Creasta Făgăraşului, parcurgere de la vest spre est: 3. Chica Pietrelor (1606 m) - Şaua Suru (2110 m)

Timp de parcurgere: 3 ore. În luna mai întâlnim pe această porţiune câmpuri întinse de brânduşe dar şi acumulări groase şi incomode de zăpadă (descărcaţi, gratuit, harta şi ghidul masivului de la https://sites.google.com/site/romanianatura1/home/relief-romania-muntii-carpati/carpatii-meridionali-harti-marcaje-pesteri/fagarasului ). 
1   Chica Pietrelor, vedere dinspre est. Foto: Dinu Boghez (Râmnicu Vâlcea). 

Suntem în drum spre cota 2000 a masivului. În dreptul Vf. Prislop (1820 metri) se lasă spre dreapta culmea pe care se ajunge, prin afinişuri, fără semne de marcaj aplicate în teren, în Şaua Prislop, la nord de Zănoaga Câinenilor (traseu 49; imagini 40, 3610 - volumele 2, 3 ale ghidului). 

2   Spre sud este Zănoaga Câinenilor. Foto: Dinu Boghez (Râmnicu Vâlcea).
3   Vedere din Şaua Corbului (1568 m) spre Vf. Tătaru. Foto: Dinu Boghez (Râmnicu Vâlcea). 

Marcajul de creastă trecea, din dreptul temeliei fostului refugiu turistic, spre est, peste Tătaru, coborând în Şaua Apa Cumpănită (1807 metri). Semnele sunt acum deviate pe versantul sudic (începutul se află pe o momâie), pornind pe po-teca ciobănească, evitând urcarea vârfurilor. Marcaj aplicat doar pe pietre. Pe potecă va fi destul de multă zăpadă, inclusiv în mai, în timp ce traseul iniţial, pe creastă, este dezgolit de nea. 

4   Vedere spre Şaua Apa Cumpanită şi Vf. Tătaru, dinspre est. Foto: Dinu Boghez (Râmnicu Vâlcea).
5   Şaua Apa Cumpănită şi, spre sud, acoperişul bordeiului/ refugiului. Foto: Dinu Boghez (Râmnicu Vâlcea).


6   Bordeiul/ refugiul de la sud de Şaua Apa Cumpănită. Foto: Dinu Boghez (Râmnicu Vâlcea).

 

În Şaua Apa Cumpănită (acolo unde au fost puse bazele unei cabane, vezi https://sites.google.com/site/romanianatura37/home/carpatii-meridionali/fagarasului/primul-drum-auto-atinge-creasta-fagarasului ) parcursul se îmbină cu drumul care suie dinspre sud, pe Muchia Coţi (triunghi albastru, traseu 51), numit Memorialul Praporgescu (general care a condus pe aici bătălii ale primului război mondial şi a decedat pe munte). În şa, izvoare cu scurgere spre ambii versanţi ai crestei, locuri bune de cort. În apropiere, un refugiu modest, al ciobanilor, binevenit (vezi https://sites.google.com/site/romanianatura61/home/carpatii-meridionali/fagarasului/refugiul-de-la-apa-cumpanita-sub-creasta-principala-muntii-fagarasului ; recent, refugiul a fost îmbunătăţit de cei care lucrează la viitoarea cabană din Şaua Apa Cumpănită).

De la Apa Cumpănită se desprinde către est o reţea de poteci ciobăneşti, către locuri frumoase, pe la sud de Munţii Cocorâciu şi Miclăuş, permiţând să descoperim coastele povârnite ale acestuia din urmă (imagini 32, 33 - volumul 2), care arată ca un coş vulcanic. 



7   Vârful Miclăuş, cu peisaje foarte interesante, la sud imediat de creasta principală. Foto: Ică Giurgiu (Bucureşti).

 












La stâna de sub Cocorâciu (vezi şi https://sites.google.com/site/romanianatura42/home/carpatii-meridionali/fagarasului/ion-care-stalcea-ursii-muntii-fagarasului ), unde este şi loc de cort, am cunoscut un cioban angajat să bată urşii. Pentru că oamenii de la stânele din jur nu voiau să se pună rău cu autorităţile - omorând animalele sălbatice care se nărăveau la oi, soluţie adoptată tacit în alte părţi ale masivului - au preferat să găsească pe cineva dintre ei care nu se sfiia să aştepte în noapte, pe cărările mamiferului şi să-l snopească cu bâta, „doar atât cât să nu mai treacă câteva săptămâni pe la oile noastre”.)

Înainte să ajungem în zona Moaşa, trebuie să căutăm spre stânga triunghiul albastru care coboară spre cabana Suru (1-1½ ore; traseu 17; vezi şi https://sites.google.com/site/romanianatura38/home/carpatii-meridionali/fagarasului/suru---apa-cumpanita---turnu-rosu-anul-2013 ). După Vf. Găvanu (2153 m), începe din Şaua Suru un alt triunghi, roşu, care duce tot la cabana Suru (1½-2 ore, traseu 17). Pe vizibilitate scăzută, începutul celor două marcaje cu triunghi este uneori greu de găsit, trecerea de la netezimea zonei de creastă la potecile care coboară putând crea bâjbâieli.

 

Notă. Domnul Gheorghe Tampa, din Mediaş: „Semnalez un traseu vechi, netrecut pe nici o hartă a masivului, cu marcaje ici-colo, din triunghiuri de metal. De lângă Chica Fedeleşului, de pe creasta masivului, se coboară pe versantul vestic al Muntelui lui Schiau, apoi pe Valea lui Ionel şi, pe drum forestier, se ajunge la Sebeşul de Sus.”

Din creasta principală, din dreptul Vf. Găvanu (2153 m) putem ajunge, în apro-ximativ 45 minute, pe Vf. Miclăuş, pe potecile trasate de oi. 

8   Vârful Suru, vedere dinspre vest. Foto: Dinu Boghez (Râmnicu Vâlcea).
9   Vârful Suru, vedere dinspre sud, de pe Traseul Praporgescu. Foto: Dinu Boghez (Râmnicu Vâlcea).

Foto, din avion: Paul Drosu.