Dacă Rusia invadează Ucraina. Cât de plauzibil e scenariul în care Vladimir Putin ar merge „all-in” pentru a atinge gurile Dunării

https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/daca-rusia-invadeaza-ucraina-cat-de-plauzibil-e-scenariul-in-care-vladimir-putin-ar-merge-all-in-pentru-a-atinge-gurile-dunarii-1812677

Curiozitate amestecată cu teamă. Nelinişte acompaniată de foarte mult zgomot. Toată lumea de la vest de Moscova încearcă să intre în mintea lui Vladimir Putin, cu speranţa că va reuşi să descâlcească tabloul pe care liderul de la Kremlin l-a desenat în ultimele două luni la graniţa cu Ucraina. Nu ştim care e obiectivul final al Kremlinului din această poveste, obiectiv în funcţie de care se poate trasa un posibil scenariu de război. Singura certitudine e că nimeni nu poate spune sigur dacă va fi război sau nu. Nu ştim ce ne rezervă viitorul. Chiar dacă prezentul arată sumbru.

Certitudinile acumulate în ultimele săptămâni sunt mai degrabă îngrijorătoare şi par să încline balanţa în direcţia rezolvării pe cale militară a actualei crize de la graniţa ruso-ucraineană: avem 127.000 de militari ruşi masaţi în acest moment în regiune, în vreme ce aşa-numitele trenuri siberiene continuă să se deplaseze spre frontiera ucraineană.

Ţările NATO au trimis deja arme şi tehnică militară Ucrainei, în special sisteme antitanc de ultimă generaţie. Negocierile NATO-Rusia au eşuat pe bandă rulantă, mai ales în condiţiile în care Rusia a pus condiţii inacceptabile Alianţei Nord-Atlantice, precum

Recent, secretarul de stat american a ameninţat direct Kremlinul că, dacă un militar rus pune piciorul în Ucraina, acest lucru va declanşa un răspuns sever din partea SUA.

Şi totuşi, ce-ar fi dacă Putin decide ca militarii ruşi „să pună piciorul” în Ucraina? Analist: „E greu de imaginat un plan rusesc fără control teritorial”

„Sunt câteva elemente comune pentru orice fel de abordare care presupune un război”, a declarat, pentru digi24.ro, Claudiu Degeratu, expert în securitate naţională şi politici de apărare. „În primul rând, vom avea o pregătire de cel puţin 1-2 luni, informaţională, economică şi diplomatică, din partea Federaţiei Ruse”, a adăugat analistul.

Abia după epuizarea completă a acestor campanii, se va putea trece la activităţi militare. Dar ce înseamnă, în cultura Moscovei, „activităţi militare”?

„Asta, pentru ruşi, înseamnă control teritorial. E greu de imaginat un plan rusesc fără control teritorial. Asta înseamnă forţe terestre”, a explicat Degeratu.

Experţii şi analiştii militari au identificat patru posibile obiective pentru Putin, din care se pot extrage patru scenarii de război:

1. Ocuparea şi anexarea regiunii separatiste Donbas din Ucraina

2. Atac venit din Crimeea cu scopul de a uni „fâşia de teren” până la Donbas

3. Atac susţinut spre vest, până la ocuparea Odesei - ceea ce ar tăia complet accesul Ucrainei la Marea Neagră

4. Invadarea totală a Ucrainei, într-o ofensivă venită din trei direcţii (sud, Belarus şi Transnistria)

„Dacă discutăm de război în care Rusia să anihileze Kievul şi să ocupe jumătate de Ucraina, am avea un scenariu convenţional cu peste 150 de mii de soldaţi implicaţi, dar e puţin probabil. Acest război e puţin probabil”, este de părere Claudiu Degeratu.

Dacă invadează ruşii Ucraina, pot ajunge până la gurile Dunării? Psihologic sună bine, militar nu

Obsesia atingerii gurilor Dunării de către Rusia lui Putin a revenit în atenţie odată cu anexarea ilegală a Crimeii, în 2014. Partizanii acestei teze susţin că Putin îşi doreşte să revină astfel la fosta frontieră a URSS-ului cu România (şi, implicit, a NATO, acum), pe braţul Chilia al Dunării.

„Scenariul referitor la capacitatea armatei ruse de a atinge gurile Dunării nu este un worst case scenario, după părerea mea. Cel mai prost scenariu e ca Ucraina să devină o ţară pro-rusească. Acolo e, de fapt, marea problemă”, a atras atenţia Degeratu.

Acesta ar fi obiectivul principal al Kremlinului: schimbarea orientării strategice a Ucrainei, care poate fi făcută inclusiv prin lovituri de stat sau promovarea unui lider politic agreat de Moscova.

Claudiu Degeratu spune că un astfel de scenariu e mult mai periculos, dar şi mai uşor de pus în practică decât o ofensivă all-in care să ducă armata rusă până la Dunăre.

Să avem instalat un lider pro-moscovit la Kiev e mult mai periculos decât o prezenţă la gurile Dunării. E foarte simplu pentru ruşi să ocupe Insula Şerpilor şi nu au nevoie să patruleze prin Deltă. E de ajuns să controleze Insula Şerpilor sau Odesa. De la Odesa controlezi foarte uşor gurile Dunării

Gurile Dunării, dacă ar fi atinse teoretic de ruşi, s-ar transforma automat într-un avanpost greu de apărat. „Extinderea unei suprafeţe, sub controlul armatei ruse, de la Odesa până la gurile Dunării e foarte costisitoare şi uşor de anihilat. Psihologic, sună bine, dar din punct de vedere militar, pe teren, e un cost imens”, a spus Degeratu.

Ruşii ar prefera mai degrabă războiul hibrid, în locul „stilului american” cu lovituri aeriene care să lovească Kievul

Expertul român în politici de apărare crede că, în caz de război, atacurile cibernetice şi războiul electronic din partea Moscovei vor fi „masive” în primele zile..

„Nu văd stilul american, cu salve de rachete care să lovească capitala sau alte zone. După părerea mea, Putin încă preferă să foloesească, la început, o combinaţie între forţele speciale ruseşti şi cele separatiste. Un fel de acţiuni semi-acoperite, mai hibride. Asta depinde de scara războiului, la ce scară planifică războiul Putin”, a spus Degeratu.

Acest lucru nu exclude lovirea şi neutralizarea obiectivelor strategice cu muniţii de precizie, precum rachete cu rază medie Iskander, sau rachete de croazieră de tip Kalibr, lansate de pe submarine.

Nu este însă exclus ca populaţia civilă să fie vizată direct: pe lângă războiul psihologic şi obişnuitele dezinformări, ruşii ar putea recurge inclusiv la acţiuni de sabotaj sau chiar atentate. „Asta înseamnă folosirea violenţei împotriva populaţiei: de la bombe şi atentate, până la asasinate de lideri locali. Cam ăsta e tipul de război”.

Astfel. Ucraina ar putea fi supusă unui atac fără precedent, conform politologului Cristian Pîrvulescu. Rusia va declanșa fără îndoială atacul asupra Ucrainei, necunoscuta este cât de mult va pătrunde în teritoriul acestei țări.

„Atacul pe care îl așteptăm e posibil să fie unul necruțător, un atac aerian și cu rachete. Mulți vorbesc despre tancuri, dar va fi probabil pregătit de un atac de război de secol XXI”, a spus politologul Cristian Pîrvulescu la Digi24.

Cât şi cum poate rezista armata ucraineană în cazul unei invazii ruseşti

Ucraina nu ar putea face faţă unei invazii pe scară mare a Rusiei, dar militarii ucraineni ar putea provoca pierderi serioase ruşilor, se arată într-o analiză RAND realizată în luna decembrie 2021.

Din 2014, SUA a trimis Ucrainei armament în valoare de peste 2,5 miliarde de dolari, inclusiv radare pentru artilerie (pentru depistarea poziţiilor artileriei inamice) şi în special rachete antitanc Javelin, de ultimă generaţie, care le vor da - la propriu- bătăi serioase de cap tanchiştilor ruşi.

Astfel, chiar dacă dispune în acest moment de capacitatea de a face mult rău Ucrainei, Vladimir Putin nu îşi permite să transforme un eventual război în regiune într-un nou Afganistan. Ruşii pot fi victorioşi în primele etape ale unei invazii, dar au mari şanse să transforme zonele ocupate în focare de insurgenţă locale, unde forţele de ocupaţie vor fi extrem de vulnerabile în faţa atacurilor de gherilă

Momentul în care Putin va ordona invadarea Ucrainei/Indiciile oferite de experți militari

https://www.comisarul.ro/articol/momentul-in-care-putin-va-ordona-invadarea-ucraine_1318965.html

Momentul în care Putin va ordona invadarea Ucrainei/Indiciile oferite de experți militari

https://www.comisarul.ro/articol/momentul-in-care-putin-va-ordona-invadarea-ucraine_1318965.html

Mobilizarea rezerviștilor ruși, evacuarea civililor din zonele potențiale de conflict, inclusiv a personalului ambasadei Federației Ruse la Kiev, intensificarea atacurilor cibernetice asupra infrastructurii politice și economice ucrainiene sau desfășurarea de exerciții militare care sunt folosite ca acoperire pentru desfășurarea de unități suplimentare în regiune sunt posibile semne că atacul forțelor ruse împotriva Ucrainiei este iminent, susțin mai mulți experți militari. Aceștia se referă, de asemenea, la desfășurarea de către Rusia a unor cantități mari de echipamente medicale și a unor spitale mobile de campanie la frontiera cu Ucraina și Crimeea, precum și la sporirea activității vaselor de război ale Rusiei în Marea Neagră ca indicii ale unui atac inevitabil al forțelor lui Vladimir Putin, relatează G4Media.ro.

Planurile țarului de la Moscova

Serviciile de informații occidentale și cele ucrainiene susțin că Rusia pregătește pentru următoarele perioadă o ofensivă împotriva Ucrainei cu până la 175.000 de militari, concentraţi în patru locuri, cu 50 de grupuri tactice de luptă. Aceasta după ce, de câteva luni de zile, președintele Putin a desfășurat zeci de mii de trupe la granița cu ucrainienii și a făcut constant declarații amenințătoare împotriva ucrainienilor și a Occidentului.

Analiștii militari au vorbit despre patru scenarii posibile pentru o operațiune militară majoră rusă împotriva vecinului vestic: ocuparea completă a țării; capturarea întregii zone de coastă a Ucrainei, de la Donețk până în Moldova, inclusiv a Odesei; ocuparea coastei de la Donețk până în Crimeea, de-a lungul Mării Azov, prin Mariupol; anexarea regiunii Donbas, ocupată în prezent de forțele ruse. În cazul în care se decide să folosească forța militară, această a patra alternativă poate fi cea mai atractivă opțiune a lui Putin, cred experții. (Rusia a invadat o parte din Ucraina în urmă cu opt ani și a ocupat aproape 7% din teritoriul acesteia).

Amenințările militare ale Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv prin desfășurarea a zeci de mii de trupe și sute de tancuri, piese de artilerie și transportoare de trupe, nu doar că au stârnit îngrijorarea profundă a americanilor și aliaților lor din NATO și Uniunea Europeană, care au cerut constant rezolvarea diplomatică a situației și retragerea trupelor ruse din regiune. Prin poziția agresivă adoptată, Moscova a forțat Vestul să se așeze la masa de discuții privind cererile sale, văzute de mulți ca „iraționale,” așa cum este cea ca NATO să se retragă la frontierele sale din 1997 și negarea dreptului țărilor din fosta sferă de influență sovietică de a se alătura alianței nord-atlantice.

Iar jocul Rusiei a fost încununat de succes. Discuții la nivel înalt de securitate între oficialii americani, europeni și NATO pe de-o parte și ruși pe de altă parte au avut loc în ultimele două săptămâni – inclusiv o întâlnire tête-à-tête între șefii diplomațiilor din Statele Unite și Rusia, Anthony Blinken și Serghei Lavrov, desfășurată vineri la Geneva. Negocierile nu s-au finalizat cu rezultate concrete.

Problema, cred comentatorii, este că nimeni nu știe în prezent ce urmăreșete cu exactitate liderul de la Moscova. Analiștii care au încercat să descifreze obiectivele lui Putin au spus că acestea sunt fie de a extrage concesii de la occidentali privind extinderea NATO, profitând de greșelile făcute de Administrația Biden în ultimele luni și de faptul că poziția occidentalilor este subminată de disensiunile dintre ele (cu acțiuni și declarații controversate făcute în special de oficiali din Germania), fie de a invada Ucraina și de a inversa prin forță deplasarea acesteia spre Vestul democratic. Aceasta ar putea duce la mai mare conflict european de după cel de-al Doilea Război Mondial, cu consecințe politice, economice, militare și geostrategice majore pentru întreaga planetă.

Semne de război

Dacă diplomația va eșua, va da Putin ordin forțelor sale să atace și să invadeze Ucraina? Atlantic Council a chestionat mai mulți expeți militari americani de la Scowcroft Center for Strategy and Security, ofițeri activi în US Army, Navy, Air Force și Marine Corps, pentru a afla ce indicatori ar trebui să monitorizăm ca să deslușim intențiile lui Putin.

În opinia acestora, până la începutul lunii ianuarie, trupele desfășurate de Putin la granița vestică a federației nu reprezentau o forță armată combinată capabilă să se angajeze în tipul de conflict de mare intensitate, pe mai multe domenii, pe care l-am anticipa între Rusia și Ucraina. Rusia nu desfășurase platforme de luptă esențiale și capacități și unități de luptă necesare, între care avioane moderne de vânătoare și sisteme de apărare aeriană; sisteme de informații, supraveghere și recunoaștere (ISR) și de război electronic; capacități și unități logistice și de susținere a unui conflict etc.

Situația s-a schimbat însă în ultima săptămână, după ce Rusia a remediat aceste deficiențe, stabilind condițiile necesare pentru a executa un atac diversificat împotriva Ucrainei, dacă Putin va da acest ordin. Deși nu este clar dacă liderul rus a decis să desfășoare o operațiune militară de amploare în Ucraina, el a stabilit cu siguranță condițiile pentru o astfel de acțiune.

Potrivit ofițerilor americani, semnele unui atac iminent al rușilor ar putea fi:

* Exerciții militare de amploare în regiune. Belarus și Rusia au anunțat un exercițiu militar comun pe scară largă, numit Allied Resolve 2022, lângă granița cu Ucraina. Potrivit experților militari, acest tip de exercițiu ar putea avea două scopuri majore. În primul rând, oferă Rusiei o acoperire pentru a desfășura capacități militare de vârf în regiune. De altfel, în acest scop, Rusia a anunțat desfășurarea în Belarus, pentru participarea la exercițiile militare, de avioane de vânătoare Su-35 și sisteme de apărare aeriană, precum sisteme de rachete sol-aer cu rază lungă S-400 și sisteme de apărare aeriană cu rază scurtă de acțiune Pantsir-S1.

În al doilea rând, exercițiul, care este programat în perioada 10-20 februarie, oferă Rusiei ocazia de a efectua o repetiție operațională a misiunilor de armament combinat sau a subcomponentelor acestora. Ofițerii americani citați de Atlantic Council sunt categorici: acesta este tipul de exercițiu pe care Putin l-ar planifica cu siguranță dacă ar căuta să execute o operațiune militară la scară largă.

* Desfășurarea de echipament militar crucial. Rusia a desfășurat recent în regiune și alte capacități critice de luptă, inclusiv treizeci și șase de sisteme de rachete balistice Iskander-K cu rază medie de acțiune, precum și instrumente critice de luptă, cum ar fi platforme de război electronic, unități și capabilități de susținere a luptelor, inclusiv muniție, asistență medicală și servicii de securitate.

* Atacuri cibernetice împotriva ucrainienilor și aliaților occidentali. În urmă cu câteva zile, mai multe atacuri cibernetice au vizat pagini de internet ale guvernului ucrainean. Atacurile au fost puse pe seama unui grup de hackeri ce are legături cu serviciile secrete din Belarus. Experții americani cred că este puțin probabil ca scopul acestui atac să fi fost doar scoaterea temporară din funcțiune a infrastructurii electronice a administrației de la Kiev. Cel mai probabil, pirații cibernetici au urmărit să testeze căi de acces și au lăsat portițe de acces în diferite rețele și site-uri de internet care vor fi exploatate în perioada premergătoare invaziei.

De asemenea, experții afirmă că atacurile cibernetice raportate în Norvegia și dronele observate recent în apropierea centralelor nucleare suedeze sunt la fel de îngrijorătoare. Deși nu există legături stabilite între aceste evenimente și criza ucraineană, este probabil ca aceste acțiuni să facă parte din campania mai amplă de război hibrid desfășurată de Rusia, care vizează Statele Unite și aliații și partenerii lor din regiune. Este foarte posibil ca aceste atacuri electronice și cu drone să continue și chiar să se intensifice în următoarea perioadă.

* Evacuarea Ambasadei Federației Ruse de la Kiev. New York Times a relatat recent că Rusia ar fi început evacuarea treptată a misiunii sale diplomatice din capitala ucraineană. Deși Moscova a negat infiormațiile, este probabil ca Rusia să fi început să-și reducă numărul de cetățeni necombatanți din Ucraina. Specialiștii americani notează că, așa cum s-a văzut în timpul retragerii forțelor SUA din Afganistan în august 2021, evacuarea civililor și a membrilor familiilor diplomaților este o sarcină uriașă și una care nu trebuie grăbită. (După preluarea puterii de către talibani în Afganistan, zeci de mii de americani, cetățeni occidentali și aliați afgani au fost blocați zile în șir pe aeroportul din Kabul, unde 6.000 de soldați americani trimiși de urgență au desfășurat o cursă contracronometru pentru evacuarea lor). Evacuarea necombatanților este adesea una dintre ultimele acțiuni pre-operaționale deoarece poate fi un indicator clar al acțiunii militare iminente.

* Mobilizarea rezerviștilor ruși. Rusia are aproximativ un milion de soldați în serviciu activ și aproximativ 250.000 de rezerviști. Armata sa are circa 280.000 de militari, în timp ce Ucraina are aproximativ 250.000 de forțe active și alte 250.000 de rezerviști, cu aproximativ 180.000 din forțele sale active în armată. Având în vedere dimensiunea relativă a celor două armate, Rusia va trebui să cheme rezerviști din viața civilă – profesori, ingineri, doctori, membri ai echipelor de interveție, agricultori etc. – dacă vrea să invadeze și să ocupe fie toată Ucraina, fie cea mai mare parte a acesteia. Acest lucru, mai ales dacă el se va desfășura pe o perioadă de timp necunoscută, va avea un impact economic semnificativ pentru Rusia și va provoca nemulțumire în rândul opiniei publice, așa că este puțin probabil ca Moscova să facă asta dacă nu se gândește în mod serios la un atac. (Specialiștii americani au precizat că există rapoarte neconfirmate în presă că mobilizarea rezerviștilor se întâmplă deja, dar aceasta ar putea fi o dezinformare deliberată a rușilor pentru a da lumii impresia că un atac este iminent).

* Deplasarea navelor amfibii rusești de la Marea Baltică spre Marea Neagră. Rusia pare să fi redirecționat recent forțele amfibii încărcate cu echipamente și personal din flotele nordice și baltice către Marea Neagră. Ofițerii americani cred că este o altă acțiune deschisă care nu are prea mult sens militar decât dacă Rusia încearcă să convingă NATO că intenționează să invadeze Ucraina. Ar fi mult mai ușor și mai puțin detectabil să deplasezi forțele de la bordul acelor nave pe calea ferată, decât să le faci să călătorească prin Canalul Mânecii, Strâmtoarea Gibraltar și Bosfor, toate controlate de țări NATO.

Specialiștii au indicat că atacurile la care participă nave amfibii sunt printre cele mai complicate și costisitoare operațiuni militare, iar rușii nu au organizat niciodată una în istoria lor. În plus, acest efort ar fi riscant fără investiții semnificative în exerciții de antrenament și aterizare. Cu granița terestră mare pe care Rusia o împarte cu Ucraina, un astfel de risc și o astfel de operațiune nu au sens. Ceea ce este mai probabil este că forțele amfibii ruse desfășoară o simulare pentru a atrage forțele terestre ucrainene departe de atacul principal, care va fi probabil în nordul și centrul țării, cu scopul de a captura Kievul, susțin experții.

* Incursiunile rușilor în jurul Odesei. Portul Odesa ar fi un premiu strategic pentru Putin, al doilea ca importanță după Kiev. Rusia ar putea încerca să blocheze Odessa la începutul unui conflict și să mențină acea poziție până când forțele sale terestre își pot afirma controlul acolo. Incursiunile navale rusești în apele teritoriale ucrainene din jurul Odesei ar putea fi așadar un semn al intenției Rusiei de a escalada conflictul. Dacă Rusia va cuceri portul Odesa, acest lucru ar tăia Ucraina de orice linii maritime de comunicație sau reaprovizionare maritimă cu restul lumii. În plus, dacă Rusia ar controla porturile Ucrainei, forțele amfibii ar putea muta personalul și echipamentul mai repede și aproape de linia frontului, trecând peste unele blocaje cu care forțele sale terestre se vor confrunta cel mai probabil în sudul Ucrainei.

* Temperaturi scăzute. Rusia va dori condiții meteorologice favorabile pentru deplasarea unităților mecanizate grele, cu pământul complet înghețat și o perioadă mai lungă de temperaturi sub limita de îngheț. În acest moment, condițiile meteorologice din Ucraina nu sunt optime pentru un atac la sol rusesc cu forțe grele și există o scurtă fereastră înainte de dezghețul normal din martie. Pământul nu este încă complet înghețat din cauza unei ierni blande; chiar dacă îngheață în următoarele două până la patru săptămâni, acest lucru le oferă rușilor doar o lună-două până în martie. Când pământul se dezgheță, forțele mecanizate grele și-ar încetini semnificativ deplasarea, extinzând perioada de invazie și transformând-o într-o campanie mult mai riscantă. Aceasta pentru că noroiul va da de cap tancurilor, blindatelor și transportoarelor de trupe, iar deplasarea mai lentă a acestora și chiar împotmolirea în noroi le-ar transforma în ținte mai ușoare pentru cei din rezistența ucraineană.

* Pregătiri medicale majore. Ofițerii de la Scowcroft Center for Strategy and Security au afirmat că, deocamdată, nu există dovadă că Rusia face pregătirile medicale finale pentru o invazie terestră. Dacă intenționează să atace Ucraina cu o forță militară masivă, prezența unor cantități mari de echipamente medicale, a ambulanțelor ușor de identificat datorită crucilor roșii și a spitalelor de campanie mobile cu echipaj va fi un semnal important. Au existat rapoarte sporadice despre spitalele de campanie din Rusia, dar fără să indice că acestea sunt echipate complet cu personal medical. Situația este complicată acum și de pandemia de COVID-19. În condițiile în care Rusia este afectată de un număr mare de infecții și decese (numărul de cazuri de COVID-19 a crescut cu 63.205 în ultimele 24 de ore, ajungând la 11.108.191, a anunțat duminică centrul de criză anti-coronavirus de la Moscova, cu 679 de decese în ultima zi până la un total pandemic de 326.112 de morți, specialiștii americani cred că Putin va avea de luat o decizie dificilă ca să retragă personalul medical din spitalele civile sau din cele militare pentru un război cu Ucraina.

O grevă cu cîntec și cu multe culise

https://www.cotidianul.ro/o-greva-cu-cintec-si-cu-multe-culise/

O grevă cu cîntec și cu multe culise

https://www.cotidianul.ro/o-greva-cu-cintec-si-cu-multe-culise/

Dorința năvalnică a șefului de sindicat din Societatea de Transport București (zisă pe scurt STB) și a șoferilor de a-l vedea demis pe directorul Adrian Criț pare prea țintită ca să nu fie dubioasă. Sună a condiție obligatorie pentru reluarea lucrului pentru că directorul n-are șapcă. Cererea categorică a greviștilor privind demisia este formulată de Vasile Petrariu, lider de sindicat dar și consilier PSD în Consiliul General al Capitalei. Fiind un consilier PSD, este normal ca șeful sindicatului STB să fie mai apropiat de Gabriela Firea decît de Nicușor Dan.

Puțini sunt cei care pun întrebări privind „pupatul” sindicatului din Capitală cu un partid politic. Dacă protestează PSD-ul, face gură și sindicatul. Dacă pe geamul PSD se vede cum Luna se plimbă maiestuos pe cer, la fel ar pluti și în privirile unui șef de sindicat înregimentat la PNL. Eu nu am nici o îndoială că șeful de sindicat înscris la un partid ar trebui să aibă ochelarii de cal ai partidului, indiferent care ar fi acesta.

Pentru că privește transportul public în cel mai mare oraș al României, eu zic că omul ar trebui să fie conectat și la SRI și la SPP! Nu de alta, dar călătorii ar fi mai în siguranță, iar șoferii ar putea raporta la cap de linie dacă au observat ceva deosebit sau dacă au auzit discuții critice printre cetățeni. Nu-i așa că o asemenea colaborare ar fi ideală pentru prinderea teroriștilor? Cît privește afacerile cu piesele de schimb, ar trebui ca ele să fie achiziționate tot printr-o firmă a muncitorilor și a președintelui de sindicat. În cel mai rău caz, aprovizionarea ar trebui să contracteze piese de schimb de calitate de la o firmă sub acoperire a SRI. Am fi altfel în situația de a circula cu autobuze mai bune și mai bine reparate!?

Întrebarea este totuși una simplă. Ați accepta să călătoriți într-o asemenea mînărie polititico-sindicalisto-informativo-economică? Eu zic că un asemenea ghiveci de interese ar putea face praf orice firmă din România. Ba, aș zice că și din Europa!

Gabriela Firea a și anunțat o tentativă de a redeveni madam Pandele-„primar de București” cu ocazia următoarelor alegeri locale. Există sau nu o legătură între demersul consilierului PSD Vasile Petrariu și strategia de campanie a fostului primar, supranumit și „Madam Pandele”? Lucrul cel mai suspect vine de la faptul că greva a debutat cam pe aceleași pagini de calendar care menționează relansarea intenției de a reveni la Primăria Capitalei. Urechile aplecate asupra culiselor politice vîjîie cu vestea că între PSD și PNL ar exista mai multe înțelegeri. Și una dintre ele ar conține și un acord de susținere a Gabrielei Firea și de către PNL la următoarele alegeri pentru Primăria Capitalei.

Ce-ar însemna asta? Că madam Pandele va încerca să revitalizeze măcar o parte din cele 24 de societăți comerciale decedate, că vom avea mai multe autobuze Otokar, că firma de transport din Voluntari va continua să pape din bugetul Capitalei, că echipa din Voluntari se va reinstala în Capitală și metropola României se va întoarce la megaconcerte și la alte împrumuturi. În ceea ce privește calitatea vieții în București, ea va crește amețitor pînă cînd va atinge nivelul din Voluntari, unde și madam Pandele își duce nopțile.

Cea mai cumplită acuzație a sindicatului nu ține de apartenența sa politică, ci de lipsa toaletelor la capul de linie al transportului bucureștean. Furtul de motorină, majorarea salariilor și afacerile cu piese de schimb figurează și ele pe lista revendicărilor.

În cîteva locuri din presă au început să transpară și alte informații din culisele STB-ului, cel atît de „înfloritor” pe vremea Gabrielei Firea. Adică încep să circule și alte informații decît cele lansate pe piață de televiziunile și site-urile vizibil îndrăgostite de madam Pandele.

Conform Libertatea, care citează Buletin de București, directorul STB Adrian Criț ar fi zis:

„Liderul de sindicat are incompatibilități. Au fost identificate mari afaceri în care este implicat, afaceri pe care le are cu STB prin centrul de sănătate și diferiți furnizori.

(…)Oare spune ceva legat de furtul de combustibil unde e parte, legat de repartizările făcute pentru a beneficia de drepturi salariale suplimentare liderii de sindicate, de faptul că salariile s-au dublat în ultimii patru ani, avem salarii cu 30% mai mari față de Voluntari”.

Drept pentru care, în așteptarea unor noi informații despre culisele grevei din transportul bucureștean, nu-mi rămîne decît să vă invit să rămîneți cu ochii pe Otokar (cele verzi, cu burduf, care se tîrăsc aproape goale spre Aeroportul Henri Coandă) și să vă gîndiți bine dacă vreți să circulați și cu alte mijloace de transport turcești.

Ca de exemplu, cu biciclete sau cu trotinete produse de aceeași industrie atît de dragă Gabrielei Firea!

Planul Koss, Aurescu și ardelenii

https://www.cotidianul.ro/planul-koss-aurescu-si-ardelenii/

Planul Koss, Aurescu și ardelenii

https://www.cotidianul.ro/planul-koss-aurescu-si-ardelenii/

Lucian Avramescu: România, unica țară imunizată ca turmă

https://ampress.ro/lucian-avramescu-romania-unica-tara-imunizata-ca-turma/

Lucian Avramescu: România, unica țară imunizată ca turmă

https://ampress.ro/lucian-avramescu-romania-unica-tara-imunizata-ca-turma/

Cotidianul a fost primul ziar care a prezentat pe larg, în primăvară anului trecut, modul în care guvernul conservator și naționalist de la Budapesta, condus de premierul Viktor Orban, aplică nestingherit în Transilvania, începând din 2017, un plan denumit Kos Karoly, prin care realizează investiții substanțiale pe plan economic, social, cultural și sportiv, destinate exclusiv minorității maghiare din Ardeal.

Ungaria marchează coș după Kos în Transilvania

Planul Kos Karoly-Conceptul de dezvoltare economică pentru alinierea localităților locuite de maghiarii din România este parte integrantă a Strategiei Unității Naționale pe care Ungaria a adoptat-o în 2011, în scopul reunirii maghiarilor din Bazinul Carpatic. Planul stă la baza asanumitului „Programul de dezvoltare economică a Ardealului” și se aplică în 16 județe din Transilvania, prin intermediul unei fundații controlate de UDMR (Fundația Pro Economică). O mare parte a banilor au fost alocați prin Fondul Bethlen Gabor, care este folosit de guvernul ungar pentru distribuirea sprijinului financiar către ONG-urile din străînătate.

Budapesta investește în afaceri, cultură, sport și mass-media

Succint, este de reținut, că, în cadrul acestui plan, guvernul de la Budapesta a alocat din 2018 până în prezent zeci de miliarde de forinți pentru susținerea dezvoltării economice a comunităților maghiare din Transilvania, îndeosebi pentru subvenționarea fermierilor de naționalitate maghiară din zona, dar și a unor companii patronate de oameni de afaceri maghiari.

Pe plan cultural, guvernul Ungariei a acordat la finele anului 2018, prin Fondul Bethleen Gabor, aproape 13 milioane de euro pentru deschiderea de centre culturale în două mari orașe transilvane, Cluj Napoca și Oradea, considerate cândva fiefuri ale culturii maghiare. Pentru proiectul de la Oradea a fost alocată suma de 7,67 milioane de euro, din care a fost cumpărat Palatul Sonnenfeld de pe strada Moscovei. Pentru proiectul de la Cluj Napoca a fost alocată suma de 4,97 milioane de euro, din care a fost achiziționată o clădire de pe strada Samuel Brassai, în care a funcționat în perioada interbelică Institutul pentru Literatură și Tipografie Minerva, iar după 1948 a funcționat Tipografia de Stat Ardealul. Ambele imobile sunt situate în zone ultracentrale și au fost cumpărate prin Fundația pentru Școală, un ONG de casă al UDMR condus de Nagy Zoltan Levente, șeful de cabinet al președintelui Kelemen Hunor. Centrele culturale din Oradea și Cluj Napoca vor purta denumirea de „Casa Maghiară” și în fiecare din acestea vor funcționa o sala de spectacole, destinată îndeosebi trupelor de teatru de limba maghiară, o bibliotecă, săli de cursuri, săli de expoziții și birouri ale asociațiilor pedagogice și culturale.

Cabinetul condus de premierul Viktor Orban a alocat sume substanțiale și pentru dezvoltarea sportului, îndeosebi în județele cu populație preponderent maghiară, Harghita și Covasna. Prin Asociația Maghiară de Fotbal și prin Fondul Bethleen Gabor, au fost finanțate Academia de Fotbal și clubul de fotbal FK Csikszereda din Miercurea Ciuc, cu 11,5 milioane de euro, și clubul de fotbal Sepsi OSK Sfântu Gheorghe, cu 6,2 milioane de euro. În plus, în fotbalul din Secuime s-a implicat puternic cel mai mare milionar actual din Ungaria, Meszaros Lorinc, consătean și prieten din copilărie cu premierul Viktor Orban, care și-a început carieră în politică și în afaceri ca primar în localitatea lor natală, Felcsut. La începutul lunii aprilie 2021, guvernul de la Budapesta a anunțat că va înființa și va finanța, după rețeta Sepsi și Csiksereda, un club de fotbal și la Târgu Mureș, orașul în care trăiește cea mai mare comunitate maghiară din România (peste 70.000 de persoane). Iar, în toamna anului trecut, a început finanțarea unei academii de fotbal și la Satu Mare, unde minoritatea maghiară deține o pondere în jur de 40%, urmărindu-se preluarea clubului FC Olimpia.

Guvernul Fidesz a investit masiv în ultimii ani și în presa de limba maghiară din Transilvania, pe care a preluat-o aproape în totalitate. Banii au fost alocați tot prin Fondul Bethlen Gabor, iar plățile au fost efectuate printr-un ONG denumit Asociația pentru Spațiul Media Transilvan, înregistrată în localitatea Salard din județul Bihor, care a depus un proiect în acest sens la Ministerul Resurselor Umane din Ungaria. În decembrie 2017, guvernul ungar a decis finanțarea acestei asociații cu suma de 4,5 milioane de euro, iar în martie 2019 i-a mai alocat în același scop suma de 6 milioane de euro. Cu acești bani au fost cumpărate principalele publicații de limba maghiară din Transilvania.

….. și achiziționează numeroase clădiri simbol în Transilvania

În ultimii ani, organizații ale minorității maghiare din Transilvania, finanțate de guvernul de la Budapesta, sau oameni de afaceri din Ungaria, apropiați de partidul de guvernământ FIDESZ și de premierul Viktor Orban, au reușit să cumpere clădiri simbol situate în centrul unor mari orașe ardelene.. Un astfel de exemplu este cunoscutul hotel Melody din centrul municipiului Cluj Napoca, care este clădire monument istoric din categoria A1, fiind construit în a două jumătate a secolului al XIX-lea, când a fost denumit Pannonia. După decesul proprietarului român, urmașii săi au vândut hotelul, în vara anului 2020, Fundației Sapientia, care patronează universitatea de limba maghiară cu același nume, al cărei președinte de onoare este fostul episcop reformat și europarlamentar Laszlo Tokes. Prețul de vânzare a fost de 6 milioane de euro, care au fost alocați Fundației Sapientia, prin Fondul Bethleen Gabor, de guvernul de la Budapesta. Reprezentanții Fundației Sapientia au anunțat că această clădire nu va mai avea destinație de hotel și că în această își va desfășura activitatea Centrul Tradițiilor Transilvane din cadrul Universității Sapientia.

Un alt exemplu este hotelul Dacia din centrul municipiului Satu Mare, o altă clădire simbol cu statut de monument istoric din categoria A1, care a fost construită în stilul new secession, la începutul secolului XX, când a primit tot denumirea Pannonia. În cursul anului 2018, hotelul Dacia a fost cumpărat de la proprietarii români, cu suma de 4 milioane de euro, de firma ungară Manevi ZRT Budapesta, sub coordonarea Fundației pentru Protejarea Patrimoniului Construit în Europa Centrală și Estică, care se ocupă de protejarea clădirilor istorice, cu valoare artistică și simbolică pentru istoria Ungariei. Manevi ZRT este firma de stat, care s-a aflat în subordinea Agenției Activelor Statului din Ungaria, iar din 2018 a fost transferată sub autoritatea Ministerului Afacerilor Externe de la Budapesta. În cumpărarea hotelului Dacia este implicat și milionarul ungar Tamas Leisztinger, un apropiat al premierului Viktor Orban, care a anunțat că vrea să investească pentru reabilitarea acestuia și să-i redea vechea denumire Pannonia.

Firma ungară Manevi ZRT Budapesta a cumpărat în decembrie 2019, de la urmașii fostului proprietar, și imobilul în care a funcționat zeci de ani Primăria Municipiului Carei din județul Satu Mare, imobil care avea statut de monument istoric și era cotat la un milion de euro. În prima parte a anului 2021, aceeași firma ungară a cumpărat castelul Wesselenyi din orașul Jibou, județul Sălaj, cel mai mare ansamblu baroc din Transilvania, clasificat monument istoric. Castelul era estimat la 1,5 milioane de euro, dar a fost vândut cu 800.000 de euro.

Șeful diplomației române nu poate oferi un răspuns tranșant

Deși planul budapestan afectează suveranitatea și siguranța națională a României, guvernanții de la București au adoptat poziția struțului în toată această perioada. Nici președintele Klaus Iohannis, nici șefii guvernelor care s-au succedat în țară noastră după 2017 nu au exprimat vreo poziție cu privire la planul subversiv al premierului iliberal și revanșard Viktor Orban. Mai mult, după vizita efectuată în Ungaria de către ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, la finele lunii aprilie 2021, în presă au apărut informații că acesta ar fi acceptat planul de investiții demarat de guvernul Ungariei în Transilvania. Pentru clarificarea acestei probleme, la finele lunii iunie 2021, ministrului Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, i-a fost adresată o interpelare parlamentară, prin care a fost întrebat pe șleau dacă, în calitate de șef al diplomației române, a exprimat acordul României pentru aplicarea de către guvernul Ungariei a planului Kos Karoly privind dezvoltarea Transilvaniei și dacă a informat în acest pe președintele României, pe șeful Guvernului și Parlamentul de la București.

Interpelare pentru un ministru aburit de externe: A acceptat România planul Ungariei de investiții în Transilvania?

Ministrul Bogdan Aurescu nu a oferit un răspuns tranșant la interpelarea adresată. Șeful formal al diplomației române a răspuns, în esență, că programul de asistență economică inițiat de Ungaria pe teritoriul României s-a aflat pe agenda întâlnirilor pe care le-a avut cu omologul ungar Peter Szijjarto, context în care ar fi subliniat necesitatea încheierii unui tratat internațional privind derularea acestui program pe teritoriul României în următorii parametri: implicarea autorităților române în alocarea fondurilor și monitorizarea cheltuirii acestora, caracterul transparent și nediscriminatoriu al alocărilor financiare, inclusiv sub aspectul includerii întregului teritoriu al României în sfera de aplicare teritorială a finanțărilor, respectarea legislației române și a dreptului UE. Ministrul Aurescu a mai adăugat că, în contextul intrevederilor avute cu omologul ungar pe parcursul anilor 2020 și 2021, au convenit inițierea negocierilor pe marginea unui astfel de tratat, având că repere ferme parametrii expuși.

Monopolul Ungariei asupra presei maghiare din Transilvania

La începutul acestui an, Budapesta a detonat o adevărată bombă, cu ocazia unei vizite efectuate în județul Harghita de către secretarul de stat pentru politici naționale din Guvernul Ungariei, Potapi Arpad Janos, care a dat de înțeles că Ungaria pompează bani în Transilvania cu acordul Guvernului de la București. Adjunctul ministrului ungar de Externe a declarat, cu subiect și predicat, că Programul de dezvoltare economică a Transilvaniei, derulat de Executivul de la Budapesta, a fost și va fi discutat în continuare cu Guvernul României, susținând că între cele două state există o colaborare foarte bună. Recentă declarație a oficialului budapestan ne determina să ne întrebăm dacă ministrul de Externe de la București știe pe ce lume trăiește ori este de rea-credință. Cert este că Ungaria își vede liniștită de investițiile din Transilvania.

Lucian Avramescu: România, unica țară imunizată ca turmă

https://ampress.ro/lucian-avramescu-romania-unica-tara-imunizata-ca-turma/

Lucian Avramescu: România, unica țară imunizată ca turmă

https://ampress.ro/lucian-avramescu-romania-unica-tara-imunizata-ca-turma/

Discut – un fel de a spune fiindcă discuțiile mele au sucombat de aproape doi ani – cu un prieten ploieștean, din cei cu un rol vizibil în evoluția municipiului care a dovedit o bună producție de minți pe cap de locuitor. El crede că imunizarea românilor în fața acestei noi ciume care dă ocol planetei, ca o barză neagră care nu aduce vieți, ci le ia, se va face pe principiul exersat al turmei.

Adică?

Adică în gloată, unii se îmbolnăvesc și mor, mai nou indiferent de vârstă, iar alții, mai norocoși, scapă cu forme ușoare, dar imuni.

Pune, zic eu, și o treime din populație vaccinată.

O pun cu drag, zice el, dar ajustată la sfert, fiindcă românul își ia cu șpagă certificatul verde, cum își ia carnetul de șofer. Nu contează că-i omoară pe alții și nesocotește întâmplarea de a muri chiar el, lipit de un copac sau strâns de gât de un virus ucigaș.

Ceva se mișcă. Unii fac cozi la vaccinare după ce au văzut gropi la rând săpate cu escavatorul, iar în spitale secția cea mai aglomerată devenind morga. Sertarele aruncă pe jos saci negri cu cadavre,

Jocul dur al unei puteri în declin

https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/jocul-dur-al-unei-puteri-in-declin

Jocul dur al unei puteri în declin

https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/jocul-dur-al-unei-puteri-in-declin

Rusia joacă tare. Mai tare de atât cu greu s-ar putea în acest moment. La urma urmei, lumea noastră e în mare parte construită pe rănile celor două războaie mondiale. Amenințarea unui nou război în Europa depășește granițele temerii față de un conflict oarecare – dacă războaiele pot fi așa vreodată. Amenințarea asta zguduie chiar fundamentele mentale pe care s-a construit starea noastră de relativă siguranță în Europa.

Iar cei care conduc Rusia știu asta. De ce o fac? Ce trebuie să înțelegem e că unul dintre motivele pentru care Rusia a provocat această criză este că regimul lui Vladimir Putin acționează așa (și) pentru a opri un lung declin geostrategic al Moscovei.

Sigur că nu pare așa la o primă vedere. La urma urmei, Rusia e mai puternică decât în anii ’90. E mai puternică decât la începutul anilor 2000. Și-a arătat forța militară și nu numai cu invazii mai mult sau mai puțin mascate în țări din apropierea sa. A declanșat crize ale gazului care au speriat Europa. A intervenit militar în Siria. A anexat Crimeea și, de facto, estul Ucrainei. A intervenit de la distanță în alegerile din SUA, în Brexit și pe oriunde a apărut un motiv de dispută politică din care putea câștiga un avantaj. Duce un mini-război informațional bazat pe știri false în fiecare zi, în mai toate țările, inclusiv România.

De fapt, Rusia e o putere în defensivă în chiar ceea ce consideră spațiul său natural de manevră. Mai mult, greutatea sa relativă pe plan mondial continuă să scadă, în primul rând pentru că economia ei e mică raportată la pretențiile sale de superputere. Faptul că Vladimir Putin a reușit să stopeze și pe alocuri să inverseze elemente ale acestui declin nu schimbă faptul că per total Rusia pierde teren.

De fapt, Rusia e atât de agresivă și pentru că vrea să compenseze astfel regresul constant pe plan geopolitic. Sigur că în spate sunt resorturi de mândrie națională, de ideologie, chiar și o anume doză de paranoia de securitate adânc înrădăcinată în mentalul colectiv al unui popor invadat și devastat de atâtea ori în istoria sa. Precum și o foarte solidă nevoie de a compensa uriașele sale probleme economice și sociale prin direcționarea atenției rușilor spre exterior.

Mulți cercetători, chiar și ruși, au remarcat faptul că Rusia recurge la măsuri dure pe plan extern când suportul pentru regimul Putin începe să scadă, pe fondul unei economii anchilozate de corupție, autoritarism și lipsă de performanță, care nu poate livra venituri și servicii publice la un nivel satisfăcător pentru cea mai mare parte a populației.

O sferă tot mai mică

Continuatoarea Imperiului Rus și a URSS vede cum ceea ce considera sfera sa naturală de influență se diminuează constant. Mai mult, țări pe care altădată le domina sau chiar le încorpora își îndreaptă privirea spre Europa și America.

Hai să ne uităm puțin la istoria ultimilor 30 de ani!

Mai întâi au fost țările din fostul bloc comunist care au ieșit de sub tutela Moscovei în 1989. Apoi dezintegrarea URSS de la finalul lui 1991. Aderarea la NATO a primelor 3 țări care fuseseră parte a Tratatului de la Varșovia. Dar apoi lucrurile s-au accelerat. Aproape toate țările ex-comuniste au aderat la NATO, inclusiv statele baltice, care fuseseră parte a diverselor imperii ruse și au importante minorități rusofone.

Apoi sfera Rusiei s-a redus și mai mult. Regimuri pro-occidentale au apărut în state precum Georgia și Ucraina, ca să nu mai vorbim de Republica Moldova. Regimuri care și-au propus aderarea la NATO și /sau UE. Nu e lipsită de importanță nici pierderea de influență din zona Caucazului, unde aliatul Rusiei, Armenia, tocmai a pierdut un război (și teritoriu pe care îl controla) cu Azerbaidjanul sprijinit de Turcia.

Și aici se mai adaugă un factor. Unul extrem de important: Societățile – nu neapărat guvernele lor - din jurul său înclină spre ceva de-a dreptul înfricoșător pentru Kremlin. Democrația adevărată. Și sunt dispuse să o obțină chiar prin revolte de stradă. Am văzut asta în Ucraina, am văzut în Belarus, am văzut mișcări în direcția asta chiar și în Kazahstan, Kîrgîstan ori Uzbekistan.

Faptul că Ucraina cea atât de asemănătoare cu Rusia în multe aspecte nu doar că se îndreaptă spre Vest, dar mai și constituie un model de posibil succes democratic pentru partea tânără și dinamică a societății ruse, e ceva ce dă fiori unui regim cvasi-dictatorial precum cel de la Moscova. De aceea Rusia nu vrea să-i permită Ucrainei să evolueze.

Rusia vorbește tare, uneori mușcă, dar pierde teren. Chiar în curtea sa din spate.

O economie prea mică pentru ambiții atât de mari

Suntem obișnuiți să vedem Rusia ca pe un colos. Și din punct de vedere militar, teritorial și sub alte aspecte chiar este. Dar puțini oameni realizează cât de mică este economia Rusiei. Cea mai mare țară din lume produce doar o parte infimă din PIB-ul global. Spre exemplu, America are o economie de 14 ori mai mare la o populație doar de 2 ori și ceva mai mare. Dintre statele sale componente, California și New York au PIB-uri (totale, nu pe cap de locuitor) mai mari decât Rusia, în timp ce Texas are o economie cam aceeași dimensiune.

UE are o economie de peste 10 ori mai mare. Germania, cu o populație mult mai mică decât Rusia, are un PIB de peste 2 ori mai mare. Marea Britanie, Franța sau Italia au și ele economii mai mari decât statul condus de la Moscova.

Ne putem da seama că Rusia este o țară relativ săracă din faptul că românul mediu este MAI BOGAT decât rusul mediu și stă mai bine la majoritatea indicatorilor care țin de calitatea vieții.

Mai mult, nici perspectivele nu sunt bune. Rusia are o rată de creștere modestă în ultimii ani. Dacă România e obișnuită cu creșteri economice de 5-6, chiar 8%, Rusia crește cu doar 1-2%.

Per total, se poate spune fără ezitare că Rusia e într-un declin relativ și din punct de vedere economic față de celelalte puteri mondiale. Economia sa devine mult mai mică prin comparație. Sigur că se poate comenta că ’’dacă taie Rusia gazul europenilor’’ și alte asemenea lucruri, însă uităm că dacă face asta economia sa intră în faliment.

În condițiile astea, e foarte greu să ai și o economie relativ modestă, să stai și ’’cuminte’’ și să-ți atingi și obiective geopolitice care țin de menținerea dominației într-o anumită zonă. Extrem de greu. Dar Rusia nu stă ’’cuminte’’.

Trăgând o linie, mărind cadrul și uitându-ne inclusiv la evoluțiile istorice și cum le percepe regimul Putin, vedem că puterea relativă a Rusiei, inclusiv influența sa în spațiul ex-sovietic, SCADE încet dar sigur într-o evoluție normală. De aceea regimul Putin vrea să oprească această evoluție. Forțând. Amenințând. Trăgând, la nevoie.

Rusia e îngrijorată de declinul propriei puteri. Și asta o face mai periculoasă. Și imprevizibilă.

Cine câștigă? Cine pierde?…

https://ziarulnatiunea.ro/2022/01/24/cine-castiga-cine-pierde/

Cine câștigă? Cine pierde?…

https://ziarulnatiunea.ro/2022/01/24/cine-castiga-cine-pierde/

Cine are interesul să țină românii în întuneric, „orbi și surzi”, când tunurile rusești se aud deja la granița de nord a României? Câți dintre noi simt durerea resimțită de pacienții lipsiți de căldură, la temperatura de 13 grade, oameni internați într-un spital de Oncologie? Că prostia nu ține de cald este știut deja! Dar cine gândește că prostia salvează România?! Bombele fumigene aruncate într-o piață cu scop de întăritor pentru manipularea unui popor, dacă mai suntem un popor, asigură viitorul unei Țări?

Clopotul bate în dungă! Atenția românilor este împinsă tot mai mult după ușă, cu exerciții fantomatice de testare a populației în condiții de frustrare! Deși România nu duce lipsă de dușmani, cine strigă „dormi în pace, române”? Covid 19, Delta, Omicron, toate au deschis ușa către zeci de contracte dubioase, aflate, potrivit DNA, Direcția Națională Anticorupție, în cercetare! Cine câștigă? Cine sunt băieții „deștepți” de la butoane?! Cine pierde?!

În condițiile în care Marea Britanie și Spania înfruntă certificatul verde și masca Covid și își intensifica producția internă și exporturile, de ce România are nevoie de extinderea șomajului tehnic, prin Ordonanță guvernamentală, până în martie 2022? Covid 19 și Omicron și-au făcut buletin de România? Cine cunoaște care sunt problemele reale ale românilor? Care probleme?! Ce probleme spun „cocoțații” în scaunele puterii?! Mii de români furați sunt împinși de autorități la ușa furnizorilor de energie pentru a-și face singuri dreptate!

Cine conduce România? Furnizorii de energie? Supermarcket-urile? Multinaționalele sau băncile străine? Am uitat de președintele Agenției Naționale pentru Protecția Consumatorului, demis pentru că a închis temporar și a amendat câteva supermarcket-uri? Cine conduce România? Ce face statul român pentru românii încărcați cu facturi uriașe? Realitatea?! Aproape două milioane de români au rămas fără locuri de muncă! Cine este de vină? Cine spunea că „economia duduie”? Cine încuraja împrumuturile externe pentru măști și izolete neconforme cu standardele Europene? Cine răspunde pentru rușinea adusă părinților îngropați, încă, în saci de plastic? Din păcate, Biserica Ortodoxă tace în mod inexplicabil, în condițiile în care rușinea acoperă și înalta distincție primită de un Înalt Ierarh, în semn de apreciere pentru „Echilibru”! Tăcerea nu înseamnă complicitate? Dumnezeu nu are culoare politică! Interesul național trebuie să rămână în prim planul preocupărilor, indiferent de partid sau de gașcă!

Ce interese naționale mai are România? Industria este obiect de studiu pentru arheologie, după cum am mai spus de nenumărate ori! Educația extinde de la an la an conceptul de „semianalfabet funcțional”, întâlnit deja, în vârful puterii! Sănătatea rămâne o piesă grea pentru viitoare contracte dubioase? Cine ține bățul? Cine aprecia cu ceva timp în urmă că „dacă numărul îmbolnăvirilor și al morților scad, trebuie să îl creștem”? Viitor?

Tunurile bat la poartă! Cine are interesul să tot tragă de coadă marele URS RUS ? Că place sau că nu place, Rusia nu înseamnă o bărcuța rătăcită în Marea Neagră! Europa întreagă depinde de gazul rusesc, fapt recunoscut recent inclusiv de președintele francez Macron! Nu cumva România a început să înghețe la propriu și la figurat? Fumigenele continuă! Greva Înteprinderii de Transport București a lăsat bucureștenii plătitori de taxe în stațiile înghețate! Plagiatul unui înalt demnitar a atras din nou setea de sânge a unora! Efortul jurnalistic trebuie apreciat, fără nicio îndoială! Însă, greva și plagiatul sunt probleme de viață și de moarte pentru români, în condițiile în care americanii vorbesc de un „iminent război”?

Tunurile lovesc în poartă! În condițiile în care Rusia și-a evacuat Ambasada de la Kiev, războiul în Ucraina devenind o problemă de timp, cine are nevoie să îndrepte atenția românilor de la bomba plasată sub pat, la probleme cu răspundere individuală, în condițiile în care România este furată și vândută, de 32 de ani, bucată cu bucată?

Să ne aducem aminte! Cine a strigat că pământul românesc se vinde la prețul unui kilogram de tărâțe? Cine a strigat că cele peste 1800 de fabrici au dispărut peste noapte? Tractorul Brașov? ARO Câmpulung? Sidex Galați? Combinatul de la Călan? Fabrică de țevi sudate Republica? Fabrica 23 August? Inteprinderea de Mașini Grele IMGB etc? Câți mai știu că la „Fabrică 23 August” se construia cel mai performant tanc pentru apărare, în timp ce. după 1989, în spații „adaptate tranziției”, privatizate, se producea săpun?! Trecutul istoric nu ne iartă!

Am luptat cu nemții, iar apoi i-am fugărit prin stepele rusești! De sute de ani, am trăit lângă sârbi, iar în timpul guvernării din 1996 – 2000, am permis, fară să ni se ceara, drept de survol și am asigurat aeroport la Timișoara unor avioane purtătoare de bombe asupra celor care ne numeau „frate”! Am construit o industrie românească cu sprijinul Uniunii Sovietice, iar astăzi apreciem Rusia drept o mare amenințare, fapt precizat inclusiv în Strategia de Securitate Națională. Istoria obliga la discernământ! Astăzi privim către Statele Unite ale Americii și visam că în virtutea art. 5, Alianță NATO ne vă rezolva toate problemele! Ce se întâmplă, însă, când peste ani, poate alti doritori de „democrație” vor ajunge în Romania? Întoarcem spatele și aliaților americani? În mod cert, avem de învățat de la aliații americani! Numai daca îi privim, avem de învățat cum să ne păstram cu mai multa grijă onoarea și demnitatea, cum să purtam în suflet drapelul, cum să ne respectam Eroii etc! Cine își mai aduce aminte de generalii români „înfipți” în scaune, cu spatele la tricolorul romanesc așezat în mod dureros și inexplicabil drept ca o „față de masa”, în timp ce drapelul unui alt stat se afla înălțat la catarg, pe pământ romanesc?! Onoare? Respect? Recunoștință pentru Eroi? Ce mai înseamnă drapelul romanesc? Ce mai înseamnă imnul national în condițiile în care oficiali gângăviți, mâzgăliți în cărțile de istorie, acopereau și acoperă versurile cu șușoteli despre mese și viitoare funcții?!

Romania înseamnă acasă? Cine mai are nevoie de identitate națională? Nu cumva am uitat cine suntem?! Rusia ataca Romania? Trupele americane sunt și în Tara noastră! Rusia desfășoară deja, exerciții tactice alaturi de Iran și China! Aliații nu sunt de neglijat, cu atât mai mult cu cât reamintesc arsenalul nuclear, dar și vorba din popor: „dacă pleacă China la război, bate lumea întreagă numai cu bucătarii din armată!” Câți ne mai aducem aminte de spiritul războinic amintit de strategul chinez Sun Tzu? Turcia mediator de pace? Aliații Rusiei nu înseamnă numai Iran și China! Nu cumva Turcia deja gândește la întărirea relațiilor cu Rusia, sub „umbrela economica”? Ce înseamnă Turcia pentru Alianța NATO? Nu cumva exista și riscul unei reorientări, în jocul de putere, din partea Turciei pentru Rusia? Potrivit Open Sources, Agenția de presa rusa Tass: „președintele rus Puțin și președintele ucrainian Zelenski au fost invitați la negocieri în Turcia. Președintele Erdogan i-a invitat pe ambii lideri să vină în Turcia și să organizeze o întâlnire pentru a rezolva problemele și divergențele dintre ei. Turcia este pregătită să joace orice rol pe care îl poate juca pentru a reduce tensiunile dintre Rusia și Ucraina!”.

Să fie întâmplătoare poziția președintelui american Joe Biden cu privire la „nesincronizarea opiniilor în cadrul NATO, unde nu se știe cum vă reacționa alianța în cazul unei „incursiuni minore” a Rusiei în Ucraina”? „Incursiune minoră”? Ce să înțelegem când președintele american continuă: „este foarte important să-i menținem pe toți cei din NATO de aceeași parte. (…) Există diferențe în NATO cu privire la ceea ce sunt dispuse țările să facă, în funcție de ceea ce se întâmplă”? Exista riscul să iasă Turcia din Alianța NATO sau statele occidentale rămân în expectativă, constrânse de dependența față de gazul furnizat de Rusia? Cât costă pacea? Gândesc la ce ne mai așteaptă!

Cine are nevoie de bombe? Vorbeam cu un distins confrate despre „miracolul maghiar” și despre Ungaria Mare a lui Ștefan cel Sfant! Fară să fiu apreciat prorus sau promaghiar, adevărul trebuie spus! Cum reușește Ungaria să ducă o politică de mare anvergura, la „masa puterilor”, în timp ce românii sunt ținuți șomeri, cu capul în țărână sau încuiați după ușă? De unde are Ungaria puterea să joace pentru interesele maghiarilor, extinzând afacerile cu lumea întreagă și întărind relațiile inclusiv cu Rusia și Turcia, în timp ce România trăiește într-o întreținută decredibilizare a instituțiilor de forță, cu plagiate știute și scoase din „cutia cu scheleti” și cu o cruntă neputință sau nepăsare față de problemele românilor? Cât pământ a vândut Ungaria străinilor? Să fie adevărat că Romania a vândut deja circa 6.5 milioane ha din suprafața de zece milioane de hectare de teren arabil? Cum a reușit Ungaria să scape de împrumuturi și de FMI, în timp ce Romania duce în cârcă 120 miliarde dolari împrumutate din băncile străine? Cine primește dobândă? Dar „gheșeftul” sau comisionul? Pacea aparține celor bogați? Ce înțelegem când un ministru al apărării, în funcție, declară, cu privire la achiziționarea de avioane și de echipament militar „second – hand”, că „avem securitate atât cât putem să plătim”?! ALIANȚE? Cine învață din drama afganilor? Cine își mai aduce aminte de afganii striviți de roțile avionului agățate de sute de oameni disperați care doreau să scape din mana talibanilor?

Nu cumva uitam mult prea ușor că „prieteniile nu sunt veșnice, dușmăniile nu sunt veșnice, veșnice sunt numai interesele”? Cine bate clopotul Mitică? Tunurile se aud inclusiv la Suceava! Un distins confrate gândește la pace, după o noapte zbuciumată! Cine aude? Cine poate să mai vadă? Cine gândește la Romania de mâine? Soluția? Vorbele goale nu mai ajută! Să fie o soluție să închidem Televizorul? Duduițele colorate și iertat să fiu, vopsiții obosiți și agățați de masa moderatorilor unor posturi TV, nu mai stiu comenzile primite! Cine minte mai mult? Cine țipă mai tare? Deși este tărziu, mult prea tărziu pentru o pace neatinsă de bombe, avem nevoie de români pentru români! Pentru un viitor, avem nevoie de fapte, avem nevoie de comandanți cu „sânge în instalații”, cum zice poporul, comandați cu iubire de neam și Tară în suflet! Recent, un polițist în „exercițiu funcțiunii”, aflat la volan, cu viteza de 140 km în localitate și cu ochii în telefon, a ucis o fetiță pe trecerea de pietoni, în timp ce prietena ei a fost grav rănită! Îngerașul s-a înălțat la cer! Polițistul a ajuns subiect de presă! Este greu să arunci cu piatra, dar mai greu este să înțelegi gestul polițistului de a lovi cu piciorul fetița, îngerașul sfărâmat de asfalt, pentru a se convinge dacă mai trăiește! Ce înțelegem? La fel de dureros este și faptul că familia fetiței decedate solicită polițistului despăgubiri de șapte milioane de euro! Îngerasul ridicat în mod nedrept la Cer mai are nevoie de bani? Cât costă viața unui copil? Lumea se schimbă…! Încotro Romania? Războiul bate la ușa! Rusia nu doarme!

Vai, țară sărmană… Cum stai tu ca mielul…

https://ziarulnatiunea.ro/2022/01/24/tara-razboi-cezar-adonis-mihalache/

Vai, țară sărmană… Cum stai tu ca mielul…

https://ziarulnatiunea.ro/2022/01/24/tara-razboi-cezar-adonis-mihalache/

Frații noștri au declarat starea de urgență… Oficial, din cauza riscului ca Moscova să le taie gazul… În fapt, pentru că rușii au obiceiul să mai „încurce” destinațiile… Dar măcar Moldova se pregătește. Noi privim în zare a Moromete și ridicăm din umeri. Căci guvernanții, acolo e tragedia, ne asigură că, și de o ajunge războiul până aproape sau chiar la graniță, nu avem noi treabă cu el. Așa că nu se agită. Pentru că nici nu știu ce să facă, nici nu vor… Și nicicând țara nu a fost pe mâini mai nedibace. Nicicând nu am avut guvernanți, nu doar atât de slabi pregătiți, ci de dezinteresați de noi. Pentru că de ar fi nutrit ceva pentru țară, oricât de nepregătiți erau, măcar știam că orgoliul, demnitatea, mândria, sacrificiul de sine, i-ar fi făcut să încerce să-și depășească limitele. Dar suntem conduși de inși ce fac jocuri pentru alții de mult prea mult timp pentru a le înmuguri acum vreun sentiment de grijă pentru țară. Sunt atâția lupi și corbi ce ne-ar vinde că ar fi cu adevărat marele ospăț. Iar Talleyrand ar fi cu totul depășit în vorbe. Pentru că politicienii și guvernanții noștri și-ar vinde, nu doar mamele, ci și crucile de la căpătâiul sărmanelor. Și ale lor și ale noastre. Le-ar da cu pământ cu tot căci, oare, ce situație mai bună decât conjunctura unui război, și nu e vorba de gloanțe și șenile de tancuri, nu în mod esențial, ci de efectele în cascadă pe care le-ar produce un conflict aproape de granițele noastre.

Ungurii au zis-o pe șleau: sunt alături de Moscova. Și, în felul în care ne-am poziționat noi, fără pic de tact diplomatic, asta poate însemna oricând că vor fi și împotriva acelora care critică atitudinea războinică a Rusiei. Or, să nu ne trezim, după un conflict în care nici să nu avem timp să ne tragem măștile de pe ochi, că vom fi din nou la mezat. Cu alți trei lideri împărțind și hașurând… Și asta doar pentru că am lăsat drum liber unor armate, pentru că ignorăm voit faptul că, în vreme de conflict, eticheta de apărător se poate transforma repede în cea de invadator, și nici nu am cerut măcar o minimă asigurare.

Trec armatele altora pe la noi să meargă să sprijine Ucraina. Dar am solicitat Ucrainei un acord prin care să asigure protecția minorității noastre de la ei? Sau nu aveam ce să-i cerem, ea nerecunoscând de facto românii ca minoritate? Am discutat cu Moscova să asigure ea protecția românilor dacă intră și peste zonele în care se găsesc frați de ai noștri? Am creionat vreo strategie de a asigura evacuarea lor din zonele ce vor fi afectate de conflict? A făcut ministerul de externe vreun recensământ, fie și improvizat, al românilor care vor trebui sprijiniți, aduși în țară? Am organizat centre de primire? Nu! Pentru că nu suntem noi pregătiți pentru războaiele altora nici măcar ca spectatori, darămite în postura de combatanți prin asociere…

Ministrul apărării, acest cetățean despre care mult prea repede s-a uitat că mustea a politică diversionistă prin grupul „de la Cluj” (aproape, nu doar guvernator autodeclarat, ci slujbaș al unui protectorat unguresc) ne ceartă că întrebăm de ce guvernanții nu vorbesc țării despre ceea ce se întâmplă… Și, mai ales, cum se va proceda în anumite situații… Ba, ne bate obrazul că nu se poate discuta public că se interpretează că poate pregătim și noi ceva! Nu că ar trebuie să ne pregătim de acel posibil ceva…

Trec armatele străine pe la noi fără nici o restricție. Fără nici un angajament. Defilează printr-un „acasă” precum politicienii guvernanți prin sferele lor de influență pentru feluritele puteri străine, nu mai vorbim de cei cu dublă cetățenie, trec peste îngrijorările noastre cu atâta nepăsare de spui că rușii vin să petreacă un al doilea Crăciun pe stil vechi….

Ce facem noi? În prag de război, ministerul de interne pregătește anularea documentelor de identitate pentru românii care nu demonstrează unei noi „miliții”, ce stă a fi cârpită din locali și sectoriști, că stau la domiciliul din buletine. Păi, nefericiților, unde și cui o să mai trimiteți la o adică ordinele de încorporare dacă frontul „alunecă” mai la vale? Și așa o să avem o mare problemă că nu merg tinerii noștri la război că-i frig în trenuri, cum să folosească ei cuponul cfr să ajungă la oștire?!, darămite dacă îi blocați într-un „no land” domiciliar… De unde îi mai luați? Că și arcanul se trimite la o adresă… Basca românii de afară, care s-ar putea trezi cu actele anulate pentru că nu stau în țară, „la adresa de domiciliu”, ajungând ca într-un hub de aeroport, neputând să vină acasă să-și facă alte acte pentru că nu vor avea cum să intre în țară cu actele anulate… Și frații noștri din Moldova… Cei care au domiciliul aici pentru că nu ați fost în stare vreme de trei decenii să le faceți acte românești pe adresele de peste Prut… Sigur ar fi fost nevoie de o unire…

Începe războiul… Mai aproape sau chiar lângă noi… Apoi peste noi dacă diplomația va fi la fel de poziționată pe alte interese ca acum… Unii nu-l vor auzi, nu vor avea timp, pentru că din fundul curții nu se aude… Alții nu vor afla pentru că așa ne vrea guvernul. Să nu avem habar. Să nu comentăm. Să nu întrebăm. Ci doar să ne tragem masca să acopere corespunzător toate cele… Or, vai tu, țară sărmană…. Cum stai ca mielul… Acum când este iar vremea marilor încercări ale acelora care trebuie să arate că sunt cu adevărat națiuni, iar tu nu ai parte de niciun vlădică…

Iohannis şi SUA sînt de vină!

https://www.art-emis.ro/editoriale/iohannis-si-sua-sint-de-vina

Iohannis şi SUA sînt de vină!

https://www.art-emis.ro/editoriale/iohannis-si-sua-sint-de-vina

Cu tot dinadinsul ţine SUA să facă din Ucraina şi Rusia un nou Irak. Planul lor malefic nu poate fi realizat atît de simplu. Dacă peste tot ar fi pace, industria de armament americană, reprezentînd 80% din economia lor, ar produce pe stoc, iar SUA s-ar scufunda rapid în bezna falimentului. De aici nevoia perpetuă a americanilor de conflicte militare. Au terminat cu arabii şi au pregătit butoaiele cu praf de puşcă destinate ruşilor. Ca să nu ne mai întrebăm cine a ucis zeci de mii de români în spitale sub sigla Covid, să nu le mai cerem socoteală criminalilor, televiziunile arondate SUA şi marionete plătite din banii noştri, de teapa lui Radu Tudor, Chirieac, Gîdea & Co, susţin cu vehemenţă false focare de covid, susţin vaccinarea şi spaima, pentru a-i teroriza pe cei care se declară împotriva vaccinului. Mai nou, au început să pună sare peste rănile românilor şi vor să-i facă să tremure de frica unui război străin de România.

Cine a aruncat primul cu piatra? Crimeea n-a fost a statului artificial Ucraina. A fost cadoul ucraineanului Hrusciov, cadou care i-a inclus şi pe românii din nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa şi Bugeac (sudul Basarabiei), aflaţi şi astăzi în afara graniţelor naturale ale României, sub teroarea naziştilor ucraineni. Cine a venit şi a ocupat puncte strategice în Europa, printre care şi România? Păi, americanii şi-au adus tancuri, căţei şi purcei la Kogălniceanu, Giarmata (Timișoara), Babadag, Deveselu, oferindu-li-se plăceri de nebănuit de către traficanţii de carne vie, acoperiţi de Justiţia română (vezi cazul „Caracal”). Deşi au dat rateuri în Vietnam, Irak, Libia, Afganistan, au lansat „Maidanul” la Kiev (după scenariul decembriadei româneşti din '89), acum l-au adus pe zeul Marte în apele Mării Negre.

NATO s-a dedat la zboruri provocatoare în spaţiul aerian rusesc, iar SUA au făcut declaraţii mincinoase, amestecîndu-se în problemele interne ale celor două state, Ucraina şi Rusia. Cum ar fi trebuit să răspundă Rusia provocărilor SUA? Cumva, pe feisbuc, precum duşmanul poporului român, Iohannis, care tîrăşte ţara într-un război străin intereselor Românie? NATO simulează apărarea României de un duşman fabricat în laboratoarele serviciilor secrete GloboCap. Asistăm din nou la scenarii cunoscute, aceleaşi manipulări din partea SUA. Zece minciuni mediatice şi zece războaie au la activ SUA! Dacă va fi, deşi nu cred, un război, nu Rusia îl va declanşa, ci SUA. Măritul trădător Iohannis şi serviciile care se închină americanilor, au fost précauţi, şi-au mînat în fruntea guvernului un mercenar în Irak, gata să execute ordinul Pentagonului şi NATO: comanda la mine: culcat, pe burtă, tîrîş, marş!

Aşadar, în contextul conflictului dintre Rusia şi Ucraina, aţîţat şi amplificat mediatic de SUA, sluga de serviciu, Iohannis îi mulţumeşte lui Macron pentru că s-a oferit să trimită trupe NATO franceze pe teritoriul României. „Salut călduros anunţul preşedintelui Emmanuel Macron cu privire la disponibilitatea Franţei de a participa la prezenţa militară întărită a NATO în România. Parteneriatul strategic România-Franţa va fi astfel întărit pe flancul estic, în regiunea Mării Negre”, a scris Iohannis, pe Twitter. Fireşte, Macron este interesat să-şi protejeze companiile şi capitalul francez din România. Cu reţelele de socializare a trădat Iohannis ţara şi a pus-o la dispoziţia străinilor. La rîndul lui, Cioloş afirma că „din 2016 s-a discutat despre o prezenţă a trupelor franceze în România sub steagul NATO”. Cioloş, un alt vînzător de neam!

Să facem apel la istoria contemporană a României, unde scrie că Nicolae Ceauşescu, primul preşedinte al României, în urmă cu 54 de ani, în august 1968, cînd trupe de ocupaţie ale Tratatului de la Varşovia, sovietice, maghiare, poloneze şi est-germane, intrau în Praga, Ceauşescu a susţinut desfiinţarea concomitentă a NATO şi OTV (Organizaţia Tratatului de la Varşovia) şi a interzis survolarea teritoriului României de aeronave militare străine. Ceauşescu dorea pacea pentru ţară. S-a opus în mod diplomatic, n-a participat la invadarea Cehoslovaciei şi a adoptat o serie de hotărîri militare şi politice cardinale, astfel ca operaţiunea „SUMAVA” să nu aibă loc în România.

Nicolae Ceauşescu a denunţat evenimentul ca pe o violare a legilor internaţionale, o încălcare a principiilor de bază ale relaţiilor între state. Curajul lui Nicolae Ceauşescu din 21 august 1968, prin care a condamnat invadarea Cehoslovaciei de către trupele Tratatului de la Varşovia, a fost salutat cu mîndrie de către români. Comunicatul transmis la radio, care condamna agresiunea împotriva Cehoslovaciei i-a umplut pe români de mîndria demnităţii: „Invadarea Cehoslovaciei de către trupele Pactului de la Varşovia constituie o mare greşeală şi o ameninţare pentru pacea în Europa şi este o zi a ruşinii pentru mişcarea internaţională. Nu există nici o justificare şi nu există nici un motiv care să facă admisibilă, fie şi numai pentru o clipă, ideea unei intervenţii în treburile interne ale unui stat socialist frăţesc […].

Zvonistica cu privire la Rusia şi intenţiile sale de război, această afacere americană costisitoare este însăilată în spatele uşilor închise ale CIA, DGSE, Mossad, cu scopul de a da de lucru economiei americane, de a ţine omenirea în voltaj ridicat, terorizată de spaimă, cu mintea ocupată, astfel încît escrocheria mondială Covid să poată fi extrasă din capcana unde şi-a prins picioarele. Tot mai mulţi cetăţeni planetari încep să se dumirească, punînd la îndoială „fiorosul” virus. Tot mai mulţi deconspiră camerele secrete unde au fost fabricate milioanele de morţi COVID. Tot mai mulţi se opun vaccinului şi certificatului verde. Tot mai mulţi cer pedepsirea asasinilor! Mondialiştii aruncă pe piaţă tot felul de scenarii menite să abată atenţia de la genocidul produs de laboratoarele Covid, aşa că au pregătit un nou teatru de război: Invazia Rusiei în Ucraina. România n-are ce căuta într-un război străin, cu un duşman imaginar!

România trebuie să pregătească săli de judecată şi celule pentru sergenţii mondialiştilor, începînd cu Iohannis, oribilul Grup Strategic, continuînd cu toţi cei care, din 2019, de la declararea „stării de urgenţă”, (dovedită ca ilegală de instanţele juridice), au ucis mii de oameni nevinovaţi. Vă amintiţi venirea la Bucureşti a „oracolului” Elie Wiesel în vara anului 2009? Deşi din România n-a plecat niciodată vreun tren către Auschwitz, „oracolul” a zbierat la microfon, arătînd acuzator şi nejustificat cu degetul către români: „Aţi ucis! Aţi ucis! Aţi ucis!”. Fostul președinte Ion Iliescu n-a ripostat atunci, nu şi-a apărat poporul şi adevărul istoric, pentru că-şi periclita fotoliul. Românii mei (nu mă adresez vouă cu „dragi români!”, pentru că nu sînt ipocrită ca Iohhanis), pentru că „adevărul ne face liberi”, haideţi să transmutăm cuvintele „oracolului” către administratorii plandemiei, foşti şi actuali: „Aţi ucis! Aţi ucis! Aţi ucis!”. Vreţi s-o faceţi din nou, într-un război străin?

În tot acest haos, doar idealistul Ciolacu mai invocă măsuri sociale de redresare a nivelului de trai al românilor. El continuă să viseze, să spere, sincer vorbind, pesedeii au fost singurii care au dat o cană de apă şi nişte îmbucături de pîine sărăciei.

N.A.T.O. şi U.E. la o răscruce ?

https://www.art-emis.ro/analize/n-a-t-o-si-u-e-la-o-rascruce

N.A.T.O. şi U.E. la o răscruce ?

https://www.art-emis.ro/analize/n-a-t-o-si-u-e-la-o-rascruce

Războiul dintre Rusia şi S.U.A. e, de fapt, în plină desfăşurare. Începând din 17 decembrie 2021, când Rusia a făcut publice schiţele de tratate expediate către S.U.A. şi N.A.T.O., războiul a intrat în prima sa fază, cea de propagandă „caldă”. În anii din urmă, Rusia a încasat multiple sancţiuni economice şi politice, denigraări şi calomnieri din partea S.U.A. şi a aliaţilor (sau vasalilor) săi europeni, dar nu a răspuns.

România a intrat recent şi ea în tirul propagandistic al Rusiei cel puţin de două ori. O dată alături de Polonia, pentru bazele americane instalate pe teritoriul celor două ţări, şi a doua oară, mult mai misterios aparent, alături de Bulgaria. De fapt, misterul asocierii României cu Bulgaria în ţintele propagandei ruse poate fi uşor de elucidat. Nu e vorba doar de ortodoxie, dominantă în cele două ţări, ca şi în Rusia, ci mai ales de calitatea lor de ţări riverane la Marea Neagră. Prin această calitate, România şi Bulgaria creează mari probleme Rusiei şi-i dă dureri de cap prin staţionarea unor importante ambarcaţiuni americane, britanice şi ale partenerilor N.A.T.O în general, ca şi prin numeroasele manevre militare ale acestora din ultima vreme. Pentru ruşi, Marea Neagră ar trebui să fie un „lac rusesc” sau măcar un lac „pacificat”.

La rândul lor, autorităţile române au răspuns războinic-propagandistic propagandei ruse, urmând strict linia propagandei americane, prin Mircea Geoană, Bogdan Aurescu şi prin purtătorul de cuvânt autodesemnat Radu Tudor, printre alţii. Despre Mircea Geoană se poate spune şi s-a spus deja că a fost promovat în liga mare odată cu numirea sa ca secretar general adjunct al N.A.T.O. Pentru mulţi români, dimpotrivă, N.A.T.O. s-a declasat astfel în categoria „prostănac” în care îl plasase Ion Iliescu pe fostul „preşedinte de o noapte” Mircea Geoană. Despre Bogdan Aurescu nu se pot spune prea multe de vreme ce România - aşa se exprimă mulţi - nu mai are o politică externă. Bogdan Aurescu nu ar fi decât o „trompetă”, un „papagal” al mulţilor noştri parteneri mai mari decât noi. Despre Radu Tudor un important specialist român în servicii secrete spunea că merge vorba cum că acesta ar lucra pentru vreo şase servicii româneşti şi străine, şi nici el, nici serviciile acelea nu mai ştiu de mult cui îi aparţine.

Venezuela a anunţat că-i va furniza o asistenţă completă Rusiei în caz de escaladare a crizei cu Statele Unite. Ştirea spune: „Ambasadorul Rusiei la Caracas, Serghei Melik-Bagdazarov, a declarat că, în cursul negocierilor cu autorităţile ţării, Venezuela şi-a confirmat voinţa de a-i furniza Rusiei un sprijin militaro-tehnic complet în cazul unei escalade în relaţiile dintre Rusia şi Statele Unite [...]. În contextul informaţiilor recente conform cărora Rusia prevede să desfăşoare instalaţii militare şi infrastructurile lor conexe pe teritoriul Cubei şi Venezuelei, cuprinzând şi desfăşurarea de arme nucleare şi de rachete non-nucleare, Caracasul s-a declarat gata să susţină deplin Rusia în această privinţă. Ţinând cont de situaţia actuală, Rusia ar putea lua aceste măsuri în lunile care vin, ceea ce îi va garanta Venezuelei că Statele Unite şi ţările pe care ele le controlează nu vor ataca Republica bolivariană”[1].

Cu alte cuvinte, revenim la criza rachetelor din Cuba din 1962, de pe vremea lui John F. Kennedy şi Nikita Hruşciov. Dacă se va ajunge la instalarea rachetelor ruseşti cu focoase nucleare în Venezuela, newyorkezii, washingtonienii, locuitorii din Texas şi Florida şi, în general, toţi americanii vor fi la paritate cu ruşii datorită bazelor americane deja instalate în Europa de Est, în România, în Polonia şi, dacă nu azi, mâine, şi în Ucraina.

Autorităţile române nu par să ia foarte în serios războiul deja început (deocamdată prin palavre) dintre ruşi şi americani. Apărarea Ucrainei şi a ţărilor din Europa de Est, foste comuniste, foste membre ale Pactului de la Varşovia, nu are legătură cu interesele vitale şi strategice ale S.U.A. şi ale Europei de Vest. Cel puţin aşa scriu destui experţi americani dintre cei mai respectaţi. Actuala clasă conducătoare din România, în sens larg, se poate trezi într-o situaţie asemănătoare cu cea a „colaboratorilor” afgani după abandonarea în regim de urgenţă (debandadă) a ţării lor de către americani şi partenerii lor N.A.T.O. (care nu fuseseră întrebaţi).

Rusia nu pare deloc că glumeşte în cererile ei maximaliste care ţin strict de securitatea sa şi apare decisă să meargă până la capăt indiferent de costuri. Dacă pretenţiile principale către S.U.A. şi N.A.T.O. se vor dovedi a fi fost doar un bluff, Rusia şi Vladimir Putin se vor putea considera învinşi şi o schimbare brutală de regim va fi perfect posibilă. Există şi în Rusia o „situaţie internă” (cu complicata prezenţă a unor globalişti şi europeişti convinşi în cercurile de putere, precum şi cu comuniştii care îşi doresc anexarea imediată a Donbasului).

Rusia insistă în declaraţii că nu e interesată de o invazie în Ucraina. O asemenea invazie ar fi nefastă pentru Ucraina, dar ar avantaja net S.U.A. pe eşichierul internaţional şi ar aduce beneficii în politica internă. S.U.A. se va lupta cu Rusia până la ultimul ucrainean - aşa se tot spune. În schimb, Rusia e foarte interesată de garanţii de securitate din care Ucraina nu e decât o parte. Bazele americane şi bazele N.A.T.O. din Europa de Est îi preocupă pe ruşi la fel de mult. Deocamdată, nimeni nu ştie dacă Rusia e realmente interesată de anexarea unei părţi din Ucraina (Donbasul şi litoralul sudic) sau a întregii Ucraine. Anexarea întregii Ucraine poate însemna o povară economică enormă pentru Rusia (un „elefant alb”) din care cu greu îşi va putea reveni, deşi din punct de vedere militar (sau imperial) această anexare poate părea o mare victorie.

Expertul militar italian Manlio Dinucci, care s-a ocupat de chestiunea ucraineană, revine cu o altă vedere deja discutată : „Proiectul strategic al Washingtonului e evident : să precipite criza ucraineană, provocată voluntar în 2014 pentru a obliga Rusia să intervină militar în apărarea ruşilor din Donbas, pentru ca lucrurile să sfârşească într-o situaţie analogă celei afgane în care s-a înnămolit U.R.S.S. Un Afganistan în interiorul Europei, care ar provoca o stare de criză permanentă, integral în avantajul SUA, care şi-ar întări influenţa şi prezenţa în regiune”[2]. De fapt, încă din 2014 Ucraina este un Afganistan al Europei, dar nu pentru ruşi, ci pentru americani. Aşa se poate explica de ce ruşii nu au intervenit până acum, deşi toată harababura se întâmplă la graniţele lor.

Europa e foarte divizată în ceea ce priveşte politica de urmat faţă de Rusia. Interesele sunt diferite, ca şi poziţia geografică a ţărilor pe continent. Interesele franceze nu sunt aceleaşi cu cele germane, tot aşa cum ţările din Est (Polonia, ţările baltice) au alte interese decât cele din Sud (Italia, Spania). Deşi foarte activă pe plan militar, inclusiv printr-un tratat cu Ucraina, România s-a abţinut până de curând de la excese de propagandă. În plus, Europa pare a fi prima expusă la marea criză economică anunţată din toate părţile, chiar înaintea Statelor Unite.

Interesele economice, politice şi militare ale S.U.A. s-au mutat sau ar trebui să se mute în sfârşit în Asia-Pacific. Europa şi, mai ales, Europa de Est pot fi uşor abandonate într-o înţelegere strategică, globală cu Rusia. O criză economică de proporţii, provocată şi de conflictul în desfăşurare Rusia-S.U.A. (Bursele dau semne de nervozitate !), poate schimba brutal foarte multe pentru N.A.T.O. şi chiar pentru UE. Marile realizări româneşti - aderarea la N.A.T.O. şi U.E. - se pot dovedi trecătoare. Iar România contează azi mai mult pe UE şi pe NATO decât pe ea însăşi. Criticii U.E., ai monedei euro şi ai „ocupaţiei” americane din Europa s-au înmulţit exponenţial în ultimii doi ani de Covid. Propunerile de „exit” sunt foarte la modă. Clasa conducătoare din România de azi reprezintă mai mult interese străine decât interese naţionale. Nu e o mare noutate, dar, în condiţii de criză sau de război, o asemenea poziţionare e greu de îndurat.

------------------------------------

[1] Le Venezuela a approuvé le déploiement de missiles russes sur son territoire - https://reseauinternational.net/le-venezuela-a-approuve-le-deploiement-de-missiles-russes-sur-son-territoire/ - 23 ianuarie 2022.

[2] Le plan USA d’un Afghanistan à l’intérieur de l’Europe - https://fr.sott.net/article/39225-Le-plan-USA-d-un-Afghanistan-a-l-interieur-de-l-Europe - 21 ianuarie 2022.

România „la poarta furtunilor și a trecerii oștilor”?

https://www.art-emis.ro/jurnalistica/romania-la-poarta-furtunilor-si-a-trecerii-ostilor

România „la poarta furtunilor și a trecerii oștilor”?

https://www.art-emis.ro/jurnalistica/romania-la-poarta-furtunilor-si-a-trecerii-ostilor

„Suntem aici de mii de ani, la poarta furtunilor și a trecerii oștilor…” (Nicolae Iorga)

Dragi prieteni, distins confrate, prieteni văzuți și nevăzuți, vă invit la lectură cu speranța răbdării!

Cine are interesul să tină românii în întuneric, „orbi și surzi”, când tunurile se aud deja la granița de nord-est a României? Câți dintre noi simt durerea pacienților lipsiți de căldură, la temperaturi de 13 grade Celisius, oameni internați într-un spital de Oncologie? Că prostia nu ține de cald este știut deja! Dar cine gândește că prostia salvează România?! Bombele fumigene aruncate într-o piață cu scop de întăritor pentru manipularea unui popor, dacă mai suntem un popor, asigură viitorul unei Țări?

Clopotul bate în dungă! Atenția românilor este împinsă tot mai mult după ușă, cu exerciții fantomatice de testare a populației în condiții de frustrare! Deși România nu duce lipsă de dușmani, cine strigă „Dormi în pace, române!”? Covid 19, Delta, Omicron, toate au deschis ușa către zeci de contracte dubioase, aflate, potrivit Direcției Naționale Anticorupție „în cercetare”! Cine căștigă? Cine sunt „băieții deștepți” de la butoane?! Cine pierde?!

În condițiile în care Marea Britanie și Spania înfruntă „certificatul verde” și masca Covid și își intensifică producția internă și exporturile, de ce România are nevoie de extinderea șomajului tehnic, prin Ordonanță guvernamentală, până în martie 2022?

Covid 19 și Omicron și-au făcut buletin de România? Cine cunoaște care sunt problemele reale ale românilor? Care probleme?! Ce probleme spun „cocoțații” în scaunele puterii?! Mii de români furați sunt împinși de autorități la ușa furnizorilor de energie pentru a-și face singuri dreptate!

Cine conduce România? Furnizorii de energie? Supermarket-urile? Multinaționalele sau băncile străine? Am uitat de președintele Agenției Naționale pentru Protecția Consumatorului, demis pentru că a închis temporar și a amendat câteva supermarket-uri?

Cine conduce România? Ce face statul român pentru românii încărcați cu facturi uriașe? Realitatea?! Aproape două milioane de români au rămas fără locuri de muncă! Cine este de vină? Cine spunea că „Economia duduie”? Cine încuraja împrumuturile externe pentru măști și izolete neconforme cu standardele Europene? Și unde au dispărut? Cine răspunde pentru rușinea adusă părinților îngropați, încă, în saci de plastic?

Dumnezeu nu are culoare politică! Din păcate, Biserica Ortodoxă tace în mod inexplicabil, în condițiile în care rușinea acoperă și înalta distincție primită de un Înalt Ierarh, în semn de apreciere pentru „echilibru”! Tăcerea nu înseamnă complicitate?

Interesul național trebuie să rămână în prim planul preocupărilor, indiferent de partid sau de gașcă! Ce interese naționale mai are România? Industria este obiect de studiu pentru arheologie, după cum am mai spus de nenumărate ori! Educația extinde de la an la an conceptul de „semianalfabet « funcțional »”, întâlnit deja, lavârful puterii! Sănătatea rămâne o piesă grea pentru viitoare contracte dubioase?

Cine ține bățul? Cine aprecia cu ceva timp în urma că „dacă numărul îmbolnăviților și al morților scad, trebuie să îl creștem”?

Viitor? Distinși prieteni, tunurile bat la poartă! Cine are interesul să tot tragă de coadă marele Urs Rus ? Că place sau că nu place, Rusia nu înseamnă o bărcuță rătăcită în Marea Neagră! Europa întreagă depinde de gazul rusesc, fapt recunoscut recent inclusiv de președintele francez Macron! Nu cumva Romania a început să înghețe la propriu și la figurat?

Fumigenele continuă! Greva Inteprinderii de Transport București a lăsat bucureștenii plătitori de taxe în stațiile înghețate! Plagiatul unui înalt demnitar a atras din nou setea de sânge a unora! Efortul jurnalistic trebuie apreciat, fară nicio îndoială! Însă, greva și plagiatul sunt probleme de viață și de moarte pentru români, în condițiile în care americanii vorbesc de un „iminent război”?

Tunurile lovesc în poartă! În condițiile în care Rusia și-a evacuat Ambasada de la Kiev, războiul în Ucraina devenind o problemă de timp, cine are nevoie să îndrepte atenția românilor de la bomba plasată sub pat, la probleme cu răspundere individuală, în condițiile în care România este furată și vândută, de 32 de ani, bucată cu bucată?

Să ne aducem aminte! Cine a strigat că pământul românesc se vinde la prețul unui kilogram de tărâțe? Cine a strigat că cele peste 1.800 de fabrici au dispărut peste noapte? „Tractorul”-Brașov? „ARO”- Câmpulung? „Sidex”-Galați? Combinatul de la Călan? Fabrica de țevi sudate „Republica”? Fabrica „23 August”? Inteprinderea de Mașini Grele București etc? Câți mai stiu că la Fabrica „23 August” se construia cel mai performant tanc pentru apărare, în timp ce după 1989, în spatii „adaptate tranziției”, privatizate, se producea săpun?!

Trecutul istoric nu ne iartă! Am luptat cu nemții, iar apoi mărșăluit prin stepele rusești! De sute de ani, am trăit lângă sârbi, iar în timpul guvernării din 1996-2000, am permis, fară să ni se ceară, drept de survol și am asigurat aeroport la Timișoara unor avioane purtătoare de bombe asupra celor care ne numeau „brate (frate)”! Am construit o industrie românească cu sprijinul Uniunii Sovietice, iar astăzi apreciem Rusia drept o mare amenințare, fapt precizat inclusiv în Strategia de Securitate Națională.

Istoria obligă la discernământ! Astăzi privim către Statele Unite ale Americii și visam că în virtutea art.5, Alianța NATO ne va rezolva toate problemele! Ce se întâmplă, însă, când peste ani, poate alți doritori de „democrație” vor ajunge în România? Întoarcem spatele și aliaților actuali? În mod cert, avem de învățat! Numai dacă îi privim, avem de învățat cum să ne păstram cu mai multă grijă onoarea și demnitatea, cum să purtăm în suflet drapelul, cum să ne respectăm eroii etc!

Cine își mai aduce aminte de generalii români „înfipți” în scaune, cu spatele la Tricolorul românesc așezat în mod dureros și inexplicabil drept ca o „față de masă”, în timp ce drapelul unui alt stat se afla înălțat la catarg, pe pământ românesc?!

Onoare? Respect? Recunoștință pentru Eroi? Ce mai înseamnă drapelul românesc? Ce mai înseamnă imnul național, în condițiile în care oficiali gângăviți, mâzgâliți în cărțile de istorie, acopereau și acoperă versurile cu șoșoteli despre mese și viitoare funcții?! România înseamnă acasă? Cine mai are nevoie de identitate națională? Nu cumva am uitat cine suntem?!

Rusia va ataca și România? Trupele americane sunt și în Țara noastră! Rusia desfășoară deja, exerciții tactice alaturi de Iran și China! Aliații nu sunt de neglijat, cu atât mai mult cu cât reamintesc arsenalul nuclear, dar și vorba din popor: „dacă pleacă China la război, bate lumea întreagă numai cu bucătarii din armată!”. Cați ne mai aducem aminte de spiritul războinic amintit de strategul chinez Sun Tzu?

Turcia mediator de pace ? Aliații Rusiei nu înseamnă numai Iran și China! Nu cumva Turcia deja gândește la întărirea relațiilor cu Rusia, sub "umbrela economică"?

Ce înseamnă Turcia pentru Alianța NATO? Nu cumva există și riscul unei reorientări, în jocul de putere, din partea Turciei pentru Rusia? Potrivit Open Sources, Agenția de presă rusă Tass (g4media.ro) „președintele rus Putin și președintele ucrainean Zelenski au fost invitați la negocieri în Turcia. Președintele Erdogan i-a invitat pe ambii lideri să vină în Turcia și să organizeze o întâlnire pentru a rezolva problemele și divergențele dintre ei. Turcia este pregătită să joace orice rol pe care îl poate juca pentru a reduce tensiunile dintre Rusia și Ucraina!”. Să fie întâmplătoare poziția președintelui american Joe Biden cu privire la „nesincronizarea opiniilor în cadrul NATO, unde nu se știe cum vă reacționa alianța în cazul unei « incursiuni minore » a Rusiei în Ucraina”?

„Incursiune minoră”? Ce să înțelegem când președintele american, potrivit romaniaeuropalibera.org, continua: „este foarte important să-i menținem pe toți cei din NATO de aceeași parte. […]. Există diferențe în NATO cu privire la ceea ce sunt dispuse țările să facă, în funcție de ceea ce se întâmplă”? Există riscul să iasă Turcia din Alianță NATO sau statele occidentale rămân în expectativă, constrânse de dependența față de gazul furnizat de Rusia?

Cât costă pacea? Gândesc la ce ne mai așteaptă! Cine are nevoie de bombe? Vorbeam cu un distins confrate despre „miracolul maghiar” și despre Ungaria Mare a lui Ștefan cel Sfanț! Fără să fiu apreciat prorus sau promaghiar, adevărul trebuie spus! Cum reușește Ungaria să ducă o politică de mare anvergură, la „masa puterilor”, în timp ce românii sunt ținuți șomeri, cu capul în țărână sau încuiați după ușă?

De unde are Ungaria puterea să joace pentru interesele maghiarilor, extinzând afacerile cu lumea întreagă și întărind relațiile inclusiv cu Rusia și Turcia, în timp ce Romania trăiește într-o întreținută decredibilizare a instituțiilor de forță, cu plagiate știute și scoase din „cutia cu scheleți” și cu o cruntă neputință sau nepăsare față de problemele românilor?

Cât pământ a vândut Ungaria străinilor? Să fie adevărat că Romania a vândut deja circa 6.5 milioane ha din suprafață de 10 milioane de ha teren arabil? Cum a reușit Ungaria să scape de împrumuturi și de FMI, în timp ce Romania duce în cârcă peste 120 miliarde dolari împrumutate din băncile străine? Cine primește dobândaq? Dar „ghișeftul” sau comisionul?

Pacea aparține celor bogați? Ce înțelegem când un ministru al apărării, în funcție, declara cu privire la achiziționarea de avioane și de echipament militar „second hand” că „avem securitate atât cât putem să plătim”?!

Alianțe? Cine învață din drama afganilor? Cine își mai aduce aminte de afganii striviți de roțile avionului agățate de sute de oameni disperați care doreau să scape din mâna talibanilor? Nu cumva uităm mult prea ușor că „prieteniile nu sunt veșnice, dușmăniile nu sunt veșnice, veșnice sunt numai interesele”?

Cine bate clopotul Mitică? Tunurile se aud inclusiv la Suceava ! Un distins confrate gândește la pace, după o noapte zbuciumată! Cine aude? Cine poate să mai vadă? Cine gândește la România de mâine? Soluția? Vorbele goale nu mai ajută! Să fie o soluție să închidem Televizorul? Duduitele colorate și iertat să fiu, vopsiții obosiți și agățați de masa moderatorilor unor posturi TV, nu mai stiu comenzile primite! Cine minte mai mult? Cine țipă mai tare?

Desi este tărziu, mult prea tărziu pentru o pace neatinsă de bombe, avem nevoie de români pentru români! Pentru un viitor, avem nevoie de fapte, avem nevoie de comandanți cu "sânge în instalații", cum zice poporul, comandați cu iubire de neam și Țară în suflet!

Recent, un polițist în „exercițiu funcțiunii”, aflat la volan, cu viteza de 80 km în localitate și cu ochii în telefon, a ucis o fetiță pe trecerea de pietoni, în timp ce prietena ei a fost grav rănită! Îngerașul s-a înălțat la cer! Polițistul a ajuns subiect de presă! Este greu să arunci cu piatra, dar mai greu este să înțelegi gestul polițistului de a lovi cu piciorul fetița, îngerașul sfărmat de asfalt, pentru a se convinge dacă aceasta mai trăiește! Ce înțelegem?

La fel de dureros este și faptul că familia fetiței decedate solicită polițistului despăgubiri de șapte milioane de euro! Îngerașul ridicat în mod nedrept la Cer mai are nevoie de bani? Cât costa viață unui copil?

Lumea se schimbă...! Încotro România? Războiul bate la ușă! Rusia nu doarme!

Ani cu pace, distinși prieteni!

Nu a mers cu PlanDemonia, pac, cu răzbelul

https://www.art-emis.ro/jurnalistica/nu-a-mers-cu-plandemonia-pac-cu-razbelul

Nu a mers cu PlanDemonia, pac, cu răzbelul

https://www.art-emis.ro/jurnalistica/nu-a-mers-cu-plandemonia-pac-cu-razbelul

Trupe, tancuri, pușcoace, armătă și mai ales declarații! Vorbe, minciuni, mascarada!

Ca de obicei, șahul și tabla lui! Rusia, actorul de serviciu, cică președintele Ucrainei și binențeles, Licuriciul! Ăla de o arde dubios cu DemonCratia! In alte state! Că la el acasă deja e jale! Mergi la medic, tati! Vezi că 60% dintre americani zic că ai probleme la mansardă!

Țarul intra în orice joc! Că le are și el acasă pe ale lui! Rusia e mare, foamea e multă, votca e puțina, iarna e grea! Se joacă și el! A scos trupele să fie filmate cu dronele, să vadă prostimea: vaaaaiiii, ce de armată mișună pe la granițe!

Actorul ratat al Ucrainei, un executant! Pentru Licurici și pentru Urs! El, săracul, se crede încă pe scenă, cu doi regizori! El doar executa! Prost! In spectacol, se bagă și unul mic, mic de tot! Ăla cică e unul sexomarxist, care se vrea un altfel de Napoleon! Vezi, mă, că pe Napoleon, l-a învins iarna! Da' cum nu mai exista iarnă, că a venit Greta Trotineta să urle isterică despre încălzirea globală, te-ai gândit tu, că e bine să fii parte din spectacol! Ăla ratat! Că doar ai și tu de furat niște voturi!

Figuranții sunt gata: machiați, tunși, rași, frezați, cică, ar fi analiști politici! Latrinele sunt scena figuranților! Că vine răzbelul, că o să fie jale, că se mută tancuri, dezastru, urgie etc., de s-au îngălbenit naibii toate ecranele! Nici nu ați ieșit bine dintr-o mascaradă, că vă aruncă ăștia în alta! Asta doar, doar, vor scăpa autoritățile vieții de răspundere pentru toate asasinatele făcute în doi ani! Așa speră ei! Nu aveți cum!

Dumnezeu nu doarme și ce să vezi, El e cel mai șmecher Regizor! Voi, ăștia de la Urs în jos, faceți doar figurație! De Zmeur! Că Oscarul l-a ciordit unu' de-și zice Magician! Cât despre Dulapul chiloților murdari ai coanei U.E., e praf! Auzi la el, e grav, vine războiul, dar face o panaramă de ședința vieții, miercuri! Până atunci la perișoare, tati! Și la schi! El a aplaudat pe ăla micu' zis și Napoleon Ratatul, că-i trimite trupe! Adică, a recunoscut că e doar un împăiat într-o colonie!

Cu ăsta duceți voi război cu Ursul? Pe bune? Sunteți nebuni toti? Vedeți că aveți mii de doctori! Din aia pârâți, făcuți la apelul bocancilor, cu mâna la vipușcă și cu limba în posterioarele puterii! Dacă vă trimite și Napoleon Ratatul niste băieți în fuste, cu tocuri de 12, cu rujuri roșii de la Chanel, o să faceți o spirală mare, mare! Și când o să o vadă Ursul, o sa moară de râs și de frica lui Rateu Tudor! Că asta se bate rău cu rușii! Adică, îi bate pe umăr! Să le ducă poșetele!

Cât despre Licurici, nu cred că mai e nimic de zis! Totul o spun pozele alea făcute la Geneva! Între ăia doi! Și noi toți știm că o poză spune infinit mai multe decât o sută de vorbe, purtate de imbecili, pe la tv! Pozele alea sunt suficiente, că să înțelegem că oricât s-ar strofoca regizorii, nu merge!

Milioane de crime, nu se pot ascunde sub fusta unui război, care seamănă cu o matroană, expirată, prea mult machiată și cu firele la ciorap duse! Răzbelul ăsta e un fel de matineu, înaintea piesei de teatru serioasă! Dramatică de-a dreptul! „Zbor deasupra unui cuib de cuci!”. Că tot se potrivește cu ospiciul care a devenit planeta!

P.S.: „Doar fătălăii fură motorină de la americani, bărbații adevărați o fură de la ruși”. Asta așa, că să ne amuzăm până la capăt

Colonel (r) Dr. Constantin Moșincat - „Cazemata”

https://www.art-emis.ro/cronica-de-carte/colonel-r-dr-constantin-mosincat-cazemata

Colonel (r) Dr. Constantin Moșincat - „Cazemata”

https://www.art-emis.ro/cronica-de-carte/colonel-r-dr-constantin-mosincat-cazemata

„Cazemata fixează identitatea poporului român” (Nicolae Iorga)

„Ne legasem cu jurământ pe cazematele noastre să nu cedăm o palmă din sectorul ce-l aveam de apărat” (Col. Constantin Vissarion)

Lucrarea Colonelului (r) Dr. Constantin Moşincat „Cazemata” este una din marile fortificaţii ale ştiinţei militare românești, prima lucrare ce abordează aprofundat acest subiect al istoriografiei româneşti care, în egală măsură, onorează şi înnobilează atât istoria naţională, cât şi pe cea universală.

„Cazemata” istoricului militar Col. (rtg) Dr. Constantin Moşincat, prefaţată de Col. (r) prof. univ. dr. Ion G. Giurcă şi postfaţată de General de brigadă (rtg) Grigore Bartoş, se sprijină pe cei şase stâlpi megalitici, ca Hexapla marelui scriitor bisericesc Origen, armaţi cu betonul şi oţelul cercetărilor riguroase, sistematice, filtrate rafinat în care a turnat cu multă risipă informaţiile inedite într-un amestec cu elemente de analiză politică şi militară, împrejmuită şi împodobită cu o reţea felurită de anexe, ca o pădure alpină carpatină surprinsă în geana dimineţii de răsăritul soarelui.

Pentru a-şi aşeza „Cazemata” în cel mai strategic loc, învăluită de conştiinţa sa naţional-creştin-ortodoxă, camuflată misterios şi sprijinită pe o stâncă din dinastia Kogaionului, ocrotitoare milenară de Neam şi Biserică, Constantin Moşincat a surprins Zorii ce s-au aprins pe crestele primelor fortificaţii ale primilor oameni ai omenirii pelasgo-arienii, care atestă cultura şi civilizaţia lor protopatriarhală.

„Pe la mijlocul mileniului IV î.Hr., pelasgii sunt nevoiţi să-şi construiască ziduri, valuri de pământ şi şanţuri de apărare în jurul aşezărilor lor, pentru a face faţă năvălirilor triburilor nomade. În câteva bătălii decisive, îi înfrâng şi-i alungă. Civilizaţia lor continuă să se dezvolte paşnic, să înflorească şi ceea ce este mai semnificativ o reprezintă migraţia populaţiei excedentare:

« În mileniul al III-lea î.Hr., poporul pelasg se va angrena în mari mişcări şi deplasări de populaţie:

- spre sud, ocupând Asia Mică şi insulele Marii Egee (aşa se poate explica cum a ajuns alfabetul carpatic pelasg în Creta);

- spre sud-est, în Sumer (ducând cu ei scrierea care va fi etichetată ca « sumeriană »);

- spre Nordul Africii (cârja încârligată a păstorilor carpatici este prezentă în mâinile faraonilor ilustraţi pe pereţii piramidelor);

- spre India, în jurul anilor 1500 î.Hr., pomeniţi de cronicile Văii Indusului ca Arieni – Arya « străin » (multe legături spirituale s-au descoperit între civilizaţiile europene şi cea indiană) »”. (Apud Teodor Filip, Imperiul pelasc - popularea pământului din România, în Clipa.com, nr. 1124, din 26 aprilie 2014).

„Rasa pelasgilor părea atât de arhaică, atât de superioară în concepţiuni, puternică în voinţă şi în fapte, atât de nobilă în moravuri, încât tradiţiunile şi poemele greceşti atribuiau tuturor pelasgilor epitetul de „divini”, dioi, adică oameni cu calităţi supranaturale, asemenea zeilor” (Homer, Ilias, X.v.429; Odys. XIX. v. 177).

Constantin Moşincat se adaugă şirului de cercetători filodacici D. Cantemir, N. Densuşianu, Eminescu, Haşdeu, Daniel Constantin, I. P. Culianu, C. C. Giurescu, Marija Gimbutas, Daicoviciu, Cornel Bârsan, Tudor Diaconu, Tudor Filip, G.D. Iscru, Mihail Diaconescu, Artur Silvestri, pr. Dumitru Bălaşa, Iosif Constantin Drăgan, Mircea Eliade, Andrei Vartic, Al. Busuioceanu, Antonie Plămădeală, Nestor Vornicescu, Ioan Coja, pr. Ioan Vlăducă, Virgil Ciuca ş.a.

Pelasgii sunt Naţiunea Matcă, iar Geţii sunt casta sacerdotală a pelasgilor, cei care vor inventa scrisul, în care v-a odrăsli tainele spirituale ale lumii şi v-a înflori Creaţia.

„Virgil Ciucă - continuă istoricul Moşincat -, situează scrierea primordială cu cifre şi litere de origine pelască (corect pelasgă n.a.), traco-dacică, inventată de civilizaţia formată pe meleaguri româneşti, întărite de scrierile de la 1575, a lui Nicolo Zeno în Cărţile geţilor, confirmate independent trei veacuri mai târziu de Carlos Troia... Printre « misterele » ştiute se află şi temerara primă călătorie a lui Aethicus Dacicus, din anul 461 d.Hr., alături de echipajul său, în drumul spirală planetar. Textul e scris în lucrarea « Cosmographia », păstrată în Biblioteca Publică a Universităţii din Leipzig, din care Teodor Filip citează: „Echipajul daco-histrian de 101 Cavaleri ai Zamolxianismului a plecat din Marea Neagră pe 21 Martie 461, străbătând, analizând cu atenţie Marea Mediterană şi coastele european-atlantice de la Strâmtoarea Gibraltar până în Marea Nordului şi dincolo de insulele Britanice, a traversat Oceanul Atlantic, descoperind America (Greenland) în orizontul datei de 21 Iunie 462 d-Hr, aşadar cu 1.030 ani înaintea redescoperitorului Columb (12 Octombrie 1492”. Atunci, dragi oameni de ştiinţă cine a descoperit America?! (Apud Teodor Filip, 101 cavaleri Zamolxieni în primul ocol al pământului (461-465 d.Ch.), în Clipa.com, nr. 1038, din 9 iunie 2012.

Aethicus Donares a fost un strălucit filosof, explorator, geograf, om de ştiinţă, Cavaler Zamolxian, diplomat de cea mai înaltă morală, autorul operei monumentale Cosmographia, în care a prezentat spiritualitatea celui mai mare popor din Europa vremurilor antice, poporul pelasgo-daco-thrac. Trebuie amintit că, în perioada vieţii sale, hoardele hunilor lui Attila au rămas în istorie ca cei mai sălbatici năvălitori în imperiul Roman. Timp de două decenii (433-453) au trecut prin foc şi sabie Eurasia, snopind în bătaie legiunile romane. Cel care le-a venit de hac acestor hoarde barbare a fost generalul pelasgo-dac/ valah Aethicus, născut şi format ca „războinic nemuritor” în Dacia, la Durostor-Scythia Minor. În bătălia pe Câmpiile Catalaunice, din 451, îi zdrobeşte definitiv pe huni.

Generalul-filosof fusese modelat după prototipul creat de marele general chinez Sun tzî (544-496 î.Hr.), care impunea nobleţe, onoare, jertfă şi pregătire aleasă: „generalul era filosof, literat, strateg, psiholog, mărinimos, prudent, îndrăzneţ, mândru fără vanitate, ferm fără încăpăţânare, scrupulos, fără a fi meschin, superior prin demnitate, spirit şi ştiinţă, conduită şi curajul virtuţiilor sale, drept şi imparţial” (Pagini din gândirea militară universală, vol. I, ediţie îngrijită de col. dr. Simion Pitea, col. dr. Gheorghe Tudor, Ed. Militară, Bucureşti, 1984, p. 20).

Marele apologet geto-dac Mihail Diaconescu în capodopera sa Istoria Literaturii Dacoromâne, Ed. Alcor Edimpex, Buc., 1999, ni-l prezintă pe Aethicus Hristicus, născut în Cetatea Histria, fondată de geţi în anul 657 î.Hr., în a doua jumătate a veacului IV, într-o veche familie de nobili. A fost un mare erudit, un strălucit filosof, un brav general, un renumit neguţător de aur, argint, pietre scumpe şi un faimos diplomat, călătorind de la Marea Neagră la Marea Mediterană, Dalmaţia, Tracia, Thesalia, Peninsula Scandinavigă, Spania, Armenia, Mesopotamia, Mongolia, India, Izvoarele Gangelui, Insula Ceylon, Greenland, Arabia, Canaan, Egipt, Libia. Pe lângă toate comorile spirituale ne-a lăsat şi propriu alfabet Aethicus cu 22 de litere, fiecare literă având o denumire proprie: A - Alamon; B - Becah; C - Cathu; D - Delfoy; E - Efothu; F - Fomethu; G - Garfon; H - Hetmu; I - Iositu etc., op. cit., p. 398-399).

Fortificaţiile străbunilor noştri încă din antichitate arătau gradul lor de civilizaţie, de cultură, de râvnă, de pricepere şi de ingenizitate, astfel încât precum Marele Zid Chinezesc care, şi-a atras faima întregii lumi şi geto-dacii ridicau cetăţile lor pe crestele cele mai abrupte, sau pe platouri înalte, ca de pildă Costeşti, Sarmisegetusa, Corneşti, Sântana, Stânceşti, Bâtca Doamnei ş.a., înconjurând lanţurile de munţi cu ziduri-fortăreţe. „Construcţiile din pământ, lemn şi piatră sunt mărturii ale ingeniozităţii locale făurite în scop de apărare” (Col. r. Dr. Constantin Moşincat, Cazemata, Ed. TIPO MC, Oradea, 2021, p. 119).

Ancorată în tradiţia străveche, cazemata a devenit verigă de legătură pentru toate timpurile încercărilor şi provocărilor istorice ce s-au revărsat peste Ţara noastră şi în mod expres pentru perioada contemporană când Naţiunea română a trebuit să dea marea şi suprema Jertfă de sânge, de Eroi, Martiri, Mărturisitori în Războiul de Întregire între 1916-1919 şi apoi în cel de Re-reîntregire 1941-1945.

Trebuie să amintim tuturor generaţiilor, ca să se ştie pururea, că dincolo de geniul strategic al marilor Comandanţi, precum Dragalina, Grigorescu, Prezan, Culcer, Averescu, Praporgescu, Scărişoreanu ş.a., cu întreaga armată română de eroi şi martiri care au înălţat România Mare pe soclul Unităţii sale fireşti, naţionale – de totdeauna, a urmat momentul la fel de monumental al dezrobirii Ardealului, al ocupării şi eliberării Budapestei din vara anului 1919, cu farmecul lui inedit care îl încununează şi îl înalţă veşniciei şi universalităţii.

Sub impecabila coordonare startegică a generalului Gheorghe Mărdărescu - Comandantul Comandamentului trupelor din Ardeal, grupurile General Demetrescu, General Holban, General Moşoiu, General Mihăescu, restul comandanţilor de Divizii, Batalioane, Regimente, Companii, Plutoane, cu întreaga lor oştire s-au încununat de eroism, mândrie, bravură, onoare, demnitate şi apoteoză.

„După 6 zile de la trecerea Tisei, trupele noastre şi-au îndeplinit misiunea: urmărirea forţelor inamice la vest de Tisa, până la completa lor distrugere şi ocuparea capitalei Ungariei, centrul de rezistenţă politică al comuniştilor şi focarul anarhiei şi tiraniei bolşevice. În urma luptelor aprige din zilele de 24-26 iulie, care au dus la năruirea completă a ofensivei ungureşti şi transformarea ei într-o retragere precipitată şi dezordonată, armata roşie nu s-a mai putut menţine şi a fost obligată să capituleze. S-au predat trupelor noastre 6 divizii (I-VI-a), cuprinzând: 1.235 ofiţeri, peste 40.000 sodaţi, 348 tunuri de diferite calibre, 2 guri de foc de 305 mm, 332 mitraliere, 52.000 arme, 4.316 carabine, 579 revolvere, 109 puşti-mitraliere, mii de săbii şi pumnale, precum şi o enormă cantitate de muniţii şi material de război de toate categoriile, între care şi 87 aeroplane” (Gen. Gh. Mărdărescu, Dezrobirea Ardealului şi Ocuparea Budapestei (1918-1920), Paul Editions, 2019, p. 203-204)

Faima cazematelor dincolo de meritul arhitecţilor, inginerilor, constructorilor, a avut pentru soldaţi, ofiţeri, comandanţi un rol moral, de protecţie, de încurajare, de aruncarea cu mai mult avânt în lupta de apărare şi de sacrificiu pentru Patria Sfântă. „Cazemata reprezintă o expresie Paşnică a românilor, care surprinde plăcut prin mesajul încărcat de Entuziasm, Patriotism, Curaj, Credinţă, Fidelitate, Onoare, încadrate de Vocaţia, Iubirea şi Devotamentul proiectanţilor şi constructorilor militari, legaţi de Cazemate prin jurământul de Credinţă pentru Patrie. Cazemata poate fi o pildă de ingeniozitate, de Mândrie pentru generaţiile de Patrioţi cu ţel comun menţinerea unităţii naţionale” (Colonel (rtg) Dr. Constantin Moşincat, Cazemata, p. 18).

La ridicarea unor astfel de obiective strategice privind Războiul de Întregire naţională toată ţara a răspuns cu buciumul înflăcărat din suflet, „Prezent!”. S-au făcut donaţii diverse de la soldat la general, de la ţăran la rege, de la casnică la regină, de la meseriaş la magistru artist, de la preoţi la monahi, de la plugar la savant, de la celib la căsătoriţi. Ierarhii B.O.R., au dat doar binecuvântări şi pastorale. Natura donaţiilor a fost diversă, de la contribuţia onorantă a Cavalerilor Ordinului „Mihai Viteazul”, la verighetele unor familii, la tablouri, cărţi, concerte sau covoraşul persan al elevei străjere din clasa a IV-a Ionica Georgescu, fiica generalului Georgescu P. Ion, care îmbărbăta cu zel soldaţii în Poarta Someşului, omagiindu-l pe nemuritorul şi divinul Eminescu.

La celălalt război de reîntregire, Ţara a strigat din nou cu inima însângerată şi cu sufletul aprins: „Prezent!”!, iar Carol al II-lea a rânjit: „Absent!”. Deviza bravei Armate Române a fost lupta fără retragere, dar s-a frânt de laşitatea regalo-politică prin: cedarea fără luptă!

Decizia Consiliului de Coroană influenţată de camarila condusă de metresa sa, Lupeasca, a fost de retragere! De cedare ! De ciopârțire a națiunii! În vremea retragerii paşnice, dar îndurerate cu lacrimi de sânge din Nordul Bucovinei, din Basarabia, s-au comis o serie de atrocităţi asupra populaţiei civile, credincioase, omenoase, ospitaliere, ca cel asupra convoiului de căruţe de la Soroca.

„Populaţia evreiască organizată în bande a deshămat caii de la căruţele Cercului de Recrutare şi au sechestrat tezaurul administraţiei financiare cu circa 15-18 milioane lei. Pentru că s-au opus administratorul financiar Ion Gheorghiu, av. Stănescu, cpt. Georgescu, de la Cercul de Recrutare, precum şi subofiţerii Enea, Murafa şi Eustafie Gabriel au fost împuşcaţi de evrei, alţi subofiţeri au fost degradaţi, iar preotul oprit să se evacueze. Batalionul 2/ R.39 I., a fost dezarmat în gara Bălţi de evrei şi soldaţii ruşi. Din efectivul de 1.060, doar 100 de soldaţi au mai plecat, fugind din Bălţi, ceilalţi fiind arestaţi... La Chişinău, evreii au deschis închisoarea şi au asasinat pe comisarii Pascal, Mateescu, Severin şi Stol” (A.M.R., fond 5418, dos. 1833, f. 1-26, p. 401-402)

„Ordinul de retragere a fost unul dezonorat pentru Armată şi inadmisibil pentru Regele Carol al II-lea. La români marii conducători, în toate timpurile, şi-a găsit sfârşitul pe câmpul de luptă, în fruntea oştirii. Carol al II-lea a luat calea exilului, de unde îşi pregătea revenirea după război, ca în 1930! (Nu calea, ci caleaşca, adică trenul cu vagoanele sale de aur şi de comori n.a.) « Conducătorii » fugari sunt numiţi la alte popoare: trădători! Carol al II-lea <« reevaluat » politic, a fost repatriat şi înmormântat cu onoruri militare” (op. cit. Cazemata..., p. 18).

Prin vrerea regelui Carol al II-lea, care a girat rapturile teritoriale din Iunie-Septembrie 1940, sub bagheta jocului de interese al Masoneriei, Regatul Român a rămas fără o suprafaţă de 100.000 kmp şi o populaţie de 7.000.000 de locuitori.

În vreme ce trădătorul-călău al naţiunii române ortodoxe, Carol al II-lea a fost „reînfiat” şi înmormântat cu cinstiri regale, osemintele zecilor de mii de Eroi-Martiri zac, cine ştie pe unde împrăştiate prin munţii, văile, câmpiile Ţării sau pe străine meleaguri, unde şi-au dat viaţa cu bucurie, iubire, mândrie naţională şi ostăşească. „Osemintele eroilor, căzuţi pentru cucerirea Odessei, sunt răspândite pe toate câmpurile de luptă. Din păcate unii nu au, nici măcar, creştinescul semn al crucii la căpătâi” (op. cit. Cazemata..., p. 155).

Acum, sub semnul declaratei democrații, osemintele românilor ce au dăruit Nației viața lor pe câmpul de luptă, au fost ”onorate” de politicienii actuali prin reîngropare în cutii de carton deoarece, se pare, că lemnul pădurilor noastre nu a mai ajuns până la evenimentul dedicat lor !

Sub celălalt călău, laş şi trădător Mihai I, căci, ce se naşte din pisică, tot..., aflaţi fiind în plin război cu sovieticii, a predat Armata și pe Mareşalul ei, Ion Antonescu - Șeful statului, duşmanilor de moarte ai neamului, hoardelor bolșevice. Instalarea regimului comunist în România s-a făcut prin decrete regale și tot prin decrete regale a fost azvârlită elita spirituală a poporului în temniţele regalo-comuniste la cererea politrucilor sovietici. Tânărul iubitor de bolșevici, pentru ajutorul dat de trecere sigură și lină de la monarhie la republică, a primit de la Stalin Ordinul „Победa” (Victoria), pentru mârşava osteneală pentru vânzarea și înfrângerea Patriei jertfite, dar și rentă viageră și dreptul de a pleca cu două trenuri de „nimicuri” inclusiv colecția de tablouri a regelui Carol I, bun lăsat testamentar patrimoniului național !

„Cotropirea pentru a doua oară a Basarabiei şi Bucovinei de către sovietici s-a făcut, cu largul concurs al Regelui, Mihai I. Consecinţele doar poporul le-a suportat, el, Regele a fost « reevaluat », de cine, cum şi pentru care fapte? Tăcere în jurul subiectului! Beneficiari?: custodele coroanei, şi tot ce a creat un O.N.G.-« regal »” (op. cit. Cazemata..., p. 20).

Ce folos că Armata Română încă mai aveau rezerve materiale şi morale pentru a învinge inamicul bolşevic, în august 1944, iar temutele cazemate încă nădăjduiau să-şi sprijine ostaşii, când regele a dat lovitura de stat.

„Lovitura de la Palat a Regelui Mihai I, de la 23 august 1944, a dus la căderea frontului fortificat, şi deschiderea unui culoar de 700 km prin care sovieticii au defilat şi înfipt steagurile de « eliberatori », (prădători, invadatori de fapt - n.a.), aliaţi ai regelui Mihai, decorat ca semn de recunoştinţă” (op. cit. Cazemata..., p. 39). „Carol al II-lea, ţinea un jurnal cu principalele evenimente plasat, ca el, În zodia Satanei, în care a manifestat intransigenţă faţă de toate personalităţile la care se referă, el situându-se, însă, în afara scenei politice, carte încheiată la 15 decembrie 1945, în Rio de Janeiro... Interesant de remarcat este faptul că el îi laudă pe sovietici ... şi nădăjduia, chiar să revină pe tronul ţării, cu sprijinul lor” (op. cit. Cazemata..., p. 25)

Moştenirea ereditară transmisă din Stămoşii şi Străbunii legendari, dacoromânii milenari până azi a păstrat caracterul Nemuritorilor de cinste, de eroism şi de jertfă. Paradoxal, în afară de maghiari şi altă etnie fariseică, în afară de otrepele politice de azi, mulţi străini de-a lungul timpului ne-au adus cuvenita cinstire, precum istoricii Dio Cassius, Iordanes, Nicolo Zeno care a scris Cărţile geţilor, publicată în 1557 în 10 cărţi, 7 dintre ele fiind rezervate geţilor, Carlos Troya (1784-1858), a scris o istorie de 3.500 de pagini, admirând pe geţi, iar mai târziu francezul A. Arand, mărturisea cu veneraţie în anul 1936, că, „Poporul român este cel mai frumos exemplu istoric de continuitate a neamului; într-adevăr, acesta este unul din cele mai vechi popoare din Europa. Însă, fie că e vorba de traci, sciţi, de geţi sau de daci, locuitorii pământului românesc au rămas aceeaşi, din epoca neolitică, era pietrei şlefuite, până în zilele noastre, susţinând astfel, printr-un exemplu, poate că unic în istoria lumii, continuitatea unui neam.” (Apud Constantin Moşincat...,op. cit., p.60)

Continuitatea neamului geto-daco-român a dăinuit prin adevăr, bunătate, cinste, credinţă, curaj, demnitate, datini, dreptate, educaţie, elită, fermitate, folclor, geniu, hărnicie, iubire, jertfă, înţelepciune, libertate, luptă, monoteism, neaplecare, obiceiuri, omenie, onoare, rugă, răbdare, statornicie, suferinţă, tradiţie, umor, unitate, vitejie.

Teza statorniciei a susţinut-o cu zel şi Iosif Constantin Drăgan. „Atunci când soldaţii lui Caesar pătrundeau pe uliţele Romei cu gloriosul lor general în cap strigând « Urbani, servate uxores, maechium calvum adducimus! » (Cetăţeni, păziţi-vă nevestele, căci aducem pe bărbatul cel pleşuv!); (puteau însă să strige şi, bărbaţi păziţi-vă femeile, femei păziţi-vă bărbaţii... - n.a.), aici la Dunăre, Carpaţi şi Marea Neagră exista un stat puternic cu o populaţie de aproximativ 2.000.000 de locuitori.” (Iosif Constantin Drăgan, Statele traco-geto-dace şi istoria lor, în File din istoria militară a poporului român, vol. 12, Ed. Militară, Bucureşti, 1982, p. 1-32)

Evident, autorul nu-l uită nici pe marele general, marele erou Traian Moşoiu, care ne presară cuvinte nemuritoare din Proclamaţia către ardeleni, după ocuparea oraşului Reghin la 7 Noiembrie 1918, subliniind prin grai dulce marele său caracter.

„Români! Nu vin ca un cuceritor, căci voi v-aţi cucerit deja Ardealul..., vin numai ca să cimentez ceea ce voi înşivă aţi cucerit... Cu noi aducem libertatea, iar dreptatea este scrisă pe steagurile noastre” (Col. r. dr. Constantin Moşincat, op. cit., p. 79).

Sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, ajustat catastrofal pentru Neam de vânzătorul Iuda - Mihai I de Hohenzollern cu concursul unor generali trădători, al liderilor comunişti şi cei ai partidelor botezate istorice, a frânt Armata, a rupt Ţara, a sfărâmat şi granitul Cazematelor. „Prin tratatul de pace de la Paris, din 1947, iscălit de România, cazematele trebuiau dezafectate, sub supraveghere sovietică. A scăpat o singură cazemată, din întâmplare, deasupra ei şi-a construit, paznicul de pădure, o mică colibă din crengi şi paie la Zăbrăuţi-Doaga” (Cazemata, op. cit., p.157)

Victoria sovieticilor s-a datorat diferenţei forţelor oponenţilor încă de la începutul conflictului, Armata Roşie avea Divizii-190, soldaţi-3.289.851, artilerie-59.787, tancuri/ tunuri de asalt-15.687, avioane-10.743, iar Germania & aliaţi, Divizii-166, soldaţi - 4.306.800, artilerie - 42.601, tancuri/tunuri - 4.171, avioane - 4.846; a imixtiunii politice germane asupra marilor lor comandanţi, a întârzierii prea mult în unele teatre de operaţii, de plidă punga de la Kursk, ori Cotul Donului, neieşirea din încercuire a armatei a VI-a mareşalului von Paulus, prin ordin expres al lui Hitler, ş.a.m.d. Lângă acestea s-a adăugat ajutorul colosal material primit de sovietici din partea fraţilor americani: 427.000 camioane, 5.000 blindate uşoare, 7.000 tancuri grele, 5.000 tractoare de artilerie, 2.000 ateliere autopropulsate, 14.000 avioane, 2.000 locomotive, 11.000 vagoane, 500.000 telefoane de campanie, 2.670.000 tone de produse petroliere, 4.478.000 tone produse alimentare, 6 rafinării de petrol complete, o fabrică de pneuri, mari cantităţi de arme portabile, uşoare, materiale medicale, ateliere mecanice. Partea engleză s-a alăturat cu 5.031 tancuri, 6.800 avioane, 4.600 tunuri antitanc, 150.000.000 proiectile diverse, plus aportul decisiv al mareşalului Gheorghi Jukov, caracterizat de belgianul S. Fressanges:

„Om cu o voinţă de nezdruncinat şi extrem de energic, Gheorghi Jukov a condus Armata Sovietică în toate momentele de cotitură ale celui de-Al Doilea Război Mondial. El este cel care a împiedicat armata germană să cucerească Leningradul în septembrie 1941, cel care a dirijat apărarea Moscovei în octombrie 1941, cel care a condus Armata Roşie în marşul ei spre Berlin şi a acceptat în mod oficial capitularea necondiţionată a Germaniei în primăvara anului 1945” (... în Hitler contra Iuda).După război, Jukov ajunge ministrul apărării sub Hrusciov şi arhitectul strategiei militare în vremea războiul rece. A intrat în conflict cu regimul puterii atee care a uitat repede faptele sale covârşitoare, fiind exilat de două ori şi numele şters din istorie.

Faptele de legendă ale mareşalului Gheorghi Jukov sunt asemănătoare cu cele ale mareşalului nostru Ion Antonescu, cu unele excepţii. Primul a fost învingător, celălalt învins, dar nu din vina lui, ci din vina exclusivă a regelui trădător și a celor de lângă acesta. Primul a fost trimis în exil şi şters din istoria ţării, nu universală, o perioadă de timp. Al doilea a fost arestat de rege, condamnat şi împuşcat prin vrerea lui, aliat cu duşmanul naţiei pe care o subjugase, dar cu mâna şi arma comunistă. După moarte, comuniştii au vrut să-l scoată din istorie. Neocomuniştii de azi, urmaşii sovieticilor, l-au recondamnat şi l-au ucis spiritual interzicând MemorieiI Naţiei să-l cinstească.

În mandatul monarhului german al României, Carol I, s-a început din anul 1882, construcția de fortificaţii, începând cu Cetatea Bucureşti şi frontul cuirasat unic în Europa, Focşani, Nămoloasa, Galaţi. Fortificaţiile au avut cel mai mare susţinător în mareşalul Petain, în vreme ce generalul Normand, considera că războiul nimicitor „restabilise eficacitatea” fortificaţiilor şi dacă „fortificaţia nu câştiga bătălia, ea permite Armatelor a o câştiga”, iar mareşalul Debeney, amintea în prefaţa lucrării „Essai sur la fortification moderne”, semnată de generalul Leveque, că fortificaţiile de la Froideterre, Souville, Vaax, Thiaumont şi Bois Bourrus au fost stâlpii celei mai sângeroase bătălii din istorie de la Verdun din 21 Februarie – 18 Decembrie 1916.

Toţi comandanţii români din ordinele lor de operaţii au scos cuvântul „retragere”!

Între sfârşitul lunii mai şi jumătatea lui iunie 1944, Divizia 11 Infanterie s-a remarcat prin eroismul ieşit din comun al unor eroi între eroi, precum soldatul Voicu Constantin din Romanaţi, maiorul Iancu Huidovici din Barcaj-Tutova, căpitanii Aurel Buiculescu, Ioan Popescu, Stan C. Stan care au primit „Crucea de Fier”, clasa a II-a,l-colonel Constantin Pişculescu din Perieţi-Olt a primit „Steaua României” clasa a IV-a „cu spade şi panglică de virtute militară”, sublocotenentul Constantin Stoicănescu a fost decorat cu ordinul „Mihai Viteazul”, sergentul Gheorghe Nicolae din Grojdibod-Romanaţi a primit „Crucea de Fier” clasa a II-a, Locotenent-colonelul Titulescu Romulus, ordinul „Mihai Viteazul”, iar monahul Iustin Pârvu acoperit cu pământ de explozia unui obuz la Mosca, lângă Târgu Neamţ, a fost salvat de Maica Domnului, dăruindu-i harul prisositor al harismei de Mare Duhovnic, Mare ctitor de lăcaşuri, luminător al Ortodoxiei Vlaho-Moldave.

Ofensiva armatei sovietice ce se prefigura în partea a treia a lunii august 1944, a găsit în cazematele româneşti un adevărat bastion, peste care Armata Roşie nu a trecut! A fost însă de ajuns trădarea regelui Mihai I ca să sfărâme rezistenţa, să lase fără grai cazematele şi să predăm ţara şi armata inamicului barbar. „Orgoliul regal a biruit. Regele Mihai I, fără nici o înţelegere cu poporul, cum fals a declarat în Apelul către ţară, fără nici o analiză militară şi fără de garanţii, cu toată avertizarea mareşalului Antonescu că « ţara pe mâna ruşilor nu o dau », a scos din luptă armata română, a dezonorat-o şi a predat-o în bună parte lui Stalin. Până pe 12 septembrie 1944, când s-a semnat „Convenţia de armistiţiu”, dictată de Molotov, dar şi după, România a capitulat în faţa sovieticilor, fără ripostă!” (op. cit. Cazemata..., p. 204)

Armata română aliată cu cea germană mai dispuneau în luna august 1944, de încă două alternative favorabile. Primul, putea continua lupta cu sorţi de izbândă imediat sau dacă nu, se puteau retrage strategic în Munţii Carpaţi - Cetatea inespugnabilă, în Cazematele naturale ale Vetrei străbune, aducând apoi cu sine şi victoria. Dar „victoria” a obţinut-o Mihai I regele trădător, care a acţionat criminal aducând genocidul asupra poporului creştin ortodox, care în marea lui smerenie îl venera.

Istoricul militar Col. (rtg) dr. Constantin Moşincat în grandioasa sa lucrare, abundentă prin natura informaţiilor inedite, a schiţat şi medalioanele câtorva mari generali: Gh. Mosiu, C-tin Ştefănescu Amza, N. Samsonovici, Florea Ţenescu, D. Vasiliu, inginer proiectatnt al sistemului fortificat al României Mari, Gh. Florescu, N. Stoenescu, I. Gheorghe sau colonelul Constantin Vissarion, marele erou, un apropiat al cazematelor, care regreta ordinul regal transmis cu mârşava, odioasa cedare.

„Iubiţi Camarazi,

Când am venit în Noiembrie 1939 la comanda Regimentului, la prima adunare în Oradea v-am spus: Înţeleg să comand regimentul cu suflet, cu căldură, cu dragoste şi omenie, pentru că, numai la cald se sudează, se cimentează şi se desăvârşeşte cea mai perfectă legătură sufletească şi forţa morală, necesară nouă în special în timpuri grele.

V-am recomandat, insistând:

- să fiţi buni camarazi,

- să aveţi toată încrederea în mine,

- să ridicăm la rang de virtute spiritul ostăşesc, demnitatea şi spiritul de jertfă...

Am plâns cu toţii că lăsăm în urmă o parte din pământul Patriei şi pe fraţii noştri care rămâneau în teritoriul cedat, - lăsam în urmă suflet din sufletul nostru, lacrimi din lacrimile noastre, dureri din durerea de veacuri a neamului, cu credinţă că pânza ungurului nu va fâlfâi acolo decât vremelnic” (ibid., p. 491-493)

Pământul Patriei este Trupul fiinţial al Vetrei străbune în care ard necontenit Ţăranii, Mamele, Preoţii, Călugării, Monahiile, Geniile, Eroii, Mărturisitorii şi Martirii neamului ca Altar al tuturor generaţiilor trecute, prezente şi viitoare! Pământul Patriei sfinţit prin sângele sacru al înaintaşilor este întinat uneori de profanatori ierarhi ca mitropolitului Vasile Mangra, prin pastorala sa abjectă: „...Siliţi-vă a dovedi mai mult cu faptele, decât cu vorbele, împlinirea datoriilor voastre cătră sfânta noastră biserică şi cătră stat..., rugându-vă neîncetat: ca Domnul Dumnezeu să încununeze, să umbrească capul Maiestăţii Sale, împăratului şi regelui nostru Francisc Iosif I. În ziua războiului, să-i întărească braţul, să-i înalţe dreapta, să-i susţină stăpânirea, să-i supună toate neamurile, cari s-au ridicat cu război asupra noastră...” (Oradea Mare, Nagyvărad, 16 Oct. 1916, Vasile Arhiepiscop şi Mitropolit). Slujindu-l pe răufăcătorul de jos l-a trădat pe Binefăcătorul de Sus

Brâul de piatră, de fier a fost întărit de brâul spiritual al vetrelor mănăstireşti.

Cea mai remarcabilă fortificaţie i-a aparţinut generalului Georgescu P. Ion, din Zănoaga-Romanaţi, tatăl năstrujnicei eleve străjere, care a sădit în anul 1939, la 50 de ani de la înălţarea la ceruri a Luceafărului geto-dac, codrul Eminescu cu 10.000 de brazi pe platoul culmii Gutinului.

„Cazemata” colonelului (rtg) Dr. Constantin Moşincat îmbrăţişează simbolic legiunile tuturor cazematelor româneşti, dar şi pe cele străine, prin exegeza abordării, prin acrivia ştiinţifică, prin influenţa strategică, prin intensitatea diversităţii lor, prin interesul surprinzător al argumentării ce aruncă o privire admirativă din multiple unghiuri, pornind de la retrospecţia antică până în zilele de ieri ale istoriei contemporane, justificând astfel rolul de osmoză, de înfrăţire al ei cu natura noastră minunată şi brava armată română binecuvântată, din care au ţâşnit spre cer Oştirea de aure ale Eroilor, Mărturisitorilor şi Martirilor Neamului geto-daco-român.

Remarcabila caracterizare a Cazematelor făcută de mareşalul de Xaxa rămâne definitorie peste timp: „Ca şi soldaţii, cazematele îşi recapătă simpatia numai în apropierea pericolului imediat, atunci când inamicul trece frontiera. Ca şi soldaţii, cazematele sunt obiectul privirii şi speranţei tuturor. Le vrem atunci stânci de granit înfrăţite, care să înfrunte furtuna, vestitoare de rezistenţă şi de izbândă. Aşa ne spune trecutul lor glorios şi milenar” (Apud Lt. col. D. Vasiliu, Fortificaţia permanentă, p. 4)

Bunul Dumnezeu a dăruit neamului românesc Cazwemata credinței strămoșești care ne-a apărat milenii la rând de dușmanii cei mai perfizi ai tuturor timpurilor !

Onoare și putere de creație urăm domnului colonel r. Dr. Constantin Moşincat pentru ca împreună cu toți cei care ne plecăm în fața jertfei bravilor români să păstrăm Cazemata Sfântă a Neamului Daco-Român în Dăinuire

Geopolitical Futures: Dovezile sugerează că Rusia și SUA nu sunt interesate de o confruntare militară serioasă

https://universul.net/geopolitical-futures-dovezile-sugereaza-ca-rusia-si-sua-nu-sunt-interesate-de-o-confruntare-militara-serioasa/

Geopolitical Futures: Dovezile sugerează că Rusia și SUA nu sunt interesate de o confruntare militară serioasă

https://universul.net/geopolitical-futures-dovezile-sugereaza-ca-rusia-si-sua-nu-sunt-interesate-de-o-confruntare-militara-serioasa/

Negocierile de săptămâna trecută dintre Statele Unite și Rusia spun multe, fără să spună deloc prea multe. Discuțiile au avut loc pentru prima dată pe 9 ianuarie, înainte de alte discuții oficiale la Geneva, a doua zi. Câteva zile mai târziu, Rusia și NATO au vorbit la Bruxelles despre Ucraina și, cu legătură, despre neextinderea NATO spre est, scrie Geopolitical Futures.

<< Nu au existat niciodată prea multe speranțe pentru negocieri, pe o agendă al cărei punct principal au fost propunerile Rusiei, de garanții de securitate, în special față de NATO. Cele trei părți și-au încheiat discuțiile fiind de acord doar că dezacordurile rămân. După întâlniri, în mod firesc, presa a început să vorbească despre escaladare și pregătiri pentru o invazie în Ucraina. Dar această „escaladare” pare mai degrabă o tactică decât o poziție adevărată, o încercare a Rusiei de a-și presa adversarii să participe la întâlniri suplimentare și astfel să întărească siguranța prețioaselor sale zone tampon.

Showtime

Chiar și în timpul negocierilor, Rusia a început să sporească presiunea psihologică asupra SUA și NATO. De exemplu, a inițiat exerciții militare în regiunile de vest, Voronej, Belgorod, Briansk și Smolensk – toate, aproape de granița cu Ucraina (au participat aproximativ 3.000 de soldați). Scopul exercițiilor a fost clar: să demonstreze capacitățile și dorința de a-și proteja interesele. Operațiunile psihologice ca acestea sunt deosebit de importante pentru Moscova, care consideră că trebuie să își mențină locul fără a recurge la război sau a primi sancțiuni suplimentare.

Scopul cererilor Moscovei este, de asemenea, destul de clar. Ea dorea o garanție de la NATO și Washington că nu vor folosi țările vecine pentru a se pregăti pentru sau pentru a efectua un atac armat asupra Rusiei. Voia ca Washingtonul să oprească expansiunea spre est a NATO, refuzând admiterea tuturor fostelor state satelite sovietice. Și dorea asigurări că SUA nu vor crea baze militare în acele state și că NATO va înceta activitățile militare în Ucraina, precum și în alte părți ale Europei de Est, Caucazul de Sud și Asia Centrală. Fără aceste garanții, Rusia se va simți inevitabil vulnerabilă în granițele sale de vest. Într-adevăr, unul dintre cele mai importante imperative geopolitice ale sale este menținerea unei zone tampon între inima sa și amenințările externe din Europa.

Desigur, Kremlinul nu s-a așteptat nicio clipă ca SUA să capituleze în fața cererilor sale, săptămâna trecută. Dar sperase că Occidentul măcar își va înmuia o parte din pozițiile cu privire la aceste probleme. Și din moment ce negocierile nu au dus nicăieri, cu toții ne putem aștepta ca Rusia să acționeze puțin mai agresiv, chiar dacă doar retoric, pe termen scurt. La urma urmei, granițele rămân nesecurizate: există un conflict înghețat în Donbass, regiunea Caucaz este contestată constant de Turcia, iar Asia Centrală este încă instabilă. Într-un interviu recent, acordat CNN, de exemplu, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a făcut mai multe declarații că relațiile Rusiei cu NATO se apropie de o linie roșie din cauza sprijinului militar al alianței pentru Ucraina. El a continuat, spunând că NATO este un instrument de confruntare, că Rusia vede o invazie treptată a Ucrainei de către NATO și că sancțiunile propuse de SUA împotriva liderilor ruși ar putea duce la încetarea relațiilor bilaterale. Mai mult, adjunctul ministrului rus de externe, Serghei Riabkov, un participant direct la negocieri, a declarat, într-un interviu acordat RTVI, că nu poate exclude posibilitatea de a desfășura mijloace militare în Cuba și Venezuela dacă negocierile cu Occidentul eșuează. Din nou, totul poate fi retoric, dar totuși pune SUA în defensivă – și public.

Pe lângă retorica accentuată, Rusia a intensificat în mod deschis mișcările militare. În ultima săptămână, câteva zeci de videoclipuri de pe TikTok și Instagram au arătat transferul de personal și echipament militar din Siberia și Orientul Îndepărtat în regiunile de vest ale Rusiei. La scurt timp după aceea, Armata de Tancuri a Districtului Militar de Vest a început exerciții în cinci regiuni, în care au fost implicați peste 800 de militari și peste 300 de arme. În altă parte, trupele ruse au început să sosească în sudul și vestul Belarusului, pentru exerciții. Prin aceste mișcări, Rusia intenționează să transmită mesajul că forțele sale sunt pregătite.

Limite

În ciuda acestei manevre performante și în ciuda rapoartelor despre posibile lovituri, există o mulțime de dovezi care sugerează că nici Rusia și nici Statele Unite nu sunt interesate de o confruntare militară serioasă.

În primul rând, dacă Rusia ar fi vrut o confruntare, ar fi făcut-o în liniște. Mișcările militare bine anunțate, în special cele care implică soldați din capătul opus al țării, a risipit orice element de surpriză de care Rusia putea spera să beneficieze. Și, deși numărul de trupe și tancuri din vestul Rusiei pare mare, ele nu sunt nici pe departe suficiente pentru a duce un război care poate fi câștigat în vastul teritoriu al Ucrainei. (În special, repoziționarea materialului rusesc este în curs de aproape un an; nu a început abia săptămâna trecută).

În al doilea rând, desfășurarea de arme sau trupe în Cuba și Venezuela nu este o sarcină ușoară. Ar fi ceva dificil chiar și în cele mai bune vremuri, dar acestea nu sunt cele mai bune vremuri. Cooperarea bilaterală dintre țările respective și Rusia, de exemplu, este mult mai slabă decât a fost în ultimii ani. Și, în orice caz, operarea într-o regiune atât de îndepărtată necesită o mișcare activă și o logistică de încredere pentru a asigura siguranța instalațiilor militare. Proiectele vor necesita investiții serioase de capital, pentru care economia instabilă a Rusiei nu este pregătită.

În sfârșit, Kremlinul își poate atinge imperativul de a securiza o zonă tampon fără a recurge la război. Pentru Moscova, o stabilizare pașnică în Donbass ar fi un rezultat sub-optim, dar pe deplin acceptabil. Orice armistițiu în acest sens l-ar prezenta pe președintele rus, Vladimir Putin, drept un negociator de pace care a pus capăt conflictului înghețat, probabil că i-ar crește cota de aprobare și poziția mondială. Pe scurt, Putin nu poate intra în criză și pleca fără nimic. SUA au și mai puține motive să intervină într-un conflict departe de granițele sale, fără strategie de ieșire.

Rusia vrea să pară pregătită să ducă un război fără a pierde influență la masa negocierilor. La rândul lor, SUA suspectează că Rusia joacă probabil la cacealma. Înțelege limitele Rusiei și a mai văzut acest film. Rusia va continua să desfășoare operațiuni pentru a încerca să obțină controlul asupra zonei tampon, iar SUA vor fi nemulțumite de aceste acțiuni, dar ambele părți înțeleg că, pentru a calma tensiunile, vor trebui să aibă un dialog nu cu UE, NATO sau Ucraina, ci unul cu altul. >>

Bulă și războiul

https://universul.net/bula-si-razboiul/

Bulă și războiul

https://universul.net/bula-si-razboiul/

În timp ce granița ruso-ucraineană ar putea fi cotată deja la casele de pariuri pe subiectul invaziei armate, iar unele voci ale diplomației europene avertizează că Ucraina ar putea deveni o nouă Cecenie, adică plină de gropi cu cadavre, peste pârleazul NATO, la noi, e bairam de glume pe Facebook și TikTok.

Calamburul preșcolar „virușii/vinrușii” pare a fi regele neîncoronat al news feed-ului Facebook zilele astea – de pe 21 ianuarie s-au format clustere de prozeliți care savurează până la scurtcircuitare acest sărman joc de cuvinte. Într-un clip TikTok, postat pe-un grup numit „Femei cu dureri”, Răzvan Anghelescu îl întreabă pe-un sătean durduliu: „Dacă vin rușii aicea, ce faceți?”, iar țăranul răspunde senin: „M-ascund, ce vrei să fac?” Și dă-i râsete. Un alt clip ne arată un convoi feroviar de tunuri (surprins la cine știe ce exercițiu militar) marcat cu eticheta „Halta Sighet” și însoțit de mesajul „Ascundeți-vă horinca că vin rușii”. Și dă-i hohote. Într-o poză, un vânător stă camuflat într-un snop de coceni numit „Scutu dela deveselu”. Și dă-i spume. La altă tarabă digitală îl găsim, răcnind ca schimbătorii de valută de pe vremuri, pe negustorașul de panică Andrei Caramitru, care îl pune la respect pe George Friedman cu o adevărată citire în stele. Delectați-vă puțin mai jos cu o predicție geopolitică „la chiuvetă”. Din horă nu poate lipsi și Digi24, care și-a făcut un cult din îmbutelierea atacurilor de panică.

Cu alte cuvinte, dând scroll pe Facebook poți face o trecere insesizabilă aproape, luându-te după căcărezele de voioșie și certitudini panicarde și după acest savoir-vivre de Las Fierbinți, spre ambientul din Duma de Stat, unde, bunăoară, deputatul Evgheni Fiodorov cere o lovitură nucleară „simbolică” în SUA, iar Aleksei Zuravliov îndeamnă la uciderea senatorului american Bob Menendez, care militează pentru impunerea de noi sancțiuni Rusiei. Dacă tot a dat în clocot retorica de război, la urma urmei de ce să n-o iei razna și să scoți pe gură tot soiul de păsărele sinistre? Însă, în punctele sensibile ale temei, diferențele de „tonus” nu sunt atât de mari între ce găsești în social media la noi și ce zburdă printre parlamentarii ruși, cam același „exotism” de bâlci se plimbă între cele două planete.

Ah, era să-l uit pe deputatul Ciprian Ciubuc de la AUR, care, cercetându-și subconștientul de Carl von Clausewitz, a găsit soluția întăririi flancului estic (alooo, gen. Ben Hodges, bagă la cap!): „Șanțuri de 4 metri adâncime și 8 metri lățime”.

Facem pur și simplu un deserviciu acestui subiect grav al invaziei militare: îi sufocăm printr-o bășcălie debilă relevanța în algoritmul Facebook. Algoritmul ăsta nu e doar un simplu algoritm, ci setează „temperatura” emoțională a unei teme pe agenda publică. Desigur, e mișto să fii membru NATO, protejat teoretic de Art. 5 – deși la ce concesiuni e dispusă să facă Germania în relația ei veșnic bolnăvicioasă cu Rusia… -, și să freci pontos duda. Numai că o invazie armată nu ucide pixeli, ci trupuri adevărate. Iar oamenii simpli nu se feresc de tancuri, de lunetiști și de lansatoare S-400 ca pe Netflix, ci se moare la grămadă, stupid și cumplit, ca-n orice război. Și oricând te poți trezi cu o epurare etnică. Și oricând o poți vedea pe nevastă-ta violată în haită de câțiva mercenari puși pe-un pic „distracție” și nu va fi în preajmă niciun Dwaine Johnson care să oprească infernul. Că așa-i la război. Și după ce se termină măcelul, vine stresul post-traumatic, vin sinuciderile, vin familiile distruse pe viață. Și toate astea se pot întâmpla chiar la granița noastră, unii dintre noi având rude chiar prin Bucovina de Nord, cum nu la mare distanță de noi s-au întâmplat și ororile de la Srebenica.

N-am nimic împotriva glumelor proaste, la practic și eu la greu, dar sunt unele situații când dreptul natural la idioțenie, odată declanșat în masă, nu mai are nimic de-a face cu libertatea hazului, ci – pe cărări întortocheate – ajunge să pactizeze, într-o anumită măsură, cu ceea ce ironizezi sau detești.

ALFABETIC eviaente DOCUMENTE

A

ALFABETIC aventura SURSE MULTIPLE

https://gerulianland.forumgratuit.ro/t842-alfabetic-aventura-surse-multiple#957

1 noul ALFABETIC portaluri film COMPLET

ALFABETIC portaluri

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro/t9452-portaluri-film-alfabetic#11606

+

https://gerulianland.forumgratuit.ro/t700-site-filme-com-portal#811

++

https://idiotssansfrontieres.forumgratuit.ro/t541-alfabetic-filme-portaluri#675

B

C

D

E

F

G

H

I

J

K

L

M

N

O

P

R

Q

S

T

U

V

western site filme com FINALIZAT fil 6

western 7 filme hd se FINALIZAT

https://filmehd.se/western

vox filme online.biz TO western

https://gerulianland.forumgratuit.ro/t482-western#577

https://voxfilmeonline.biz PORTAL

+

https://gerulianland.forumgratuit.ro/t459-vox-filme-online-biz#554

W

X

Y

Z

WELCOME IN DEEP STATE

https://sites.google.com/site/welcomeindeepstate/

BASTA ! Hasta la victoria siempre

/site/bastahastalavictoriasiempre/

BILDENBERG si ILLUMINATI , TERORISM In colimatorul lui PUTIN si catarea KREMLINULUI

/site/incolimatorulluiputin/

SI VIS PACEM, PARA BELLUM

NORI NEGRI - bat tobele războiului

https://sites.google.com/site/irannoulpearlharbour/

IRAN new PEARL HARBOUR

https://sites.google.com/site/irannewpearlharbour/

La RrOMANIE et le REVISIONISME au carrefour des empires morts

ORIENT Mijlociu "PACALICI în salvari si cu cipici"

/site/pacalicidinorientulmijlociu/

Planeta nebunilor - NEBUNIA CA NORMALITATE

/site/larromanieaucarrefourdes/

Recviem pentru nebuni si bestii

Undeva ,ultima THULE

aici MANAGER my sites

/site/aicimanagermysites/

Așteptându-l pe Godot

/site/asteptandulpegodot/

BASTA ! Hasta la victoria siempre

/site/bastahastalavictoriasiempre/

BILDENBERG si ILLUMINATI , TERORISM

/site/bildenbergsiillumniatiterorism/

HOMO POLITICUS HOMO HOMINI LUPUS

/site/homopoliticushomohominilupus/

In colimatorul lui PUTIN si catarea KREMLINULUI

/site/incolimatorulluiputin/

Informatii din Gerulia

/site/informatiidingerulia/

PROSPECTOR

/site/euprospector/

Retro , retro Satana !

/site/adiosatana/

Si vis pacem, para bellum

/site/hiphopsivispacemparabellum/

Vaslind la LUNTREA lui CARON -nebunia ca normalitate

/site/inluntrealuicaron/

PRIN BLOGOSFERA PELERIN

/site/sialtiiscriu/

La RrOMANIE et le REVISIONISME au carrefour des empires morts

/site/larromanieaucarrefourdes/

LECTURI CENZURATE

/site/lecturicenzurate/

LECTURI CU SLITUL DESCHEIAT

/site/lecturicuslitdescheiat/

Memento Porcius Politicus , ubi bene ibi patria

/site/mementoporciusubibebeubipatria/

Moftangii sub lupa

/site/moftangiisublupa/

my BLOG WORDPRES vechi

/site/myblogwordpresvechi/

my BLOG WORDPRES recent suspendate

/myblogwordpresrecentsuspendate/

my gerulian ORGANIZER

/site/mygerulianorganizer/

NOILE CRONICI DIN GERULIA

/site/noilecronicidingerulia/

Nostra ginta latina , NOSTRA COSA NOSTRA RrOMANA

/site/nostracosanostrarromana/

OF, PRESA MEA

/site/ofpresamea/

ORIENT Mijlociu "PACALICI în salvari si cu cipici"

/site/pacalicidinorientulmijlociu/

Planeta nebunilor - NEBUNIA CA NORMALITATE

/site/planetanebunilor/

PRELUĂRI din BLOGOSFERĂ

/site/preluaridinblogosfera/

Recviem pentru nebuni si bestii

/site/recviempentrunebunisibestii/

RETROSPECTIVE GERULIENE

/site/retrospectivegeruliene/

Rien ne va plus, les jeux sont faits!

/site/riennevapluslesjeuxsontfaits/

Scrisori din Gerulia

Not shared/site/scrisoridingerulia/

Undeva ,ultima THULE

/site/undevaultimathule/

À la recherche du temps perdu

/site/vazmonstruossivazenorm/

“Nec audiendi qui solent dicere, Vox populi, vox Dei, quum tumultuositas vulgi semper insaniae proxima sit“.(ALCUIN)

/site/necaudiendiquisolentdicere/