Munții Retezat, hartă, ghid, GRATUIT
Ghid Munţii Retezat, an 2018, 159 pagini A4, 216 imagini explicate, 18 hărţi, gratuit
Apa din Munții Retezat este bună de băut?
Iliada lui Jules Verne, în Munții Retezat
Cetatea Colț, în Munții Retezat
Izvor pe creasta principală, pe granița Munților Retezat cu Godeanu
Pe Piatra Iorgovanului, lapiezuri record
Munții Retezat, iarna, de la cabana Pietrele la cabana Buta
Extratereștrii la Lacul Bucura
Munții Retezat, iunie, barajul Râul Mare - Gura Bucurei - Lacul Bucura, Tăul Gemenele, Tăul Știrbu
Lacul Bucura - Vârful Peleaga, 2509 metri, cel mai înalt din masiv
Vârful Retezat, vedere de pe Vârful Bucura. Foto, Iosif Romok (Tăuții Măgherăuși).
Trasee/ marcaje turistice în Munții Retezat, la 16 mai 2020, potrivit salvamont Hunedoara
Munții Retezat, iunie, rezervația științifică, Tăul Gemenele, Tăul Știrbu
Descărcări electrice pe Culmea Lolaia, în Munții Retezat
Munții Retezat, Râu de Mori - Culmea Bucura - Gura Zlata, descrieri trasee
Gura Apei - Lăpușnicul Mare - cabana Rotunda - Gura Bucurei
Gura Apei - Muntele Zlata - Lacul Zănoaga - La Clince - Coada Slăveiului - Lac Ana - Lac Bucura
cabana Gura Zlata - Lacul Gemenele - Poarta Bucurei
Lăpușnicul Mare - Crucea trăsnitului - coada Slăveiului - Lac Ana - Lac Bucura
Valea Lăpușnicul Mare - Valea Paltina - Curmătura Soarbele
Lunca Berhina / Lăpușnicul Mare - Stănuleți
Cabana Tulișa, anul 2020, în Munții Retezat
Lacul glaciar Zănoaga, cel mai adânc din România
Cabana Genţiana din Munții Retezat, istoric
Munţii Retezat, culmile înalte, 3 mai 2015
Revelion la Colții Pelegii, o relatare prea bogată în evenimente și detalii pentru a fi ignorată
Vârful Judele și Tăul Agățat, din Munții Retezat, iarna și vara
Tăul Țapului, lacul cu insulă din Munții Retezat
satul Colț - cetatea Colț - Nucșoara
Castelul din Carpaţi/ Cetatea Colț, în Munţii Retezat; viaţa lui Jules Verne în România
Castelul din Carpați, de Jules Verne, o mică Iliadă
complex Râușor (1185 metri) - Lac Ștevia (2060 m) - Vf. Retezat (2482 m)
Căldarea Ștevia, sub Vârful Retezat
Trasee în Munții Retezat, de la Râul Mare pe Culmea Lolaia
cabana Pietrele (1480 m) - Culmea Lolaia - Vârful Retezat (2482 m)
Șaua Lolaia - Valea Stânișoara
Lacul Bucurel - Lacul Bucura - Tăul Agățat - Judele Mare - Șesele Mari - Lacul Zănoaga
Lacul Bucura - Poiana Pelegii - Gura Bucurei
Lacul Bucura - refugiul Bucura - Vârful Peleaga
Lacul Bucura - Tăul Porții - Vârful Retezat
cabana Pietrele - Tăul dintre Brazi - Valea Galeș
cabana Pietrele (1480 m) - Tăurile/ Lacurile din Valea Rea
cabana Pietrele (1480 m) - Lacul Galeș (1990 m)
Râușor - Pietrele - Gura Zlata - Râușor
Traseul liliecilor, în Munții Retezat, pe la Peștera Dodoconi și Peșterile de la Valea de Brazi
Vârful Custura - Vârful Văcarea - Vârful Sohodol / Bilugu Mare / Pilugu Mare - Câmpul lui Neag
La cabana Baleia, dinspre Pui, pe schiuri
Pui - Hobița - Șaua Șerel - cabana Baleia
Șaua Plaiul Mic - Piatra Iorgovanului - Curmătura Soarbele
Piatra Iorgovanului, Izvorul Bolborosu, Avenul din Stâna Tomii, spectacolul zonei calcaroase
cabana Baleia - Șaua Gorovii - Culmea Lăncița - Vârful Mare
cabana Baleia - Șaua Gorovii - Culmea Lăncița - Șaua Vârful Mare - Lacul Galeș
Râul Bărbat străbate colțuri de rai din Munții Retezat/ Lacurile Ciumfu și Tăul Țapului
Cascada Ciumfu, în Munții Retezat
Podul natural din Scocul Urzicarului, traseu insuficient amenajat
Catalogul peșterilor din România, anul 1981, Munții Retezat
Peșteri și avene din Munții Retezat, zona Jiul de Vest - Cernișoara
Avene cu gheață din Munții Retezat
Bolboroși/ Bolboros, pe creasta Retezatului Mic, este izbuc intermitent, nu izvor
Valea Scorota - stâna Scorota - Șaua Scorota / Iepei
Peștera 4 din Scocul Scorotei/ Scorota
Cascadele din Valea Mării / Măriii
Uricani - Curmătura Tulişa, în Munții Retezat
Uricani - Muntele Șerpilor - Curmătura Tulișa
Masivul Tulișa, Munții Retezat, creasta de est (Lupeni - Vârful Pietrii - Vârful Corbului - Vârful Zănoaga - Vîrful Scoruș - Vârful Oboroca - Poiana Cornetului - sub Vârful Mic - stâna de la Izvorul Mierlesei - locul fostei mine Bărbăteni)
Judele - Lacul Zănoaga, marcaj nou, septembrie 2012
Martie 2014, marcaje lipsă pe hărţile mari de la şosea
Carte: Noutăţi din Munţii Retezat, an 2013
10312 kilograme de conserve și sticlă au fost scoase din Munții Retezat
Ecologizare în Retezat, singura cu dovezi
Muntele Șesele, anul 1991, cutremur
Cutremur trăit la 2200 metri altitudine în Munții Retezat
Castelul din Carpaţi/ cetatea Colț; viaţa lui Jules Verne în România
Cabana Pietrele, incendiile devastatoare
Cabana Pietrele - Vârful Retezat
Cabana Pietrele - Porţile Închise - Vârful Peleaga
Lacul Ştevia, sub Vârful Retezat
Refugiul Stâna de Râu nu poate fi mereu gazdă perfectă
Cabana nefolosită Baleia are termopane, refugiul pentru turiști nu are ușă
Câmpul lui Neag - Vârful Văcarea (2238 m), iarna
Câmpul lui Neag - Pleșa - Piatra Albă - Piule - Șaua Scotota - Poarta Gurganului - cabana Buta
România, cele mai mari peşteri în şist
Cabana Genţiana, la poalele frumuseţilor
Creasta Frumoasă, lângă cabana Genţiana
Câmpuşel - Piatra Iorgovanului - Valea Soarbele
casa de vânătoare Câmpușel - Șaua Stănuleții Mici
casa / cabana de vânătoare Câmpușel - Valea Soarbele - Șaua Soarbele - trecere în Munții Godeanu
Creasta sudică din estul masivului
Circuitul Văii Scorota pe schiuri de tură
Date din 2014 despre zona Stâna de Râu
Avenul din Stâna Tomii, Munții Retezat, adânc de 137 metri, primele explorări
Avenul din Stâna Tomii, -136,5 metri denivelare, în Munții Retezat
Peștera Zeicului, 70 metri denivelare
Valea de Brazi, 18 peşteri, 4,5 kilometri dezvoltare totală
Alte peşteri descoperite şi explorate la Valea de Brazi
Piatra Zănoagei, Masivul Tulişa
Peştera Topliţa/ din Piatra Topliţei/ din Dealul Păroasa/ de Aur
Munţii Retezat, flora din partea nordică
Munţii Retezat, flora din partea sudică
Întâlniri cu cerb, urs, vipere, capră neagră, marmotă
Vulturica (Hieraciumalpinum L.) are un centru genetic în Munții Retezat
Urme de viezure, Meles meles, în Munții Tulișa/ Retezat și Perșani
Cetăţile feudale Sălaşu de Sus, Mălăieşti, Colţ
Cascade mari în sudul Retezatului
Cascada (Cascadele) Lazărului și Cascada (Cascadele) Mării/ Măriei
Lacuri din Munţii Retezat, anul 1967
Retezatul alb, în luna decembrie
Munţii Retezat, traseele de alpinism
Cetatea ascunsă, în Munții Retezat
Parcurgere Poiana Ruscă - Godeanu - Retezat - Parâng - Lotru - Făgărașului, anul 1921
Gențiană (Gentiana kochiana) în Munții Retezat
Crini de pădure (Lilium martagon) în Munții Retezat
Ghințură punctată (Gentiana punctata) în Munții Retezat
Smirdar, Bujor de munte (Rhododendron kotschyi) în Munții Retezat
cetatea feudală Sălașu de Sus, cetatea feudală Mălăiești, biserica medievală Ostrov
Munții Retezat, ghid, anul 1933
Lacul Stânișoara. Foto, Zoltan Siska-Szabo (Arad).
Vârful Mare (2463 metri, în fundal) și Tăul Țapului (planul din mijloc, unul dintre multele lacuri spectaculoase din Munții Retezat). Foto, Sorin Emil Tomuțiu. În dreapta Tăului Țapului este Vârful Lacului (2319 metri), din care se desprinde, către dreapta, Culmea Lăncița (pe ea se ajunge la refugiul Baleia).