucul Alunul Mare, 2085 m. - notă Ică Giurgiu)

 

22. Stâna de Vale - Pârtia Măgarul - Culmea Custurii - Vf. Custurii - Izvorul Galben - Poiana Galbena - Poiana Fântânele - Poiana Boleasa - Șaua Bohodei - Poiana Baia Popii - Valea Galbena - Stâna de Vale, cruce galbenă, 16 km, 4½-5 ore

 

Traseul începe din centrul stațiunii. Apoi urcăm pe marginea pârtiei de schi Măgarul. Vom ajunge pe un drum forestier, bine conturat, Promenada Generalului; spre nord-vest se vede Vf. Băița (1352 m) iar spre nord-est Vf. Piatra Calului (1463 m).

Ajungem pe Culmea Custurii, unde intersectăm drumul forestier desprins din Șaua Băița. Mergem pe el la stânga, apoi traseul suie pe muchia ascuțită Creasta Custurii; priveliști minunate spre culmile nord-vestice ale Bihorului; în depărtare, spre sud-vest, culmea principală din Munții Codru-Moma.

Vom reveni la drumul forestier, apoi ajungem la Izvorul Galben, cu vălău de lemn. Urmează marea Poiană Galbenă. Apoi traseul va părăsi drumul forestier, rămas să urce pronunțat în direcția Vf. Poieni, pe care l-am zărit din Poiana Galbenă. Noi vom coborî, spre un izvor, unde marcajele sunt aplicate pe bolovani imenși, Poiana Fântânele.

Când marcajul triunghi albastru, întâlnit între timp, va coborî spre Abruptul Șerpilor, suntem în Poiana Boleasa. Urcăm accentuat și după 30 de minute sosim în Șaua Bohodei.