Crema de zahar ars

Intre acele cateva retete dulci si foarte simple pe care le facea mama mea cand eram mica era si crema de zahar ars. De ce? Pai: ingrediente putine, accesibile din toate punctele de vedere (mai ales in acele vremuri), preparare rapida si rezultat neasteptat de bun. Ingredientele erau: 10 oua, 7 linguri zahar, 1 pliculet zahar vanilat, 1 litru de lapte, o cana de zahar pentru ars.

Daca titlul acestui post v-a facut sa va intrebati daca/ sa sperati ca mi-am pierdut memoria si am revenit la zahar... nici vorba!  (Si daca vreodata nu mai apar pe blog cu noutati, inseamna ca am patit ceva, nu ca am revenit la obiceiuri vechi. )

Am transformat reteta in modul urmator:

- 10 oua;
- 3 linguri (= 60 g) tagatose pentru compozitie + 4 linguri (= 80 g) pentru ars (IG=7.5);
- 200 ml smantana dulce 35% grasime;
- coaja rasa de la o portocala;
- coaja rasa de la o lamaie.
 
Da, am incercat un nou indulcitor - tagatose = zahar obtinut din lactoza.
L-am descoperit intamplator, pe eticheta unui produs, intr-un plafar. Mi-a atras atentia pentru ca pe acel produs scria ca acest indulcitor este natural si are IG aproape de 0. Cand am ajuns acasa, am cautat pe internet si am gasit numai lucruri pozitive despre el. Uimitor, nu?  Pentru ca, in mod normal, despre indulcitori e minune mare daca gasim doar 1-2 dezavantaje si putem spera cel mult sa nu ne faca rau... sau prea rau. Iar acesta: IG mic, prebiotic, doar 1,5 cal/gram (doar 1/3 fata de zahar, desi este aproape la fel de dulce - 92%), nu provoaca carii, rezistent la diferite temperaturi, gust natural. Desi nu am gasit (inca) dezavantaje ale acestui produs... parca imi vine greu sa cred...
 
La noi insa am gasit produsul doar in varianta Tagatesse - de doua ori mai dulce decat zaharul, contine: tagatose, izomalt = E 953, fibre alimentare 20%, sucraloza (0.02%) = E 955.
Dupa cum va imaginati, ma deranjeaza prezenta celor doua E-uri (E 953 nu este considerat periculos (inca), dar E 955 este considerat periculos), nu ma asteptam la ele (desi asa imi explic de ce acest produs e de 2 ori mai dulce decat zaharul, in timp ce tagatose nu)... Si uite cum ajungem iar la una dintre cele mai bune observatii ale domnului Montignac: cel mai bine e sa ne dezobisnuim de gustul dulce.

Revenind insa la reteta... Intai am batut ouale ca pentru omleta, am adugat 3 linguri de indulcitor (are aspect de zahar pudra) si coaja rasa de la portocala si lamaie (mai bine le adugati treptat, nu toate o data), apoi laptele si am batut bine compozitia. Laptele l-am facut din 200 ml smantana dulce + 600 ml apa, amestecate bine intr-un vas, doar cu ajutorul unei linguri. Smantana dulce diluata e cunoscuta pe Sezatoarea montignacilor ca "lapte Monti" si e preferabila laptelui proaspat de vaca, mai ales daca dorim sa folosim o cantitate mare (datorita raspunsului insulinic mare).
Am pus apoi 4 linguri de indulcitor intr-o cratita la topit, pe aragaz, la foc mic. (Intre timp am dat drumul si cuptorului, pentru preincalzire.) Dupa topirea foarte rapida a acestuia, am tapetat cat am putut de bine peretii vasului cu indulcitorul - mi-a ajuns cam la limita, dar nu puteam pune cantitate mai mare de indulcitor, datorita gustului de 2 ori mai dulce decat al zaharului.
Am turnat apoi compozitia batuta si am introdus la cuptor; am lasat totul la foc mic, 75 de minute.
 
Imi amintesc ca mama mea punea vasul intr-un altul cu apa si apoi totul in cuptor, pentru a ramane siropul separat de restul compozitiei. Eu nu am procedat asa, dar tot a ramas destul sirop (ma asteptam sa intre mare parte in compozitie).
A iesit foarte dulce si (putin) aromata de la coaja rasa.
Inca un mare avantaj al acestui desert: se poate pastra foarte bine la frigider si este chiar mai bun rece.
Nu se simte absolut deloc ca a fost facuta cu smantana dulce, nu cu lapte, dar indulcitorul acesta parca are totusi o alta aroma (fata de zahar sau fructoza)...
 
Sper sa intrati pentru informare pe toate link-urile puse... si nu ratati nici tagatose.com!
 
 
Versiunea printabila a retetei "Crema de zahar ars"
 
Comments