Judetul Constanţa



VÎRTOP - ALBEŞTI - TREI SANCTUARE ÎNCHINATE CULTULUI SOLAR - SIMILARE CU CELE DE LA SEIMENI ŞI MIREASA

Articole:
http://www.inventatori.ro/view_article.php?id=996#


Prezentarea sanctuarelor de la Seimeni şi Mireasa este făcută pe site-ul:
http://sites.google.com/site/descopeririarheologice2010/constructii-spectaculoase

Conform RAN - pentru localitatea Vîrtop:
Cod 60990.01 - Necropola romana de la Vîrtop - la 700-800 NE de sat şi 300 m NE de magaziile CAP
Conform RAN - pentru localitatea Albeşti:
Cod 60954.04 - Villa rustica şi aşezarea romană de la Albeşti - pe platoul situat la 500 m S de sat - villa rustica - epoca romană/sec. II-IV
Cod 60954.01 - Situl arheologic de la Albeşti - La Cetate - la 2 km SV de sat - aşezare - Epoca elenistică, Latene/sec. III a. Chr., sec. IV-II î. Chr., sec. III a. Chr.
Cod 60954.09 - Aşezarea Latene de la Albeşti - La vie - aşezare - Latene/sec. IV-III a. Chr.
Cod 60954.01 - Aşezarea tardenoisiană de la Albeşti - aşezare - mezolitic
Cod 60954.08 - Fortificaţia elenistică de la Albeşti - la S de cartierul tătăresc - fortificaţie - Epoca elenistică/sec. IV-I a. Chr.
Cod 60954.06 - Sanctuarul Latene de la Albeşti - la 600 m E de aşezarea Albeşti, pe o suprafaţă de 800 mp - sanctuar - Latene
Cod 60954.05 - Tumulii de la Albeşti - în perimetrul agricol al comunei - tumul - Latene/sec. IV-II a. Chr.
Cod 60954.03 - Fortificaţia elenistică de la Albeşti - "Dealul Albeşti" - la cca. 2 km V de sat - fortificaţie - Epoca elenistică/sec. IV-I a.Chr.
Cod 60954.02 - Aşezarea elenistică de la Albeşti - "Căsnicia" - în rezervaţia naturală Hagieni - la 2,5 km SE de sat - aşezare fortificată - Epoca elenistică/sec. IV-I a. Chr.
Cod 60954.07 - Situl arheologic de la Albeşti, la intrarea în sat dinspre Mangalia, la NE de şosea - aşezare fortificată - Epoca romană, Epoca elenistică/sec. I-II, sec. IV a. Chr, sec. I p. Chr.
Discuri cu diametrul de 20 m - se mai observă 6 discuri - de la 1,4 km E de localitatea Vîrtop, pe o suprafaţă de 20.000 mp
Discuri cu diametrul de 24 m - se mai observă 2 discuri - la 1,5 km şi 1,6 km E de localitatea Vîrtop
Discuri cu diametrul de 20 m - se mai observă 2 discuri - începând de la 300 m de limita de E a localităţii Vîrtop, pe o suprafaţă de 15.000 mp
Discuri cu diametrul de 28 m - se mai observă 2 discuri - începând de la 30 m de limita de S a localităţii Albeşti, pe o suprafaţă de 4200 mp
Sanctuarul nou descoperit este localizat la mai puţin de 1 km faţă de un alt sanctuar aflat în partea de E a localităţii, despre a cărui existenţă se cunoaşte. Sancuarul, care ocupă o suprafaţă de 800 mp, a fost datat din perioada celei de-a doua epoci a fierului, Latene. 
Tumul cu forma particulară - încadrat cu zid de incintă de formă circulară cu diametrul de 36 m - la 2,75 km S de localitatea Albeşti



CETATEA GRECEASCA STRATONIS

Conform monografiei localităţii Tuzla - profesor Constantin Lupeanu:
"Istorici dobrogeni precum Gheorghe Andronic sau Andrei Radulescu aratau ca: ”pe malul romanesc al Marii Negre, intre Calatis si gurile Dunarii, in afara de histria si Tomis au mai existat si alte colonii, printre care si Stratonis”. Acesti istorici sustin ca ratiunea prezentei grecesti in acest cadru geografic deosebit de primitor o aflam in ”beneficiile pe care natura locului le ofera: schimbul intens de marfuri cu populatia locala si exploatarea agricola”. (Andrei Radulescu - Istoria Dobrogei)
Un alt sustinator al infiintarii de catre greci a cetatii Stratonis este Radu Vulpe, care citand izvoare mai vechi, vorbeste despre asezari grecesti intre care si Stratonis. Istoricul considera ca aceste cetati apartineau scitilor plugari, fiind escale grecesti prin care localnicii isi vindeau produsele agricole."


Până în prezent, cercetările arheologice s-au focalizat pe ţărmul Mării Negre, în speranţa descoperirii fortificaţiei greceşti şi chiar a fost formulată o ipoteză prin care, în urma descoperirilor arheologice, Cetatea Stratonis ar fi poziţionată în porţiunea în care ţărmul pătrunde mai mult în apele mării, la sud-est de localitatea Tuzla.

În luna februarie a anului 2012, pornind de la concepţia strategică privind amplasarea cetăţii elenistice de la Albeşti, am studiat porţiunea de tărm a Mării Negre între cetăţile greceşti Callatis şi Tomis, acolo unde ar trebui să fie poziţionată cetatea Stratonis. Lacul Techirghiol  oferea aceaşi protecţie de care au beneficiat fortificaţiile greceşti de la Albeşti, Histria şi Argamum - respectiv un golf natural, ideal pentru adăpostire în caz de furtună sau o excelentă organizare a apărării în cazul unui atac dinspre mare.

Color image of immediate environs of Callatis
Color image of immediate environs of Tomis

Pe o porţiune a malului situată în partea de sud a lacului, într-o zonă protejată de mai multe golfuleţe, se pot observa urmele unei structuri izbitor de asemănătoare cu fortificaţiile de la Dinogeţia, Ulmetum, Capidava şi Callatis (contraforturi). 

Imagine din 25.06.2004:

Imagine din 08.09.2005:

Imagine din 27.10.2006:

Imagine din 28.05.2009:

Imagine din 30.01.2011:

Imagine din 30.04.2013:

Asemănările se referă la grosimea zidurilor (6-8 m) dar şi la forma constructivă (turnuri cu raza de aprox. 6 m).



Suprafaţa fortificată ar putea fi mult mai mare, îmbrăcând efectiv golful cu un zid gros de 8 m, oferind protecţie corăbiilor ancorate în golf.






VAL DE PĂMÂNT DE FORMĂ CIRCULARĂ - LIMANU

Conforn RAN - pentru localitatea Limanu:
Cod 60641.03 - Amforele elenistice de la Limanu - descoperiri izolate de artefacte - Neprecizată
Cod 60641.01 - Situl arheologic de la Limanu - "Peştera Caraciocola" - în marginea de V a satului - aşezare şi necropolă - Neolitic, Epoca medievală / mil. IV a. Chr.
Cod 60641.02 - Tezaurul de la Limanu - tezaur - sec. X-XI

Fortificatie (val) de pamânt de forma circulara - la limita de N-E a localitatii - intravilan




ZID DE FORTIFICAŢIE - ARSA

Conform RAN - pentru localitatea Arsa:
Cod 60963.01 - Situl arheologic de la Arsa - aşezare - Hallstatt / sec. VI-II î.e.n

Fortificatie - la 1,4 km S-V de limita localitatii


Se observa turnurile de aparare de forma patrata cu latura de 5 m, încastrate în structura zidului - ziduri de forma "za de lant" - întâlnite în componenta fortificatiilor ridicate cu scop în protejarea drumurilor antice din Dobrogea. În acest caz, tronsonul de zid era parte componentă a fortificaţiilor ridicate cu scopul protejării drumului pontic.
Pentru detalii vezi site-ul:
http://sites.google.com/site/descopeririarheologice2010/fortificatii-la-malul-dunarii/--al-treilea-lant - fortificaţii pe malul mării între Argamum şi Nicolae Bălcescu, cât şi fortificaţiile ridicate cu scopul protejării drumului secundar de legătură între drumurile principale pontic şi danubian, între localităţile Nicolae Bălcescu - Traian,
http://sites.google.com/site/descopeririarheologice2010/fortificatii-la-malul-dunarii/--suprafata-fortificata---malul-marii - fortificaţii ridicate cu scopul protejării celui de-al doilea drum secundar de legătură între drumurile principale pontic şi danubian, între localităţile Piatra - Dunărea,
cât si site-ul domnului Sorin Mihai Olteanu:
http://soltdm.com/geo/drumuri/drum2.htm


Este posibil ca tronsonul de fortificatie prezentat sa fie parte componenta a fortificatiilor ridicate cu rolul de a proteja drumul pontic.





TUMULI CU FORMĂ PARTICULARĂ - MEDGIDIA

Conform RAN - pentru localitatea Medgidia:

Cod 60856.08 - Aşezarea eneolitică de la Medgidia - La Canton - aşezare - Eneolitic 

Cod 60856.07 - Situl arheologic de la Medgidia - La Cocoaşă - aşezare - Epoca medievală, Epoca romano-bizantină, Neolitic, Latène / sec. IV-VI 

Cod 60856.06 - Cariera de piatră de la Medgidia. La vest de oraş, la 150 m S de viitorul talveg al viitorului canal şi la 50 m NV de noul stadion al oraşului - cariere-mine - Epoca medievală / sec. X 

Cod 60856.03 - Aşezarea Hamangia de la Medgidia - Cocoaşe - aşezare - Neolitic 

Cod 60856.01 - Valul mare de pământ - Medgidia - "Pietre" - Seminarul musulman, traversează teritoriul actual al mun. Medgidia - fortificaţii - val de pământ - Epoca medievală / sec. X-XI 

Cod 60856.02 - Aşezarea medievală de la Medgidia. între str. Nicolae Bălcescu, Republicii, Poporului şi Decebal - locuire civilă - Epoca medievală / sec. IX-XI

Cod 60856.11 - Zăcăminte de silex de la Medgidia - cariere-mine - Neolitic 

Cod 60856.05 - Valul de piatră de la Medgidia. prin oraş, dispare la pct. Gura Ghermelor, reapărând 13 km la E de pct. Pietre, apoi traversează mun. Medgidia - fortificaţii - Epoca medievală / sec. X-XI  

Cod 60856.03 - Necropola Latene de la Medgidia - "Forja Veche" - în curtea IMUM - descoperire funerară - Latène / sec. II-I a. Chr. 

Cod 60856.04 - Aşezarea medievală de la Medgidia - locuire civilă - Epoca medievală / sec. IX-XI  

Cod 60856.07 - Situl arheologic de la Medgidia - cariera de caolin -  în dreptul km 30 de pe canal, în apropierea fabricii de ciment, la N de canal şi de calea ferată - aşezare - Epoca medievală, Epoca romană, Latène

Cod 60856.01 - Aşezarea din epoca romană de la Medgidia - IAS Medgidia - la IAS Medgidia, ferma 1, la 300 m NV de poarta principală a IAS - locuire - Epoca romană / sec. I - II e.n

Tumul cu formă particulară – încadrat de zid de incintă rectangular – la cca. 1,7 km S-E de localitate

Movila Găunoasă de la Medgidia - la cca. 400 m S de limita poligonului

Tumul cu formă particulară – fortificaţie circulară diametrul 30 m – la cca. 3,3 km S-V de localitate





GRUP DE TUMULI SAU RUINELE UNEI CETATI? - MIHAI VITEAZU

Studiind documentele şi lucrările geografice de până în secolul XX, reiese că “aşezarea“ Mihai Viteazu a suferit de-a lungul anilor un proces de “migrare“ din vatra veche spre cea existentă astăzi. Fosta aşezare Sariurt , aşa cum era numită în vechile documente, ca toate localităţile din Dobrogea, şi-a mutat “vatra satului“ în funcţie de necesitudini.
Centrul comunei este strabatut de o şosea principală, care leagă drumul european E87 Tulcea – Constanta de drumul judeţean DJ 226, Mihai Viteazu – Navodari.  
Aceste drumuri, dezvoltate încă din antichitate, asigurau legătura dintre cetatea Histria şi vatra localităţii şi erau strabatute de convoaiele armatei turceşti, în trecerea lor spre garnizoana 
Babadagului.

Conform Repertoriului Arheologic National:
62262.02Tumulii de la Mihai Viteazu. în perimetrul întregii comune  descoperire funerară  tumul  Constanţa  Mihai Viteazu, com. MIHAI VITEAZU  Epoca romană  11.11.2009 (verificată) 

şi conform Listei monumentelor istorice din România/Constanţa:

CT-I-s-A-02701Ansamblu tumulisat Mihai Viteazu; comuna Mihai Viteazuîn perimetrul întregii comuneEpoca antică


La o privire mai atentă se observă o structură rectangulară care încadrează doi dintre cei trei tumuli situaţi la 1,5 km de limita de V a localităţii. Structura este reprezentată de un posibil zid de incintă sau val de pământ cu grosimi cuprinse între 6-8 m. Este împărţită în două incinte cu dimensiunile 150 x 75 m; 80 x 70 m. În cazul valurilor de pămînt, acestea ar fi putut fi aplatizate de lucrările agricole. Cei doi tumuli din interiorul structurilor rectangulare ar reprezenta ruinele unor construcţii defensive menite să apere anticul drum ce lega localitatea Histria de așezarea romană Vicus Novus (Babadag).























































Comments