Prea Fericirea Voastră,

Înalt Prea Sfinţiile Voastre,

Prea Sfinţiile Voastre,

 

Prin prezentul memoriu, solicităm examinarea situaţiei prezentate în Scrisoarea deschisă anexată, în eventualitatea adoptării măsurilor adecvate (anume, urmarea rânduielii canonice pentru redarea cultului a unui locaş profanat pentru biserica Sfânta Ecaterina, paraclisul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti) precum şi, pornind de la acest caz concret, clarificarea poziţiei Sfântului Sinod al BOR în problema ecumenismului, în sensul precis al afirmării unei poziţii oficiale faţă de slujirea de către clericii ortodocşi împreună cu clerici eterodocşi.

Solicitarea poate părea nepotrivită şi superfluă, având în vedere interdicţiile canonice absolute care există, în această privinţă, în Biserică. Ar putea părea, aşadar, deplasat, să se ceară, din partea Sinodului BOR o precizare de poziţie într-o chestiune care, în Biserica ortodoxă cea Una din care BOR face parte integrantă, este cât se poate de clară. După cum se ştie, eterodocşilor nu li se poate recunoaşte calitatea de slujitori ai lui Dumnezeu, în niciun fel, de către ortodocşi. Ortodocşii nu pot sluji împreună cu eterodocşii, în nicio împrejurare, sub pedeapsa caterisirii, şi nici nu li se poate permite eterodocşilor să slujească în biserica ortodoxă. Slujirea unui eterodox nu are altă valoare decât a unui oarecare îmbrăcat în haine clericale, fiind lipsită de lucrarea Duhului Sfânt.

 

Şi totuşi, în ciuda prevederilor canonice, în ultimii ani au avut loc mai multe evenimente de tipul conslujirii clericilor ortodocşi (din toate treptele, inclusiv episcopi) cu clerici eterodocşi (un caz de tristă notorietate este "Boboteaza ecumenică", în fapt ecumenistă, de la Oradea) sau chiar desfăşurării unor ritualuri ale unor grupări ideologice în biserici ortodoxe (vezi ceremonia cavalerilor de Malta, desfăşurată anul trecut în catedrala din Timişoara).

 

Fără a încerca să alcătuim o scală a profanării, "slujirea" în altarul unei biserici ortodoxe de către neortodocşi, aşa cum s-a întâmplat la biserica Sfânta Ecaterina, paraclisul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, unde au slujit clericii copţi constituie, s-ar putea spune, apogeul acestui gen de manifestări. Totodată, orice se petrece în acest sfânt locaş are o semnificaţie în plus, ca element educativ (sau anti-educativ) pentru viitorii teologi şi preoţi.

 

Considerând că situaţia de locaş profanat în urma slujirii acolo de către neortodocşi a bisericii Sfânta Ecaterina ar putea servi ca bază de discuţie, în problema ecumenismului, atât în societate cât şi în Sfântul Sinod, a fost redactată, pe tema aceasta, o Scrisoare deschisă adresată Prea Fericirii Sale Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române şi Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, scrisoare al cărei text a circulat pe internet începând cu luna ianuarie a anului 2008. S-au colectat semnături, via e-mail, prin intermediul paginilor personale ale unor publicişti, precum şi pe calea unei petiţii on-line, creată la adresa http://www.petitiononline.com/SPFSD/petition.html

 

Prezentul memoriu este însoţit de textul scrisorii deschise, de semnăturile colectate şi de o selecţie de comentarii ale semnatarilor.

 

Semnăturile deponenţilor memoriului:

 

Iftime Oana (Bdul Iuliu Maniu 65, bloc 7P, scara 10, ap. 336, sector 6, Bucureşti, tel. 0741239467, e-mail: oiftime@googlepages.com)

 

Iftime Alexandru (Bdul Iuliu Maniu 65, bloc 7P, scara 10, ap. 336, sector 6, Bucureşti, e-mail: alexandru_iftime@yahoo.com)

 

 

S f â n t u l u i   S i n o d   a l   B i s e r i c i i   O r t o d o x e   R o m â n e

 

 

Textul Scrisorii deschise

 

Prea Fericirii Sale Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române,

Sfinţiţilor Membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române

 

            Prea Fericirea Voastră,

            Înalt Prea Sfinţiile şi Prea Sfinţiile Voastre,

 

Vă adresăm acest mesaj ştiind că episcopii sunt cei cărora le revine cu deosebire misiunea, dar şi incomensurabila răspundere de a veghea asupra liniştii întru Adevăr a Bisericii. Un fapt trist pentru noi toţi, în calitate de creştini ortodocşi s-a petrecut şi apelăm la păstorii noştri cu speranţa că, prin purtarea lor de grijă, răul deja făcut se va îndrepta şi că astfel de lucruri dureroase nu se vor mai întâmpla.

Este ştiut faptul că în biserica Sfânta Ecaterina, paraclisul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti au slujit membri ai bisericii copte [1], biserică necalcedoniană, cu care nu ne aflăm în comuniune.

Avem cunoştinţă de dialogul dintre Biserica ortodoxă şi Bisericile Vechi Orientale (necalcedoniene), dar şi de faptul că acest dialog nu a condus, cel puţin până în prezent, la dezicerea vechi- orientalilor de hristologia eretică pe care o mărturisesc, în contradicţie cu învăţătura Sinodului de la Calcedon [2], despre cele două firi ale Mântuitorului. La ora actuală există, se pare, un fel de falsă pudoare întemeiată pe ideea unei bune înţelegeri care eludează, în fapt, responsabilitatea faţă de mântuirea aproapelui şi care pe unii îi determină să ocolească termenul „eretic”. Acest termen nu este o insultă, ci un indicator al condiţiei celor abătuţi de la învăţătura de credinţă ortodoxă (condiţie în care se găsesc, spre exemplu, şi bisericile necalcedoniene) şi îl vom utiliza ca atare, pe mai departe.

Avem cunoştinţă şi de aceea că Bisericile Vechi- Orientale nu se consideră monofizite, ci miafizite, susţinând că cele două firi ale Mântuitorului ar fi unite într-una, dar fără schimbare, fără amestecare, fără confuzie, prin aceste precizări deosebindu-se de monofizitismul „clasic” [3]. Această hristologie este, însă, de asemenea, eretică , la fel ca şi monofizitismul în sens clasic. Aşadar, dat fiind că membrii bisericii copte nu sunt ortodocşi, ci se găsesc într-o condiţie eretică, faptul care ne preocupă este acela că într-o biserică ortodoxă au slujit ereticii.

Or, în conformitate cu canoanele Bisericii ortodoxe, aceştia nu pot intra, măcar, precum credincioşii, în bisericile ortodoxe [4] şi cu atât mai puţin pot fi primiţi să slujească. În cazul în care, totuşi, ereticii ajung într-un locaş de cult ortodox şi slujesc acolo, aceasta constituie profanare a locaşului ortodox şi în acesta nu se mai poate intra şi sluji de către ortodocşi decât după îndeplinirea prescripţiilor canonice adecvate situaţiei [5].

Apelăm, aşadar, prin prezenta, la păstorii noştri cu rugămintea de a se lua măsurile adecvate situaţiei date, anume urmarea rânduielii pentru curăţirea locaşului profanat, în cazul bisericii Sfânta Ecaterina şi prevenirea, pe viitor, a unor astfel de situaţii, eventual prin ajutorarea comunităţii copte în sensul atribuirii acesteia a unui spaţiu adecvat în care să-şi poată desfăşura viaţa liturgică proprie, spaţiu care să nu fi fost, însă, afierosit ca lăcaş de cult ortodox.

Susţinem această expunere, poziţia şi solicitările noastre cu argumentele din notele care urmează mesajului propriu-zis. Elementele teologice care apar în acestea sunt, fără îndoială, familiare sfinţiţilor slujitori, dar, având în vedere caracterul public al prezentului mesaj, au fost redate spre lămurirea eventualilor cititori care nu le cunosc, spre a arăta că demersul nostru se întemeiază nu pe sentimente sau sentimentalisme, nici pe judecata egoistă a unor persoane, ci pe Tradiţia aşezată de Unul şi Acelaşi Duh Sfânt Care ne-a lăsat Scripturile.

Nutrind convingerea că apelul nostru nu va rămâne fără un răspuns, ca din partea unor slujitori iubitori de Dumnezeu cărora ne-am adresat, încheiem cu urările noastre de viaţă lungă, întru Adevăr, spre dreaptă şi înţeleaptă cârmuire a Bisericii.

 

Iniţiatori:

 

Oana Iftime, bioetician, autor de lucrări în domeniul dialogului ştiinţă- teologie

Alexandru Iftime, biolog, autor de lucrări în domeniul dialogului ştiinţă- teologie

 

Note:

 

[1] Un articol relevant se găseşte la adresa: http://www.gardianul.ro/2005/01/08/religie-c22/joi_noaptea_crestinii_arabi_din_romania_au_sarbatorit_craciunul-s53704.html

[2] "Urmând aşadar Sfinţilor Părinţi, noi învăţăm într-un glas că mărturisim pe Unul şi acelaşi Fiu, Domnul nostru Iisus Hristos, Însuşi desăvârşit întru dumnezeire cât şi întru omenitate, Însuşi Dumnezeu adevărat şi om adevărat din suflet raţional şi din trup, de-o-fiinţă cu Tatăl după dumnezeire şi de-o-fiinţă cu noi după omenitate, întru toate asemenea nouă afară de păcat, născut din Tatăl mai înainte de veci după dumnezeire şi, la plinirea vremii, Acelaşi născut pentru noi şi pentru a noastră mântuire din Fecioara Maria, Născătoarea de Dumnezeu, după omenitate, Unul şi Acelaşi Hristos, Fiul, Domnul, Unul Născut, cunoscându-se în două firi, fără amestecare, fără schimbare, fără împărţire, fără despărţire, deosebirea firilor nefiind nicidecum stricată din pricina unimii, ci mai degrabă păstrându-se însuşirile fiecărei firi într-o singură persoană şi într-un singur ipostas, nu împărţindu-se sau despărţindu-se în două feţe, ci Unul şi Acelaşi Fiu, Unul Născut, Dumnezeu Cuvântul, Domnul Iisus Hristos, precum [au vestit] de la început proorocii, precum El însuşi ne-a învăţat despre Sine şi precum ne-a predanisit nouă Crezul Părinţilor." (Hotărârea Sinodului al Patrulea Ecumenic, de la Calcedon,  "Hotărârile Sfintelor Sinoade Ecumenice", Ed. Sfântul Nectarie, Bucureşti, 2003, pag. 20, în ediţia electronică disponibilă la http://www.scribd.com/doc/32637/Hotararile-Sfintelor-Sinoade-ecumenice). Menţionăm că, faţă de doctrina expusă de către patriarhul Shenouda au o deosebită relevanţă şi Hotărârile Sinodului al V-lea Ecumenic, Despre unirea firilor în Hristos, Împotriva defăimătorilor învăţăturii Sfântului Chiril. Totodată, dat fiind că patriarhul Shenouda susţine şi o poziţie monotelită, devin relevante hotărârile Sinodului al Şaselea Ecumenic, Despre cele două lucrări ale lui Hristos, Împotriva monoteliţilor.

[3] Patriarhul copt Shenouda afirmă: The Lord Jesus Christ is God Himself, the Incarnate Logos. Who took to Himself a perfect manhood. His Divine nature is one with his human nature yet without mingling, confusion or alteration; a complete Hypostatic Union. Words are inadequate to describe this union.“ (Shenouda III, “The Nature of Christ”).  “Domnul Iisus Hristos este Însuşi Dumnezeu, Cuvântul Întrupat. Care a luat o deplină omenitate. Firea Sa Divină este una cu firea sa omenească, însă fără de amestecare, fără a se confunda şi fără schimbare; o completă unire Ipostatică. Nu există cuvinte adecvate pentru a descrie această unire.” (Shenouda al III-lea, The Nature of Christ).. Admiţând că această poziţie poate induce în eroare pe unii ortodocşi, care ar putea crede că recunosc, aici, perspectiva calcedoniană, cităm pe mai departe din scrierile patriarhului copt Shenouda, pentru a vedea care este, de fapt, hristologia bisericii sale: The Divine nature (God the Word) was united with the human nature which He took of the Virgin Mary by the action of the Holy Spirit. The Holy Spirit purified and sanctified the Virgin's womb so that the Child to whom she gave birth would inherit nothing of the original sin; the flesh formed of her blood was united with the Only-Begotten Son. This unity took place from the first moment of the Holy Pregnancy in the Virgin's womb. As a result of the unity of both natures-the Divine and the human-inside the Virgin's womb, one nature was formed out of both: "The One Nature of God the Incarnate Logos"as St. Cyril called it. “Natura Divină (Dumnezeu Cuvântul) s-a unit cu cea omenească, pe care a luat-o din Fecioara Maria, cu lucrarea Duhului Sfânt. Duhul Sfânt a curăţit şi sfinţit pântecele Fecioarei, astfel încât Pruncul căruia i-a dat naştere să nu moştenească nimic din păcatul originar; carnea formată din sângele ei [al Fecioarei, n. trad.] a fost unită cu Fiul Cel Unul Născut. Această unitate s-a realizat încă din primul moment al purtării în pântece de către Fecioară a Sarcinii Sfinte. Ca rezultat al acestei uniri a ambelor firi- cea Divină şi cea umană- în pântecele Fecioarei, s-a format din cele două [firi] o fire: ‘Firea lui Dumnezeu Cuvântul Întrupat’ cum a numit-o Sfântul Chiril.” (Shenouda III, The Nature of Christ)..

Miafiziţii se revendică, în eroare, de la Sf. Chiril al Alexandriei, a cărui expresie "mia physis tou Theou Logou sesarkomenee" o interpetează în sens eretic, apărând o hristologie necalcedoniană. Împotriva poziţiei copte vom invoca, aici, un singur argument, mai mult decât relevant, însă, al Sfântului Maxim Mărturisitorul. Acesta arată, simplu şi concis, că acceptarea unei firi a Mântuitorului, fie aceasta rezultatul fuziunii, al absorbirii firii omeneşti de către cea divină, conform poziţiei monofizite clasice, fie al unirii fără de  amestecare, schimbare sau confuzie, aşa cum susţin miafiziţii, neagă deofiinţarea: "E vădit apoi tuturor că dacă Hristos e o fire unică, nu e nici de o fiinţă cu Dumnezeu Tatăl, nici cu oamenii. Iar dacă după ei Hristos e după fire străin cu totul de toate cele ce sunt, îi vom îndemna şi pe aceşti noi dogmatişti să spună ce este după fire Hristos în care cred şi pentru care motiv Îl slăvesc pe El, Care e hulit de ei ca nefiind nimic după presupunerile cuvinte­lor lor" (Sf. Maxim Mărturisitorul, Scrieri şi epistole hristologice şi duhovniceşi, în colecţia PSB, vol. 81, trad. Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, EIBMBOR, Bucureşti, 1990, p. 105-106) . Or, negarea deofiinţării face inutile Întruparea, Răstignirea şi Învierea, numai Cel Care este Dumnezeu şi om deplin putând restaura firea omenească.

De asemenea, patriarhul Shenouda expune şi o poziţie monergist- monotelită: Has the Lord Christ two wills and two actions, that is a Divine will and a human will, as well as two actions, that is, a divine act and a human act? As we believe in the One Nature of the Incarnate Logos, as St. Cyril the Great called it, likewise: We believe in One Will and One Act: Naturally, as long as we consider that this Nature is One, the Will and the Act must also each be one. “Are Domnul Hristos două voinţe şi două lucrări, adică voinţa Divină şi pe cea omenească, precum şi două lucrări, adică o lucrare divină şi una omenească? Întrucât noi credem în Firea cea Una a Cuvântului Întrupat, după cum a numit-o Sfântul Chiril, în mod similar: Credem într-o [singură] Lucrare şi într-o [singură] Voinţă: în mod firesc, atâta vreme cât considerăm că Firea este Una, Voinţa şi Lucrarea trebuie să fie, de asemenea, unice.”

[4] Canonul 6 al Sinodului din Laodiceea opreşte pe eretici până şi de la a intra în biserică (de slujire, este clar că nu se poate vorbi, cu atât mai mult): “Nu este îngăduit ereticilor să intre în casa lui Dumnezeu dacă stăruie în eres.”

[5] Iată, spre lămurire asupra condiţiei bisericilor ortodoxe în care ajung să slujească ereticii, canonul 46 al Sf. Nechifor şi răspunsurile Sf. Teodor Studitul la întrebări adresate sfintiei sale prin intermediar de catre Ilarie si Eustatie (apud Arhid. prof. dr. Ioan N. Floca, Dreptul canonic ortodox,  Sibiu, 2005):

Canonul 46 al Sf Nichifor Marturisitorul se referă la biserici în care nu doar că au slujit ereticii, dar au şi fost luate în stăpânire de către aceştia (trecute la cultul lor) : "Va sfatuim ca in bisericile luate in stapanire de eretici sa se intre ca intr-o casa simpla si sa se cante numai de nevoie, asezandu-se cruce la mijloc, iar in altar nici sa nu se intre, nici sa se tamaieze, nici sa se savarseasca rugaciune, nici sa nu se aprinda candele si lumanare si este simfonic cu Răspunsul Sf. Teodor la Întrebarea 3: Cuvine-se a intra pentru rugaciune si cantare in bisericile pangarite si detinute de preotii care au fost partasi eresului? Raspuns: Nicidecum nu se cuvine a intra in astfel de biserici, din motivele mentionate; caci scris este: ‘iata casa voastra ramane pustie’ (Mt. 23, 38); fiindca indata ce s-a introdus eresul, a disparut superiorul celor de acolo, ingerul, dupa cuvintele marelui Vasile (Scrisoarea 191) si acea biserica s-a prefacut in casa comuna; si regele David zice: ‘Nu voi intra in biserica celor rai’ (Ps. 25, 5), si Apostolul intreaba: 'Ce unire are Biserica lui Dumnezeu cu idolii?' (II Cor. 6, 16).” 

Biserica Sfânta Ecaterina nu a fost trecută la cultul copt, ci a rămas ortodoxă, gen de situaţie la care face referire Răspunsul Sf. Teodor Studitul la întrebarea 4: "Cuvine-se a canta si a se ruga in biserici pangarite de aceiasi preoti, dar care nu le-au detinut? Raspuns: Negresit ca se poate intra in astfel de biserici, spre a se canta si a se ruga, anume daca nu se mai pangaresc de acei eretici, ci se detin de ortodocsi pana acum. Si in privinta aceasta s-a hotarat ca un episcop sau presbiter, care sunt de credinta cea mantuitoare, sa faca deschiderea bisericii prin rugaciunea cuvenita; astfel ca, daca s-a facut aceasta, nimic nu se mai opune ca intr-insa sa se savarseasca chiar liturghie; drept pilda serveasca imprejurarea in care Sfantul Atanasie, rugat fiind de catre imparatul Constantin sa acorde o singura favoare, de a da arienilor in Alexandria o biserica in care sa se adune pentru rugaciune, s-a invoit numai daca si lui i se va da in Constantinopol aceeasi favoare, ca ortodocsii sa se adune la rugaciune intr-o biserica detinuta mai inainte de arieni". Pentru "Rugăciunea la deschiderea bisericii profanate de catre pagani sau eretici" vezi Molitfelnicul.

Desigur, cele de mai sus nu presupun, nicidecum, ca ortodocsii le pot permite ereticilor sa slujeasca in biserica ortodoxa, in nadejdea ca dupa aceea vor face rugaciunea pentru biserica profanata si cu aceasta lucrurile revin la normal. Canoanele 45 si 46 Apostolice prevad caterisirea clericilor care consimt la slujirea eretica si/sau o considera slujire adevarata: “Episcopul sau prezbiterul sau diaconul, daca numai s-a rugat impreuna cu ereticii, sa se afuriseasca; iar daca le-a permis acestora sa savarseasca ceva ca si clerici, sa se cateriseasca.” (Ap 45); “Poruncim sa se cateriseasca episcopul sau prezbiterul care a primit botezul ori jertfa ereticilor. Caci ce fel de impartasire are Hristos cu veliar? Sau ce parte are credinciosul cu necredinciosul? (II Cor. 6, 15).” (Ap. 46). În nici un caz nu se poate da acord, respectiv binecuvântare pentru slujirea de către eretici în biserică ortodoxă- nu se poate binecuvânta păcatul, şi cu atât mai puţin cel împotriva Duhului Sfânt, cum este "slujirea" de acest fel.

Dupa cum se cunoaste, Sf Vasile s-a rugat impreuna cu poporul si usile bisericii nu s-au deschis pentru arieni, ci numai pentru ortodocsi. Sf Ioan Hrisostomul nu a ingaduit sa se dea arienilor biserica, raspunzandu-i generalului arian Gaina, care ceruse aceasta favoare in numele serviciilor aduse de el Imperiului ca si-a luat, deja, rasplata lumeasca, anume onorurile si averile cuvenite, si sa nu cuteze sa ceara “daruri dumnezeiesti pentru slujire lumeasca” (Viaţa Sf Ioan Gură de Aur, Ed. Bizantina, 2007). Cand s-a aflat Bizantul sub latini, “rasaritenii nu liturghiseau, acolo, unde mai-nainte ar fi liturghisit apusean, de nu ar fi facut mai-nainte apa sfanta, spre curatire." (vezi notele de subsol de la Pidalion, editia 2004, pag. 88).

 

Lista semnăturilor colectate în sprijinul opiniilor exprimate în Scrisoarea deschisă

 

1)           Camelia Ungureanu, Bucureşti, inginer chimist

2)           Ioana Carmen Popescu, Bucureşti, inginer chimist

3)           Rodica Barbu, Columbus, Ohio, USA

4)           Cute Nicoleta, Iasi

5)           Gigel Chiazna

6)           Ciprian Popa

7)           Alexandru-Catalin Petrini, Pitesti

8)           Savin Andrei Ioan

9)           Mihaiela Rasiga, Cluj

10)       Dan Rasiga, Cluj

11)       George Ionescu, Director Asociatia Pro-Vita, Craiova

12)       Lidia Hamza, Galaţi

13)       Stoenica Mirela, inginer chimist, Bucuresti

14)       Marius Balos

15)       Bogdan Farcasanu

16)       Radu Baboi

17)       Silviu Vaduva

18)       Nicu Turcu

19)       Maria Lucaci, profesor

20)       Mihaela Stan

21)       Valeriu Bumb, Brasov 

24)       Simona Ficiu

25)       Stan Florin

26)       Bolinu Dragos Doru

27)       Daniela Filioreanu

28)       Vatu Raluca

29)       Maxim Gheorghe

30)       Daniela Dudas

31-33 anulate

34)       Constantinescu Liviu

35)       Papadie Laura

36)       Papadie Virginia Elena

37)       Papadie Iuliana

38)       preot Vasile Popescu

39-41      anulate

42)       Sararu Marius

43)       Alexandra

44)       Iordan Steluta

45)       Adrian Stefan

46)       Paul Ghinga

47)       Maria Bute

48)       Rosca Luminita

49)       Andres Bogdan

50)       Toma Laura

51)       preot Cosmin Bologea, Argeş, împreună cu familia

52)       Felicia Juravlea

53)       Craus George

54)       Veronica Apostol

55)       Faur Anamaria

56)       Ing. Parfin Gheorghe, Botosani

57)       Parfin Mariana - Botosani

58)       Gheorghe Boghitoiu

59)       Mihai Radu

60)       Florescu Viorica

61)       Dan Grosu

62)       Neagu Marius

63)       Andreea Rosu

64)       Gheorghe Lehaci

65)       Popescu Gabriel

66)       Valentin Stroe

67)       Eugen Minciu

68)       Iulian Lita

69)       Gurgu Ionut George

70)       Vancea Eugenia

71)       Astalis Sorin

72)       Adriana Nechita

73)       Raluca Muresan

74)       Ana Ivanov

75)       Ionut Butoi

76)       Calin Dragos

77)       Rusu Adrian

78)       Oana Macesanu

79)       Dobre Cristina

80)       Avram Tiberiu Marius

81)       Catrina Anamaria

82)       Catrina Cristina

83)       Constantin Cristian Marinescu, profesor, Rm. Valcea

84)       Popa Catalin

85)       Craciun Iulia

86)       Craciun Gina

87)       Secara Lucian

88)       Radulescu Cristina

89)       Stanciu Radu

90)       Iuga Sofia

91)       Pop Dorin

92)       Alexe Calin

93)       Hangan Ciprian

94)       Dragan Iuliana

95)       Gînguţ Giorgian Ion

96)       Niculescu Florin

97)       Ciocanel Marian

98)       Paval Catalin

99)       Stan Florina

100)   Girba Marian Ionel

101)   Calugaru Adrian

102)   Flacau Florin

103)   Zaza Alina

104)   Ovidiu Vezeteu

105)   Rafael Udriste

106)   Nan Elena

107)   Afteni Victor

108)   Teo Christian

109)   Adrian Gabriel Hulea

110)   Ion Catalin

111)   Aronet Silviu

112)   Teodor Iftimie

113)   Ovidiu Bagdasar

114)   Alexandru Gavrea

115)   Manuel Martin

116)   Gheorghe Dorel Iosip

117)   Anton Liviu

118)   Laurentiu Grigoriu

119)   Mona Popa

120)   Virgil Ioan Popa

121)   Parfene Aniela

122)   Trisi Alexandra

123)   Doina Badoi

124)   Trif Tudor

125)   Cluci Silviu-Lucian

126)   Silvan Popîrda

127)   Dimitriu Valeriu

128)   Dimitriu Diana

129)   Barba Ioan

130)   Androne Dorina

131)   Gavrila Alexandru

132)   Raluca Toderel

133)   Gabriela Murariu

134)   Mihalcea Sandu

135)   Alexandru Grădinaru

136)   Vlad Protopopescu

137)   Melinte Laurentiu Ionut

138)   Crasmariu Ana

139)   Dan Miron

140)   Lucian Razor

141)   Petanec Bogdan Claudiu

142)   Lucian Telegescu

143)   Teslariu Andrei-Ionut

144)   Irina Diaconita

145)   Avram Mihaela

146)   preot Suciu Petru

147)   Doru Braslasu

148)   Anca Stati

149)   Laurentiu Dumitru

150)   Cosmin-Claudiu Potcovel

151)   Ileana Bratu

152)   Rancea Ionut

153)   Mircea Postolache

154)   Ion Badita

155)   Stoica Ioan

156)   Oana Creangă

157)   Vlad Rosu

158)   Catalina Rosu

159)   Ionescu Simona

160)   Valentin Petre Lica

161)   Spinescu Petru

162)   Mircea Adrian

 

Din comentariile semnatarilor:

 

"Astept cu interes maxim raspunsul Sf Sinod"

"intru Una Sfanta SOBORNICEASCA si Apostoleasca Biserica..."

"Datorita serviciului calatoresc mult in lume.Peste tot unde am mers, am fost cu fruntea sus ca sunt roman si sunt ortodox. Acum?"

“Este un Domn,o Credinta,un Botez.”(Efeseni 4:5)

"...desi sunt sceptic ca vom fi luati in seama :(("

"Este foarte buna initiativa dvs. de a atrage atentia celor care conduc destinele Bisericii Ortodoxe Romane, despre ceea ce se intampla in biserica noastra. Trebuie sa ne dedicam cu totul apararii adevarului crestin, si cu avantul pe care Dumnezeu ni-l da, sa ajutam la consolidarea pozitiei corecte a invataturii. Sa nu uitam, ca de-a lungul celor peste 2000 de ani de existenta, numai credinta ortodoxa si-a pastrat neschimbata Sfintele Dogme ale Bisericii si Predania Sfintilor Parinti, si numai aici gasim toate Tainele cele sfinte necesare mantuirii sufletelor noastre. Trebuie sa fim uniti, si nu amagiti ca unii din fratii nostri."

"Adevarul inca doare ,dar....pina cind????? Oare nu sunte[m] ortodocsi de ce trebuie sa vina altii."

"petitia din pac[a]te va fi fara raspuns"

"ecumenism = non ortodoxie"

"Ecumenismul este erezia din vremurile noastre. Si la arad saptamana aceasta a fost o saptamana ecumenica si s au rugat ortodoxii cu ereticii si in bisericile ortodoxe cat si in casele de adunare ale ereticilor ca nu le putem zice biserici,ca biserica una este al carui Cap este Hristos. Dumnezeu sa va bucure!"

"Dumnezeu si Maica Domnului sa ne fie ocrotitori si sa ne apere de aceasta erezie care este ecumenismul!"

"Cuvioase Maxim Marturisitorul, ajuta-ne!"

"Sa vedem ce o sa fie :)"

"speranta si incredere, intru Adevar"

" Va felicit pentru initiativa si atrag atentia asupra faptului ca internationalizarea si Europa fara granite nu ne vor absolvi la judecata de apoi de vreo vina a vreunui pacat strecurat pe impresia ca "prin multime nu se vede". Ne ascundem in multimea "ecumenista" ca Adam dupa faptuirea pacatului primar, dar tot la fel de fara rost! Nu uitati VOM FI JUDECATI TOTUSI PE SEMINTII SI NEAMURI ! Ceilalti or mai avea scuze, noi cei tinuti in brate de Sfinti... ce va fi cu noi?...(membru KSLCatalin - grup ortodox care nu se ascunde ci ... semneaza)"

"În materie de credinţă, nu e loc pentru îngăduinţă nici pogorăminte" (Sf. Marcu al Efesului). Sa fim uniti in Adevar."

"Lipsa unor masuri ferme echivaleaza cu solidarizarea la aceasta erezie. Pacat ca nu se fac alegeri periodice si pentru functiile ocupate de ierarhi iar poporul se afla la discretia unor grupuri de interese care-si permit sa faca trafic cu Traditia si Canoanele Bisericii."

"Pentru mine este important ca ortodoxia sa ramana curata asa cum au propovaduit-o sfintii apostoli si sfintii parinti"

"In materie de credinta se cere traire si marturisire autentica. Compromisul, fie chiar si din respect fata de cultura cuiva, nu are legatura cu Ortodoxia. Sustin demersul de pastrare a bisericii numai pentru rugaciune si nu pentru politete! ( membru KSLCatalin grup)"

"Nu sunt de acord cu slujirea cu necalcedonienii, conform Sfintelor Canoane ale Bisericii Ortodoxe!"

"Pentru ca Adevarul nu poate fi amestecat cu minc[i]una"