Carpaţii Meridionali, ghiduri, hărţi, marcaje, peşteri

Carpaţii Meridionali sunt ramura cea mai vizitată din munţii noştri. Ei cuprind masive de care mai toată lumea zice că a auzit, ca de exemplu: Făgăraşului, Retezat, Bucegi, Piatra Craiului, Parâng. Încă alţi munţi sunt subordonaţi Meridionalilor, cum ar fi: Cernei, Mehedinţi, Vâlcan, Şureanu, Postăvaru etc.

Oamenii se laudă, de obicei, că au „făcut” (mai ales vara) creasta unuia sau a mai multor dintre aceste masive; şi, mai spun ei că parcurgerea s-a desfăşurat repede, în puţine zile, vrând astfel să arate cât de vioi s-au mişcat. Dacă însă îi rogi pe mulţi dintre aceşti turişti să-ţi dea detalii asupra locurilor de campare, surselor de apă sau punctelor de belvedere primeşti răspunsuri de cele mai multe ori ezitante, neconvingătoare. Pentru că, în marea lor majoritate, turiştii „fac” câte o „creastă” pentru palmaresul personal, fără să guste toate bucuriile pe care le oferă peisajul, natura; şi fără să asimileze prea multe detalii care le-ar fi de folos chiar lor, la o viitoare tură. Iarna, munţii sunt mult mai puţin vizitaţi, pentru că trebuie să dai mai consistent bani pentru echipament adecvat şi pentru că efortul necesar parcurgerii este… sporit.

Nu vă păcăliţi singuri. Muntele este frumos în toate cele patru anotimpuri, pe fiecare dintre traseele potrivite vârstei şi pregătirii voastre fizice de moment. Şi dacă veţi parcurge acelaşi traseu de mai multe ori, într-un acelaşi anotimp, nici aşa nu o să vă plictisiţi, mereu veţi întâlni ceva inedit.

Apoi, dincolo de turism pot urma alpinismul, speologia, coborârile pe văi, fotografia de natură etc. etc. Oricum, toţi munţii de la noi lasă loc pentru descoperiri geografice, turistice, ştiinţifice. Succes!

vezi Munţii Făgăraşului, cel mai înalt pisc din România. Pe Scărişoara Mare, la est de Şaua Vâlsan şi la sud de Muntele Galbena; vedere dinspre sud.

Foto: Niculae (Cali) Ungureanu (Curtea de Argeş).

vezi Cascada Sliveiu (1770 metri altitudine la bază, Munţii Parâng), prin dreapta căreia cum privim urcă marcajul turistic care ajunge în superba căldare glaciară dintre Vârfurile Slivei (2420 m, stânga) şi Mija (2372 metri, dreapta), ambele de pe creasta principală a masivului. Foto: Ică Giurgiu.