Cele mai lungi peşteri din România, indiferent felul rocii / The longest caves in Romania

Exploratorii sunt invitaţi să actualizeze informaţiile.

prescurtările din text
Av     aven
Buletin informativ CCSS     Buletinul informativ al Comisiei Centrale de Speologie Sportivă
Carst     Buletinul Clubului de Speologie Cepromin Cluj-Napoca
Catalog     Catalogul sistematic al peşterilor din România
Cercetări Speologice     Revista Clubului Naţional de Turism pentru Tineret
CMBTAO     Comisia Municipală Bucureşti pentru Turism Alpinism Orientare şi Speologie 
CS     Clubul de speologie
CSA     Clubul Speologilor Amatori
D     denivelare totală
E     extensia cavităţii
Galerii     Buletinul Comisiei Centrale de Speologie din cadrul Federaţiei Române de Turism Salvamont Speologie
L     lungime totală, dezvoltare
m     metri
Nymphaea     Revista Muzeului Ţării Crişurilor din Oradea
P     peşteră
Peştera     Buletinul Clubului de speologie „Emil Racoviţă” Cluj-Napoca
Spelunca     Revista Federaţiei Franceze de Speologie
Speomond     Revista Federaţiei Române de Speologie
Speotelex     Revista de speologie Speotelex
Styx     Buletin de speologie subacvatică
TAK     Theoretical and Applied Karstology
Travaux     Volumele Institutului de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti

anul măsurătorii  numele cavităţiimasivuldezvoltaresursa informaţiei, note
measurement year  name of cavemassif developmentsource, notes

1999           Peştera Vântului      Munţii Pădurea Craiului      42.165 m             CSA Cluj-Napoca; Buletin informativ CCSS, 4(13), 1989; B. P. Onac, Formaţiuni stalagmitice în peşterile Pădurii Craiului, 1998, pagina 130; Speomond, 4, 1999, pagina 36 / Sala Amfiteatrul 80 m diametru, 80 m înălţime; Sala Titanilor 120 x 20 x 20 m înălţime; Buletin CCSS, 3, 1979 / Travaux XVIII, 1979, hartă / Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, 6, 1979, hartă / hartă la Speosport 1985; hartă în Atlas des grandes cavités mondiales, 1986 / Speomond 4 şi 12 / vezi; Speomond 14, 2009, pagina 54





Deasupra acestei faleze din
versantul stâng geografic al Crişului Repede se află intrarea în Peştera Vântului (Munţii Pădurea Craiului). Foto: Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)







Peştera Vântului. Extras din Zona Şuncuiuş - Mişid, plan geomorfologic 1981, de Adrian Iurkiewicz şi Liviu Vălenaş.





Peştera Vântului (Munţii Pădurea Craiului), meandrele „Emil Racoviţă”. Într-o galerie foarte înaltă apa a săpat pe verticală şi orizontală nenumărate şi lungi terase în piatră. Foto: Christian Ciubotărescu (A. S. Sfinx Gârda).






anul măsurătorii  numele cavităţiimasivuldezvoltaresursa informaţiei, note
measurement year  name of cavemassif developmentsource, note

2001  Sistemul Humpleu (include Peştera Mare din Valea Firei, Avenul din Poieniţă, Peştera cu apă din Valea Firei)  Munţii Bihor   41.000  CS Z Oradea, Speotelex, 2, 87; hartă 31600 m L, 340 m D, 3200 m E la Speosport 1983, Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti şi Poli Cluj-Napoca; 24240 m în Buletin informativ CCSS, 3(12), 1988, CS Z Oradea; Ardealul speologic, 2, 1990 3500 m extensie/ Sala Gabor Halasi 310 x 103 x 35-? m înălţime/ Sala Dan Coman 242 x 73 x 23-? m înălţime/ Sala de dans 214 x 77 x 25-50 m înălţime (Speotelex, 12, 1986); vezi; Speomond 6, 2001, pagina 26; Speomond 13, 2008, pagina 23; Speomond 15, 2010-2011, pagina 43       găsim imagini reprezentative pornind de la 

Sistemul Humpleu (Munţii Bihor). Imagine de la http://www.asgeoda.ro/rapoarte-de-tura/humpleu.

1987        Peştera din Pârâul Hodobanei Munţii Bihor 22142 CS Z Oradea; Speotelex, 2, 1987; Buletin informativ CCSS, 3 (12), 1988; vezi Atlas des grandes cavités mondiales, 1986; vezi; vezi Speomond, 9-10, 2004-2005, pagina 15, hartă; 820 metri extensie?

2008        Peştera Ciur  Ponor - Topliţa de Roşia      Munţii Pădurea Craiului    21.000     hartă  10456 m la Speosport 1982, Focul Viu Bucureşti, Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti + 201 m Speotelex, 2, 1983/ Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti + 75 m Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti/  Buletin CCSS, 7, 1983, hartă + 2818 m Focul Viu Bucureşti, Cristal Oradea, Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti/ hartă la Speosport 1983 + 125 m/ Grupul de Explorări Subacvatice şi Subterane Bucureşti, Cristal Oradea, Speotelex, 4, 1984 + 58 m Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti/ Speotelex, 5, 1984 + 500 m Focul Viu Bucureşti/ Speotelex, 6, 84 + 1300 m Focul Viu Bucureşti, Speosport 1986/ hărţi în Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, 8, 1983;  Atlas des grandes cavités mondiales,1986; hartă în Buletin CCSS, 12, 1989;  cea mai lungă străpungere hidrologică parcursă din ţară: 4600 m/ cea mai mare extensie din ţară: 3065 m/ pentru realizarea joncţiunii au fost trecute 8 sifoane/ cel mai lung parcurs activ: 7700 m/ scufundare la 3 km de intrare şi  -166 D; Speomond, 11, 2006, pagina 20; vezi; Speomond 13, 2008, pagina 16; vezi 
   
1980        Complexul Topolniţa      Podişul Mehedinţi 20500                Travaux 1976 (Institut Speologie)(15000 m) + CS Focul Viu (33 m)(Buletin CCSS, 5, 1981) + CS Avenul Braşov şi Institut Speologie (4110 m, Speosport 1981) + CS Hades Ploieşti (250 m, Speosport 1981) + Catalog 1981  hartă la simpozionul Carst, 2, 1984; vezi Atlas des grandes cavités mondiales, 1986

Complexul Topolniţa (Podişul Mehedinţi), Galeria „Emil Racoviţă”: coloane lumânare, domuri, stalactite şi stalagmite numeroase, crustă de calcit pe podea. Foto: Ică Giurgiu, Mihaela Giurgiu, Dima Ştefan (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)











Complexul Topolniţa (Podişul Mehedinţi), Galeria „Emil Racoviţă”. În faţa unui perete pe care se observă cum a fost modelat de apa care a curs liber, după retragerea acesteia a urmat faza de concreţionare; coloanele subţiri (Pădurea de lumânări) care unesc plafonul cu podeaua sunt printre cele mai cunoscute speleoteme din această cavitate.
Foto: Ică Giurgiu, Mihaela Giurgiu, Dima Ştefan (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)

















Peştera Topolniţa, Galeria suspendată; foto: Georg Taffet; imagine de la https://www.facebook.com/Scurion/photos/a.259658287467287.42645.255108994588883/517639678335812/?type=3&theater

anul măsurătorii  numele cavităţiimasivuldezvoltaresursa informaţiei, note
measurement year  name of cavemassif developmentsource, note

2007            Sistemul Vărăşoaia (V5 - V24)       Munţii Bihor          19250           vezi; Speomond 4, 1999, pagina 9; Speomond 9-10, 2004-2005, pagina 3; Speomond 11, 2006, pagina 39; Speomond 12, 2007, pagina 46, pagina 47; Speomond 13, 2008, pagina 56; Speomond 14, 2009, pagina 50

1988      Peştera  Tăuşoare           Munţii Rodnei 18107   CS „Emil Racoviţă” Cluj-Napoca (Speosport 1983, hartă 13261 m); hartă în Travaux XXIX, 1990;  Atlas des grandes cavités mondiales, 1986; Speomond, 12, 2007; vezi

Peştera  Tăuşoare  (Munţii Rodnei). Formaţiuni de gips. Foto: Marius Cigher. Imagine de la https://www.facebook.com/photo.php?fbid=1197630910262038&set=pcb.1613560302252302&type=3&theater.

Peştera  Tăuşoare  (Munţii Rodnei). Stalactite în Sala Bilelor. Foto: Marius Cigher. Imagine de la https://www.facebook.com/photo.php?fbid=1197631066928689&set=pcb.1613560302252302&type=3&theater

2000     Peştera din Valea Rea Munţii Bihor 18000 CS Z Oradea; Speomond, 3, 1998, pagina 36; Nymphaea XXVIII, 2000, Oradea; vezi; Speomond 5, 2000, pagina 43 (35 minerale descrise în premieră/ printre primele 10 de pe glob privind varietatea mineralogică)

1978       Peştera de la Zăpodie - Peştera Neagră Munţii Bihor 12048 hartă 10879 m în Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, 5, 1977-78/ Travaux 1977 şi Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, 6, 1979 (CS Z Oradea);  Atlas des grandes cavités mondiales, 1986

1999        Şura Mare        Munţii Şureanu        11694 Focul Viu Bucureşti; 3143 m hartă în 1977, Buletinul  Aragonit, Arad, 1, 1978; Speotelex, 4, 1984; Speotelex, 10, 1986; hartă la Speosport 1985; 86 m Focul Viu Bucureşti, Speosport 1986; hartă 6339 m Bul. CCSS, 12, 1986; 240 m, Buletin CCSS, 3(12), 1988; Speomond, 4, 1999, pagina 37; Speomond, 5, 2000, pag. 12 şi 15;  Atlas des grandes cavités mondiales, 1986; mai multe articole lavezi


Peştera Şura Mare (Munţii Şureanu) are portalul înalt de 45 metri (un om îmbrăcat în galben se află pe podea, pentru dimensiune); dincolo de intrare, galeria depăşeşte de multe ori dimensiunile accesului în munte; este străbătută de un râu şi se termină cu o cascadă înaltă de zeci de metri. Foto: Ică Giurgiu, Gabriel Miclăuş (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)


Prin cheile din aval de Peştera Şura Mare, urcând spre uriaşa intrare în subteran. Foto: Ică Giurgiu, Emilia Marinescu, Radu Călinescu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)




Iată-ne chiar sub portalul Peşterii Şura Mare. Foto: Ică Giurgiu, Emilia Marinescu, Radu Călinescu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)

Lacul de la intrarea în Peştera Şura Mare, adânc de aproape 2 metri, poate fi ocolit pe peretele din dreapta geografic, 
dar asta merită doar dacă ne propunem ca să ajungem numai până în prima sală. Nici folosirea bărcii nu este utilă. 
Foto: Ică Giurgiu, Emilia Marinescu, Mircea Vlădulescu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)


Prima sală în care ajungem în Peştera Şura Mare are un depozit important de cultură materială neolitică şi de urme de utilizare umană din ce în ce mai recente.  Foto: Ică Giurgiu, Emilia Marinescu, Mircea Vlădulescu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)


Peştera Şura Mare (Munţii Şureanu). Prin locurile adânci sedimentele se mută masiv de la un an la altul şi trebuie mers cu atenţie pentru că lame stâncoase stau ascunse mult sub apă, uneori cu formă de cârlig. Foto: Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu, Christian Megulete (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)

Peştera Şura Mare (Munţii Şureanu). Pe partea dreaptă geografic apar mici afluenti calzi, dovadă că vin de prin alte peşteri. Foto: Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu, Christian Megulete (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)


Peştera Şura Mare (Munţii Şureanu). Aval, în imediata apropiere a apei care vine din Avenul de la Dosul Lăcşorului.  
Foto: Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu, Christian Megulete (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)

  


Peştera Şura Mare (Munţii Şureanu). Uite şi apa care coboară din Avenul de la Dosul Lăcşorului.  Foto: Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu, Christian Megulete (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)

















Peştera Şura Mare (Munţii Şureanu). Imagine din zona Sălii Mendip, de la http://www.asgeoda.ro/rapoarte-de-tura/sura-mare. Foto: Mihai Besesek.






Locul unde se pierde, în amonte faţă de portalul Peşterii Şura Mare, cea mai importantă sursă de apă care străbate peştera se numeşte Fundătura Ponorului.  Foto: Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)














Profil Şura Mare - Fundătura Ponorului.  Vezi Monografia carstului din Munţii Şureanu.

anul măsurătorii  numele cavităţiimasivuldezvoltaresursa informaţiei, note
measurement year  name of cavemassif developmentsource, note

1984           Peştera Polovragi      Munţii Căpăţânii    10350            CS Focul Viu Bucureşti, hartă 9171 m în Studii şi Cercetări de Speologie, Râmnicu Vâlcea, 3, 1984; hartă în Buletin CCSS, 10, 1986; Atlas des grandes cavités mondiales, 1986; vezivezi; Speomond 15, pagina 55
Peștera Polovragi.  Foto: Ovidiu Manciulea (Galaţi).

1982           Peştera Cornilor      Munţii Pădurea Craiului 10140 Buletin CCSS, 11, 1987, hartă (CS Speodava „Petru Groza”/ Ştei); Atlas des grandes cavités mondiales, 1986; vezi

1975     Peştera Ponorici - Cioclovina cu apă Munţii Şureanu   7916   hartă în Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, 4, 1976, pagina 242 (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti); Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, 14, 1996; Atlas des grandes cavités mondiales, 1986; cartările începute în 1972 au făcut, un an mai târziu, ca această peşteră să devină a treia ca dezvoltare totală din ţară; mai multe articole la


Peştera Ponorici - Cioclovina cu Apă, intrarea Ponorici. Foto: Ică Giurgiu, Nanu Brateş (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)

Peştera Ponorici - Cioclovina cu Apă, intrarea Cioclovina. Nu departe după portal, în perioadele de viitură,
trecerea primului lac poate ridica probleme dificile. Ambele intrări sunt situate într-un perimetru care păstrează urme de locuire ale dacilor. 
Foto: Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti).

Peştera Ponorici - Cioclovina cu Apă (Munţii Şureanu), a treia ca lungime din ţară în anul 1973; cartată de Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” BucureştiGalerii parcurse de râuri, cu forme care trădează evoluţia în timp a masivului. Hartă publicată în Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, 4, 1976. 






Peştera Ponorici - Cioclovina cu Apă, patru dintre membrii echipei de cartare, sub intrarea de la Ponorici: (sus, de la stânga) Aurel Ioţa, Constantin Farmache, Christian Megulete; (jos) Ică Giurgiu. 














Peştera Ponorici - Cioclovina cu Apă (Munţii Şureanu), a treia ca lungime din ţară în anul 1973Pauză de masă în timpul explorărilor şi cartărilor; de la stânga: Ică Giurgiu, Aurel Ioţa, Constantin Farmache. Foto: Christian Megulete (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)











Peştera Ponorici - Cioclovina cu Apă. Imaginile care încep aici sunt luate dinspre intrarea Cioclovina către amonte. Diversitatea de peisaj a cavităţii este ridicată şi foarte multe aspecte interesante încă nu sunt fotografiate. Iată câteva piese din tezaurul de mii de obiecte descoperit nu departe de intrarea Cioclovina, pe buza unei săritori de deasupra râului subteran. Foto: Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)







Peştera Ponorici - Cioclovina cu Apă. În sălile bogat concreţionate din apropierea intrării Cioclovina (la care nu se ajunge tocmai comod) paleta coloristică a speleotemelor se întinde de la alb spre cărămiziu. Sunt acestea locuri odinioară parcurse de râul subteran dar apoi înfrumuseţate necontenit de picăturile care transportă şi depun carbonat de calciu. Foto: Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu, Christian Megulete

















Peştera Ponorici - Cioclovina cu Apă. Formaţiuni extrem de fragile, ca nişte brăduţi. Foto: Ică Giurgiu, Christian Megulete (Clubul de Speologie























Peştera Ponorici - Cioclovina cu Apă. Galerie parcursă odinioară de râul subteran; în prezent cu lacuri temporare şi zone concreţionate. Foto: Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu, Christian Megulete (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)









Peştera Ponorici - Cioclovina cu Apă. Galeria principală - parcursă de râul care pe măsură ce creşte ca debit obturează pasaje prin care speologul de obicei trece fără probleme - oferă o infinitate de frumuseţi. Urci şi cobori, te împotmoleşti pe bancuri de nisip, mereu apar baldachine (formaţiuni uriaşe, divers colorate, neasemănătoare între ele, care blochează de multe ori aproape integral secţiunea conductei subterane). Foto: Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu, Christian Megulete (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)








Peştera Ponorici - Cioclovina cu Apă. Galeria principală - parcursă de râul care pe măsură ce creşte ca debit obturează pasaje prin care speologul de obicei trece fără probleme - oferă o infinitate de frumuseţi. Urci şi cobori, te împotmoleşti pe bancuri de nisip, mereu apar baldachine (formaţiuni uriaşe, divers colorate, neasemănătoare între ele, care blochează de multe ori aproape integral secţiunea conductei subterane). Foto: Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu, Christian Megulete (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)











Peştera Ponorici - Cioclovina cu Apă. Baldachinele se trec pe deasupra sau pe dedesubt, ajutaţi uneori de scări, în funcţie de nivelul apei, agilitatea noastră şi echipamentul pe care îl avem de transportat. Foto: Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu, Christian Megulete (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)






Peştera Ponorici - Cioclovina cu Apă. Baldachinele se trec pe deasupra sau pe dedesubt, ajutaţi uneori de scări,
în funcţie de nivelul apei, agilitatea noastră şi echipamentul pe care îl avem de transportat. 
Foto: Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu, Christian Megulete (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)


Peştera Ponorici - Cioclovina cu Apă, baldachin uriaş, pe înălţime şi lungime. Foto: Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu, Christian Megulete (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)   

Peştera Ponorici - Cioclovina cu Apă, zonă divers concreţionată, inclusiv cu lumânări. Inclinarea diversă a acestora arată evoluţia morfologiei locale. Foto: Ică Giurgiu, Radu Munteanu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)   


anul măsurătorii  numele cavităţiimasivuldezvoltaresursa informaţiei, note
measurement year  name of cavemassif developmentsource, note

1987             Peştera Rătei                  Munţii Leaota       7867            CS Focul Viu Bucureşti, CS Hades Ploieşti (hartă 6592 m la Speosport 1983), Buletin CCSS, 9, 1985; hartă de 7224 m în Ecocarst 3, 2002, SRSC; 7752 m la Speosport 1988, CS Hades Ploieşti; vezi;  Atlas des grandes cavités mondiales, 1986
https://sites.google.com/site/romanianatura64/home/carpatii-meridionali/leaota/pesteri-mari-in-muntii-leaota


1983           Cetăţile Ponorului               Munţii Bihor               7500             Speotelex, 2, 1983; Atlas des grandes cavités mondiales, 1986; Peşteri din România, 1976

Lacul 5 din Cetăţile Ponorului (Munţii Bihor), imagine din tura de 6 zile din februarie 1972. În această peşteră s-a făcut, în 1953,
un bivuac subteran de 12 zile (alpinişti de la Casa Centrală a Armatei şi membri ai secţiei din Cluj a Institutului de Speologie).
Fotografii primite de la Emilian Cristea (în imaginea din stânga, Nicolae Nagy; în imaginea din dreapta, Nicolae Nagy şi Emilian Cristea)   


Cetăţile Ponorului (Munţii Bihor), o cavitate grandioasă, despre care - la fel ca şi la aproape orice peşteră mai importantă din România - ştim încă puţin despre felul cum a fost explorată. Imagine din tura din februarie 1972 (6 zile bivuac, alpinişti de la AS Armata Braşov şi membri ai secţiei din Cluj a Institutului de Speologie). Fotografii: Emilian Cristea (în stânga, în prim plan, Nicolae Nagy şi Dumitru Chivu)


anul măsurătorii  numele cavităţiimasivuldezvoltaresursa informaţiei, note
measurement year  name of cavemassif developmentsource, note

1983           Peştera Buhui         Munţii Anina                  7429        hartă 6547 m la Speosport 1982 (CS Cristal Timişoara, CS Speotimiş Timişoara) + 574 m CS Cristal Timişoara, GESS (Speosport 1983) + CS Z Oradea (Speotelex, 4, 1984); Sisteme carstice majore din zona Reşiţa - Moldova Nouă, 1996; Atlas des grandes cavités mondiales, 1986; vezi

1992            Peştera 1 J2             Munţii Pădurea Craiului          7067          CS „Emil Racoviţă” Bucureşti, hartă 6657,7 m la Speosport 1987; hartă 7067,5 m la Speosport 1992 (CS „Emil Racoviţă” Bucureşti, GEMPA, CS Cristal Oradea); hartă în Carstul din Pădurea Craiului, 1988; în anul 1986 a devenit cea mai lungă şi denivelată cavitate din ţară explorată pornind dintr-o lucrare minieră; vezi; hartă în Speomond, 9-10, 2004-2005, pagina 24  







Peştera 1 J2 (Munţii Pădurea Craiului), descoperită de Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti.













Peştera 1 J2 (Munţii Pădurea Craiului), descoperită de Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti; în anul 1986 a devenit cea mai lungă şi denivelată cavitate din ţară explorată pornind dintr-o lucrare minieră. Galeria cursului principal de apă este foarte înaltă şi cu multe nivele de eroziune. Foto: Ică Giurgiu, Adrian Rădulescu, Adrian Terme (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)









Peştera 1 J2 (Munţii Pădurea Craiului), descoperită de Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti.
















anul măsurătorii  numele cavităţiimasivuldezvoltaresursa informaţiei, note
measurement year  name of cavemassif developmentsource, note

1986           Peştera Bonchii        Munţii Pădurea Craiului     6686    CS Focul Viu Bucureşti; hartă 5900 m la Speosport 1985; Speotelex, 12, 1986; Buletin informativ CCSS, 11(2); +67 m în Buletin informativ CCSS, 3(12), 1988; http://speologie.org/pestera-din-hartopul-bonchii

2002         Peştera Meziad    Munţii Pădurea Craiului       6292     Peşteri din România, 1976 (Institut Speologie) + Paul Damm (CS Z Oradea); hartă 4750 m, Institutul de Speologie, în Carstul din Pădurea Craiului, 1988; Atlas des grandes cavités mondiales, 1986; Speomond, 7-8, 2002-2003, pagina 16

1997           Peştera Cerbului               Munţii Bihor               6212            CS Politehnica Cluj-Napoca; hartă 4652 m la Speosport 1993; hartă în Ardealul speologic, 4, 1994; vezi; Speomond, 2, pagina 12
1984        Peştera Comarnic           Munţii Anina                   6201           CS Exploratorii Reşiţa; hartă 5229 m la Speosport 1981; 240 m Speotelex, 4, 1984; hartă la simpozionul TAK, XI; Sisteme carstice majore din zona Reşiţa - Moldova Nouă, 1996; Atlas des grandes cavités mondiales, 1986; vezivezi

https://sites.google.com/site/romanianatura36/home/carpatii-apuseni/anina/pestera-comarnic-harta-muntii-anina
Peştera Comarnic (Munţii Anina). (extras din V. Sencu, I. Băcănaru - Judeţul Caraş-Severin - Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1976)


1997       Peştera Ponoraş   Munţii Pădurea Craiului          6150         Buletin CCSS, 4, 1980; Speotelex, 12, 1986 (CSA Cluj-Napoca); +146 m în Buletin informativ CCSS, 4(13), 1989; +1100 m, Speomond, 3, 1998, pagina 38; Speomond, 5, 2000, pagina 46; Atlas des grandes cavités mondiales, 1986; coloană stalagmitică de 780 m3, Speomond, 4, 1999, pagina 36; vezi

2007            Ponorul Sâncuta  Munţii Pădurea Craiului 6000 CSA Cluj-Napoca; Speosport 1983, hartă; hartă în Carstul din Pădurea Craiului, 1988; Atlas des grandes cavités mondiales, 1986; Speomond 9-10, 2004-2005, pagina 49; Speomond, 12, 2007, pagina 46

2008                   Peştera Craiului          Munţii Pădurea Craiului        5500             Speomond 14, 2009, pagina 51

1985       Peştera Dârninii     Munţii Bihor                          5645      CS „Emil Racoviţă” Cluj-Napoca, hartă 3700 m la Speosport 1982, hartă la Speosport 1985; hartă în Ecocarst 3, 2002, SRSC, pagina 26; Atlas des grandes cavités mondiales, 1986; vezi 

2000    Gheţarul de sub Zgurăşti    Munţii Bihor            5424            CS Cristal Oradea, CS Focul Viu Bucureşti, CS Polaris Blaj, CS Politehnica Cluj-Napoca, AS Sfinx Gârda, CS Z Oradea, hartă în Speomond, 4, 1999, pagina 18; vezi şi Spelunca 28, CS Osiris (Cehoslovacia) şi CS Polaris Blaj; Speomond 5, 2000, pagina 45

Imagine de la https://www.facebook.com/polarismed/photos/a.225807957472071.76014.182104218509112/1233374033382120/?type=3&theaterCel mai mare lac subteran permanent din România (65 m lungime, 20 m lăţime, 12 m adâncime – valori pentru nivel mediu al apelor). Cea mai mare acumulare permanentă de apă din peşterile României (lacurile: Mare, Reck, Ascuns, din Sala Băilor de Nămol, Velenţa, Lung şi Styx, cu un volum total de apă de peste 25 000 m3). - cu Ema MarcuRadu PauletteCosmin Berghean şi Parcul Natural Apuseni în Comuna Gârda de Sus, Alba.

1983     Huda lui Papară              Munţii Trascău         5200 2022 m hartă în Peşteri din Romania, 1976 + CS Polaris Blaj (Speosport 1983, hartă); Atlas des grandes cavités mondiales, 1986; revista Munţii Carpaţi, 34, 2002, pagina 61, hartă; articole la



Huda lui Papară (Munţii Trascău). Foto: Zoltan Hints (Târgu Mureş).


Huda lui Papară (Munţii Trascău). Foto: Zoltan Hints (Târgu Mureş).

https://sites.google.com/site/romanianatura40/home/carpatii-apuseni/trascau/pestera-huda-lui-papara-muntii-trascau
Peştera Huda lui Papară (Munţii Trascău).

1986     Peştera Exploratorii 85 Munţii Domanului 5172     CS Exploratorii Reşiţa; hartă la Speosport 1986; Sisteme carstice majore din zona Reşiţa - Moldova Nouă, 1996; hartă în Cercetări Speologice, 1, 1992, pagina 38; vezi; vezi

https://sites.google.com/site/romanianatura33/carpatii-apuseni/anina/pestera-racovita-muntii-anina
Peştera Exploratorii (Munţii Domanului).

anul măsurătorii  numele cavităţiimasivuldezvoltaresursa informaţiei, note
measurement year  name of cavemassif developmentsource, note

1978           Peştera Bulba              Podişul Mehedinţi     5160             Peşteri din Romania, 1976;  Buletin speologic CCUTC, BTT, 1, 1979 (CS Focul Viu Bucureşti); Atlas des grandes cavités mondiales, 1986



Peştera Bulba. Foto: Christian Megulete, Mircea Vlădulescu.























Peştera Bulba. Foto: Christian Megulete, Mircea Vlădulescu.




















Peştera Bulba. Foto: Christian Megulete, Mircea Vlădulescu.


















Peştera Bulba. Foto: Christian Megulete, Mircea Vlădulescu.























Peştera Bulba. Foto: Christian Megulete, Mircea Vlădulescu.









                   






                        Peştera de la Aştileu   Munţii Pădurea Craiului  5080          CSS Speleopatapeci Hranicky Kras Olomouc + CSS (Speotelex, 12, 1986); CS Z Oradea, Nymphaea, XXVI, 1998, pag. 13-124,  201 m galerii submerse, 10 sifoane

1989            Izbucul Damişenilor  Munţii Pădurea Craiului    4882      Speotelex, 8, 1985, CSA Cluj-Napoca; 2000 m GSS Transilvania, Speotelex, 6, 1984; hartă 3960 m la Speosport 1984; +922 m în 1989, prin trecerea a încă două sifoane; hartă 2810 m în Carstul din Pădurea Craiului, 1988

1984          Peştera din Dealul Curecea Podişul Mehedinţi 4565 Peşteri din România, 1976, hartă + hartă la Speosport 1984 (CS Z Oradea, CS Speotimiş Timişoara); Atlas des grandes cavités mondiales, 1986

1986     Peştera de la Jgheabul lui Zalion     Munţii Rodnei            4513 Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti şi Clubul de Speologie Politehnica Cluj-Napoca, hartă în Cercetări Speologice, 4, 1996, pagina 18; hartă în revista Munţii Carpaţi, 4, 1998, pagina 63; hartă pentru 2366 m în Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, 7, 1980 (1982); volum de 82 pagini A4; hărţi anexă

https://sites.google.com/site/romanianatura6/home/carpatii-rasariteni/muntii-rodnei/pestera-de-la-jgheabul-lui-zalion-monografie



Peştera Jgheabul lui Zalion (Munţii Rodnei). August 1986. Intrarea modestă ca dimensiuni este repede urmată de spaţii subterane importante. Foto: Ică Giurgiu, Veronica Oprea (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)










https://sites.google.com/site/romanianatura6/home/carpatii-rasariteni/muntii-rodnei/pestera-de-la-jgheabul-lui-zalion-monografie
Peştera Jgheabul lui Zalion (Munţii Rodnei). Una dintre cele mai dificile reţele din ţară: echipe experimentate, aflate la prima intrare în cavitate, parcurg dus-întors primii 500 de metri în 24 de ore. 


https://sites.google.com/site/romanianatura6/home/carpatii-rasariteni/muntii-rodnei/pestera-de-la-jgheabul-lui-zalion-monografie

Peştera Jgheabul lui Zalion (Munţii Rodnei. Harta reţelei subterane este suprapusă peste planul de suprafaţă (cartare de la intrarea în cavitate până la exurgenţa Izvorul Rece).
https://sites.google.com/site/romanianatura6/home/carpatii-rasariteni/muntii-rodnei/pestera-de-la-jgheabul-lui-zalion-monografie



Peştera Jgheabul lui Zalion (Munţii Rodnei). August 1980. Echipa de vârf, înainte de intrarea de 31 de ore, care avea să ducă Peştera de la Jgheabul lui Zalion la -237,5 metri denivelare. Sus, de la stânga: Dan Hazaparu, Tavi Vădeanu, Adrian Done, Jean Popa. Jos, de la stânga: Ică Giurgiu, Costel Roman, Gabriel Silvăşanu. Foto: Silviu Ianoş (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)







https://sites.google.com/site/romanianatura6/home/carpatii-rasariteni/muntii-rodnei/pestera-de-la-jgheabul-lui-zalion-monografie

Peştera Jgheabul lui Zalion (Munţii Rodnei). August 1983. Coborâre prin puţul de 22 metri din apropierea intrării; aici, aproape de baza lui, pe un debit scăzut al căderii de apă. Foto: Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti).

https://sites.google.com/site/romanianatura6/home/carpatii-rasariteni/muntii-rodnei/pestera-de-la-jgheabul-lui-zalion-monografie
Peştera Jgheabul lui Zalion (Munţii Rodnei). Explorarea din august 1983. Cascada Cristea (pe care este montată o scară) se află în primul plan al imaginii. La baza ei este Viorel Luduşan iar mai departe Dan Hazaparu. Locul de pozat este incomod, în şuvoiul de apă care se aruncă spre adânc. În spatele lui Dan, o altă scară suie la nivelul Pasajului Roman, descoperit de Clubul „Emil Racoviţă” Bucureşti. Pe ambii pereţi se observă multe nivele de eroziune. În spatele lui Dan, galeria parcursă de pârâul subteran se va sfârşi în curând la strâmtoarea numită Terminusul belgienilor. Foto: Ică Giurgiu  (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)
https://sites.google.com/site/romanianatura6/home/carpatii-rasariteni/muntii-rodnei/pestera-de-la-jgheabul-lui-zalion-monografie

Peştera Jgheabul lui Zalion (Munţii Rodnei). August 1986. Formaţiuni masive pe un perete din Sala Domului Însângerat (reper pentru orientare), aval de Pasajul Costel Roman. Foto: Ică Giurgiu, Veronica Oprea, Mircea Vlădulescu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)

https://sites.google.com/site/romanianatura6/home/carpatii-rasariteni/muntii-rodnei/pestera-de-la-jgheabul-lui-zalion-monografie
Peştera Jgheabul lui Zalion (Munţii Rodnei). Explorarea din august 1986. Cascada pitonului cu compresiune, cota -177 metri. Veronica Oprea este pe scară iar Mircea Vlădulescu aşteaptă să-i înmâneze un sac de peşteră. Foto: Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti).
https://sites.google.com/site/romanianatura6/home/carpatii-rasariteni/muntii-rodnei/pestera-de-la-jgheabul-lui-zalion-monografie

Peştera Jgheabul lui Zalion (Munţii Rodnei). August 1986, bivuacul de la cota -242 metri, aflat pe un fost nivel al cursului subteran. Mircea Vlădulescu şi Veronica Oprea au sosit de la suprafaţă şi au intrat la odihnă, în sacii de dormit tocmai părăsiţi de colegii din echipa de instalare a bivuacului (de la stânga, Dan Hazaparu, Gigi Chiriloi, Gabriel Miclăuş); acum, ultimii trei iau masa şi vor porni spre exterior. Iar Ică Giurgiu rămâne la cota -242 pentru a începe, nu peste mult timp, explorarea şi cartarea, cu Mircea şi Veronica. Foto: Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti).




https://sites.google.com/site/romanianatura6/home/carpatii-rasariteni/muntii-rodnei/pestera-de-la-jgheabul-lui-zalion-monografie

Peştera Jgheabul lui Zalion (Munţii Rodnei). Explorarea şi cartarea acestei dificile reţele subterane nu ar fi fost posibile fără ca devotaţii coechipieri să respecte cu stricteţe un grafic de deplasare în subteran. În lipsa acestuia, întâlnirile echipelor în numeroasele puncte dificile ale peşterii ar fi dus la pierderi enorme de timp şi energie.

https://sites.google.com/site/romanianatura6/home/carpatii-rasariteni/muntii-rodnei/pestera-de-la-jgheabul-lui-zalion-monografie


Peştera Jgheabul lui Zalion (Munţii Rodnei). August 1986. Echipa de vârf, aflată în bivuacul de unde pleca spre cartări şi explorări, este
vizitată, pe la -260 metri adâncime, de colegii din echipa de sprijin, sosiţi cu rezervele necesare pentru alimentaţie şi iluminat; era imposibil ca tot ce ne trebuia la bivuac să transportăm, o dată, la începutul turei. De la stânga: (sus) Dan Hazaparu, Veronica Oprea, Sabina Fati, Mircea Vlădulescu şi (jos) Ică Giurgiu, Ovidiu Grad. Foto: Costel Roman (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti).






https://sites.google.com/site/romanianatura6/home/carpatii-rasariteni/muntii-rodnei/pestera-de-la-jgheabul-lui-zalion-monografie

Peştera Jgheabul lui Zalion (Munţii Rodnei). August 1986. În aval de cota -250 metri. Mai multe nivele de eroziune, inegal dezvoltate pe verticală şi orizontală se înşiră deasupra pârâului. La nivelul apei, bolovani prăbuşiţi impun trecerea pe deasupra lor. Foto: Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu, Veronica Oprea (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)
https://sites.google.com/site/romanianatura6/home/carpatii-rasariteni/muntii-rodnei/pestera-de-la-jgheabul-lui-zalion-monografie




Peştera Jgheabul lui Zalion (Munţii Rodnei). August 1986. Undeva pe la cota -270 metri galeria are mulţime de nivele de eroziune. Punctele de sprijin sunt incerte pentru explorator - pentru că pe aici nu s-a prea circulat - iar ele pot ceda pe neaşteptate sub greutatea mâinii sau piciorului. Foto: Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu, Veronica Oprea (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)








https://sites.google.com/site/romanianatura6/home/carpatii-rasariteni/muntii-rodnei/pestera-de-la-jgheabul-lui-zalion-monografie


Peştera Jgheabul lui Zalion (Munţii Rodnei). August 1986. Cartăm, undeva în aval de cota -260 metri. Foto: Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu, Veronica Oprea (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)

https://sites.google.com/site/romanianatura6/home/carpatii-rasariteni/muntii-rodnei/pestera-de-la-jgheabul-lui-zalion-monografie


Peştera Jgheabul lui Zalion (Munţii Rodnei). August 1986. În aval de cota -260 metri, la nivelul pârâului subteran. În unele locuri înălţimea galeriei trece de 10 metri; dar nu a fost vreme să urcăm pentru a stabili ridicarea cea mai mare a tavanului faţă de cursul de apă. Foto: Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu, Veronica Oprea (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti).






1987   Grota Zânelor                              Munţii Rodnei    4368    Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, 6, 1979, hartă 4004 m; Buletin CCSS, 4, 1980; Buletin CCSS, 6, 1982 (CS „Emil Racoviţă” Bucureşti); Atlas des grandes cavités mondiales, 1986; în anul 1979, cu 4262 metri dezvoltare totală şi numai 267 metri extensie, peştera a devenit cea mai ramificată din ţară (indice 15,98); volum de 44 pagini A4 şi hărţi anexă; articole despre ea şi peşterile din imediata apropiere la 
https://sites.google.com/site/romanianatura40/home/carpatii-rasariteni/rodnei/groata-zanelor-rodnei-record-national-de-ramificare




Tarniţa/ Şaua Prelucii, aflată în centrul imaginii, are de jur împrejurul ei galeriile din Grota Zânelor. Foto: Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti).








https://sites.google.com/site/romanianatura40/home/carpatii-rasariteni/rodnei/groata-zanelor-rodnei-record-national-de-ramificare




Intrarea în Grota Zânelor se află la aproximativ o sută de metri în linie dreaptă spre est şi uşor către nord faţă de Tarniţa Prelucii, cu 25 metri diferenţă de nivel mai sus de ea. Foto: Gabriel Silvăşanu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti).









https://sites.google.com/site/romanianatura40/home/carpatii-rasariteni/rodnei/groata-zanelor-rodnei-record-national-de-ramificare
Grota Zânelor, după explorările din anul 1978. Aceasta este prima peşteră din România unde s-au făcut explorări cu catargul de escaladă.  
https://sites.google.com/site/romanianatura59/home/carpatii-rasariteni/rodnei/grota-zanelor-cea-mai-ramificata-pestera-din-romania-in-muntii-rodnei

https://sites.google.com/site/romanianatura59/home/carpatii-rasariteni/rodnei/grota-zanelor-cea-mai-ramificata-pestera-din-romania-in-muntii-rodnei
Morfologic, Grota Zânelor este formată din 5 galerii orientate nord-est sud-vest, parcurse pe porţiuni de pârâuri care debuşează în pârâul colector. Cele cinci galerii au diferenţe de nivel între 60 şi 92 metri.

anul măsurătorii  numele cavităţiimasivuldezvoltaresursa informaţiei, note
measurement year  name of cavemassif developmentsource, note

1985            Av. din Şesuri            Munţii Bihor                 4250 CS Polaris Blaj; hartă, Speosport 1985; 3840 m hartă CS Z Oradea în Buletinul Aragonit, 1, 1978; 4210 m, Spelunca 28, CS Osiris (Cehoslovacia) şi CS Polaris Blaj; Atlas des grandes cavités mondiales, 1986; http://speologie.org/Avenul-din-Sesuri; Speomond 4, 1999, pagina 16; Speomond 5, 2000, pagina 44
hartă extrasă din Speomond 4, 1999

2009       Peştera de pe Izvorul Albastru al Izei   Munţii Rodnei   4238    Travaux XVIII, 1979, 2300 m hartă, CS „Emil Racoviţă” Cluj-Napoca  + 140 m, Speosport 1982, CS „Emil Racoviţă” Cluj-Napoca; Speomond 14, 2009, pagina 25, pagina 52

Peştera de pe Izvorul Albastru al Izei (Munţii Rodnei), intrarea. Foto: Ică Giurgiu, Ilie Boloveschi (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti).



















1984            Peştera Limanu           Dobrogea                         4204      Lucrările Institutului de Speologie, tom IV, 1965 (3200 m hartă) + 200 m (hartă, Clubul de Speologie „Emil Racoviţă" Bucureşti) (Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviţă" Bucureşti, 4, 1976) + 400 m (Speosport 1982, CS Z Oradea) + Speotelex, 5, 1984; Ecocarst, 3, 2002, SRSC, pagina 34; Atlas des grandes cavités mondiales, 1986; articole despre ea şi zonă la; vezi

https://sites.google.com/site/romanianatura56/home/dobrogea/pestera-limanu-dobrogea-cea-mai-completa-descriere


Peştera Limanu, Sectorul 1, intrarea din partea vestică a cavităţii. Foto: Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti), Cristophe Reuss.











https://sites.google.com/site/romanianatura56/home/dobrogea/pestera-limanu-dobrogea-cea-mai-completa-descriere
 

Peştera Limanu, Sectorul 1, aspecte specifice peşterii în zona dintre punctele de cartare 2-14. Foto: Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti), Christian Megulete, Cristophe Reuss.







https://sites.google.com/site/romanianatura56/home/dobrogea/pestera-limanu-dobrogea-cea-mai-completa-descriere



Peştera Limanu, Sectorul 1, Galeria 10. Foto: Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti), Christian Megulete, Cristophe Reuss. 













https://sites.google.com/site/romanianatura56/home/dobrogea/pestera-limanu-dobrogea-cea-mai-completa-descriere



Peştera Limanu, Sectorul 1, Galeria 11; se observă lucrările de tăiere antică a blocurilor de calcar. Foto: Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti).












https://sites.google.com/site/romanianatura56/home/dobrogea/pestera-limanu-dobrogea-cea-mai-completa-descriere



Peştera Limanu, Sectorul 3; aspecte din galeriile de la nord-est şi sud-vest de zona punctului 46. Se observă aspecte complexe ale prelucrării umane a galeriilor. Foto: Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu, Cristina Lazăr (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti).






https://sites.google.com/site/romanianatura56/home/dobrogea/pestera-limanu-dobrogea-cea-mai-completa-descriere


P
eştera Limanu, Sectorul 3; aspecte din galeriile de la nord-est şi sud-vest de zona punctului 46. Se observă aspecte ale prelucrării umane a galeriilor: brâul de pe mijlocul pereţilor. Tavanul este plin de formaţiuni specifice acestei cavităţi; pe podea este strat consistent de guano. Foto: Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu, Cristina Lazăr, Emilia Marinescu 
(Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti), Nicu Vilău. 



anul măsurătorii  numele cavităţiimasivuldezvoltaresursa informaţiei, note
measurement year  name of cavemassif developmentsource, note

1985         Peştera Lazului           Munţii Mehedinţi   4201           hartă 3201 m în Buletin CCSS, 2, 1978 (CS Focul Viu Bucureşti, CS Nyphargus Praga) + Buletin CCSS, 5, 1981; Buletin CCSS, 8, 1984; Speotelex, 10, 1986 (CS Focul Viu Bucureşti); Atlas des grandes cavités mondiales, 1986

Peştera Lazului (Munţii Mehedinţi), intrarea. Foto: Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti).

Peştera Lazului (Munţii Mehedinţi); văl de gheaţă în apropierea intrării.
Foto: Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti), Mircea Sfâşie.

1978       Peştera E. A. Martel   Munţii Mehedinţi   4130           Buletin speologic CCUTC, BTT, 1, 1979 (CS Focul Viu Bucureşti); Atlas des grandes cavités mondiales, 1986


1986 Peştera Rece din Valea Ponorului Munţii Bihor   4012        CS Politehnica Cluj-Napoca, hartă 3912 m la Speosport 1986; Speotelex, 2, 1987; Buletin informativ CCSS, 11(2)
1976 Peştera lui Epuran                 Platoul Mehedinţi  4000   Peşteri din Romania, 1976 (Institut Speologie, CS Avenul Braşov, 3604 m) + Peştera Epuran (album) (Institut Speologie, CS Avenul Braşov, CS Focul Viu Bucureşti, hartă); Atlas des grandes cavités mondiales, 1986



Peştera lui Epuran (Podişul Mehedinţi), Galeria plăcilor de nămol. Cavitatea este legată hidrologic de vecina ei, Complexul Topolniţa. Foto: Virgil Nastasi (Braşov).

Peştera lui Epuran (Podişul Mehedinţi). Imagine dintr-un bivuac subteran, cu Walter Gutt (dreapta) şi Toni Zacharias. Foto: Virgil Nastasi (Braşov).

imagine de la 
https://www.facebook.com/WhyILoveRomania/photos/a.728839940489071.1073741844.291007637605639/728841457155586/?type=3&theater

1995 Peştera cu zgârieturi                Munţii Anina          4000   CS Exploratorii Reşiţa; Sisteme carstice majore din zona Reşiţa - Moldova Nouă, 1996
1983 Peştera de la Fântâna Roşie  Munţii Bihor           3870   hartă 3550 m în Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, 5, 1977-1978; Speosport 1982; Speotelex, 4, 1984 (CS Z Oradea); Atlas des grandes cavités mondiales, 1986

1987 Peştera Pârgavului                Munţii Vâlcan           3806   CS Focul Viu Bucureşti; Speotelex, 2, 1987; hartă 3330 m la Speosport 1986; Buletin CCSS, 12, 1989; vezi

2000      Peştera Ţolosu                          Munţii Domanului 3781  1125 m în 1963, hartă (Peşteri din Romania, 1976) + Exploratorii Reşiţa, hartă la Speosport 1984; Sisteme carstice majore din zona Reşiţa - Moldova Nouă, 1996; Speomond 5, 2000
1996  Peştera lui Potriva            Munţii Pădurea Craiului        3713   hartă 1488 în Carstul din Pădurea Craiului, 1988; hartă în Nymphaea, XXVI, pag. 13-124, CS Z Oradea; Speomond 2, 1997, pagina 27

Peştera lui Potriva   (Munţii Pădurea Craiului). Imagine de la http://www.asgeoda.ro/rapoarte-de-tura/pestera-lui-potriva-muntii-padurea-craiului.
1984 Reţeaua Coiba Mică - Coiba Mare  Munţii Bihor         3674 CS Focul Viu Bucureşti; hartă la Speosport 1989; 6085 m CS Z Oradea (Nymphaea, 6, 1978, hartă + Buletin CCSS, 4, 1980, hartă + Speosport 1982, 1983, 1984); Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, 4, 1976Atlas des grandes cavités mondiales, 1986

2002      Peştera Gaura cu vânt              Munţii Pădurea Craiului   3650           Speomond 1, 1996, pagina 16; Speomond 5, 2000, pagina 46; Speomond 7-8, 2002-2003, pagina 49  

1972 Peştera Muierilor                        Munţii Parâng        3566         Peşteri din Romania, 1976 (Institut Speologie); Atlas des grandes cavités mondiales, 1986; mai multe articole la 
https://sites.google.com/site/romanianatura1/home/relief-romania-muntii-carpati/carpatii-meridionali-harti-marcaje-pesteri/parang/pestera-muierilor-harta-imagini-muntii-parang


Peştera Muierilor, schelet de urs de peşteră. Foto: Christian Megulete (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti).
















https://sites.google.com/site/romanianatura1/home/relief-romania-muntii-carpati/carpatii-meridionali-harti-marcaje-pesteri/parang/pestera-muierilor-harta-imagini-muntii-parang
Peştera Muierilor, Galeria Electricienilor. Foto: Noni Burcea (Clubul de Speologie „Norbert Casteret” Colibaşi).

2002   Peştera cu ferigi                    Munţii Pădurea Craiului          3500        Speomond, 7-8, 2002-2003, pagina 49; Speomond, 9-10, 2004-2005, pagina 30

2002   Peştera cu puţ din Pârâul Caprei (Peştera Craiului)            Munţii Pădurea Craiului                  3500               Speomond, 9-10, 2004-2005, pagina 31

1992 Peştera de la moara lui Pocol (Peştera lui Todoran)   Podişul Someşan 3493 CS Montana Baia Sprie; hartă în Cercetări Speologice, 2, 1994, pag. 25; hartă în Contribuţii la Cercetarea Carstului, 1, 1993
https://sites.google.com/site/romanianatura59/home/podisul-transilvaniei/podisul-somesan/pestera-de-la-moara-lui-pocol-in-podisul-somesan
Peştera de la moara lui Pocol, una dintre cavităţile impresionante din Podişul Someşan. Pentru explorarea ei au fost trecute mai multe zone complet inundate (sifoane).