Activitate‎ > ‎

Proiect POSDRU

“Practici funerare la comunităţile umane de pe teritoriul Transilvaniei în epoca neolitică şi eneolitică” 

Relevanţa, poziţionarea şi fezabilitatea proiectului de cercetare

Ritualul funerar este unul dintre cele mai puternice şi complexe ritualuri. Ca parte a practicilor funerare, odată cu conştientizarea de către om a morţii, elementele de rit şi ritual funerar au cunoscut forme diferite, începând cu epoca paleolitică. Pe plan european, studierea şi interpretarea descoperirilor cu caracter funerar a înregistrat realizări majore în ultima decadă. Potenţialul arheologiei funerare este cunoscut şi la noi, dar insuficient încă pus în valoare, prin cercetări interdisciplinare şi publicarea rezultatelor. Drept urmare, producţia ştiinţifică având ca temă practicile funerare în preistorie nu acoperă mulţumitor, nici temporal nici spaţial, teritoriul actual al României. Cercetarea de faţă îşi propune studierea principalelor caracteristici ale ritului şi ritualului funerar specifice comunităţilor umane din epoca neolitică şi eneolitică din arealul transilvănean şi să umple un gol resimţit în literatura problemei. Totodată, proiectul de cercetare reprezintă într-o bună măsură o continuare firească a cercetărilor mele anterioare, fapt probat de studiile publicate pe această temă. Considerăm că proiectul de cercetare individual propus este în concordanţă cu tema Proiectului „Comunităţi umane şi creaţia lor materială şi spirituală în preistoria şi protoistoria spaţiului carpato-nistrean”, iar gradul de integrare, prin tematica şi obiectivele propuse, este unul ridicat.

Structura realizării proiectului şi etapizarea propusă a cercetării

Direcţia principală de cercetare pe care intenţionăm să o abordăm este legată de realizarea unui repertoriu exhaustiv al descoperirilor cu caracter funerar din perioada şi spaţiul geografic luate în studiu. Pe baza datelor astfel obţinute, vom aduce informaţii complete privind ritul, existenţa şi clasificarea inventarului funerar, elementele de antropologie fizică cunoscute, prezenţa unor practici funerare considerate neobişnuite, încadrarea cultural-cronologică corectă. În acest cadru, vom întocmi o analiză statistică a descoperirilor făcute în necropole, morminte izolate, alte tipuri de înmormântari, vom studia rezultatele şi vom trage concluziile ce se impun.

O temă importantă în cadrul cercetării noastre va viza definirea şi explicitarea termenilor utilizaţi în arheologia funerară pentru desemnarea ansamblului de fenomene specifice: rit, ritual funerar, inhumaţie, incineraţie, violenţă interpersonală, înmormântare „multiplă”/mormânt „multiplu”, înmormântare secundară, centru ritual, osuar, necropolă, înmormântare izolată, cultul craniului, inventar funerar, bunuri de prestigiu, antropofagie.

O trecere în revistă a descoperirilor cu caracter funerar ne prezintă şi stadiul actual al cercetărilor. Singura necropolă cunoscută şi cercetată sistematic este cea de la Iclod (jud. Cluj), aparţinând grupului eponim. Necropola de la Decea Mureşului (jud. Alba) din eneoliticul mijlociu, ridică probleme de interpretare, dată fiind vechimea descoperirii. Înmormântări izolate cunoaştem la: Limba, Tărtăria (cultura Vinča), Zau de Câmpie (grupul Lumea Nouă), Turdaş-Luncă, Orăştie-Dealul Pemilor (cultura Turdaş) Daia Română-Părăuţ, Ocna Sibiului-Faţa vacilor, Noşlac-Pe şes (cultura Petreşti).

Un loc distinct în proiectul nostru îl va ocupa aprofundarea studierii descoperirii funerare de la Alba Iulia-Lumea Nouă, pe care o considerăm de excepţie pentru teritoriul actual al României, dar şi pentru întreg spaţiul S-E european. Până în prezent, cercetările au evidenţiat tratamente speciale, identificate pe calotele craniene, fapt ce sugerează practicarea de către comunităţile aparţinând grupului Foeni de la Lumea Nouă a unor ritualuri într-o formă organizată.

Plecând de la datele arheologice şi de antropologie fizică aflate la dispoziţia noastră în momentul de faţă, dorim să demarăm un set de analize microscopice asupra craniilor umane - în colaborare cu specialişti de la INML „Mina Minovici” Bucureşti - prin care să aducem informaţii suplimentare legate de forma, dimensiunea şi poziţia fracturilor cu înfundare sau să explicăm prezenţa zonelor de abraziune. Interpretările şi concluziile la care putem ajunge - beneficiind şi de expertiza Prof. Orschied de la Universitatea din Leipzig – ne pot edifica dacă fracturile prin înfun­dare constatate pe mai multe cranii au fost săvârşite în timpul vieţii, aşadar dacă putem aduce în discuţie practicarea unor sacrificii umane.

Ne propunem să analizăm dacă anumite practici funerare, asemănătoare în secvenţele de desfăşurare ale ritualului, apar şi se dezvoltă în medii culturale diferite, aşadar dacă se poate identifica o linie genetică pentru acest tip de practici fune­rare sau putem vorbi de dezvoltări independente. Actele de violenţă de grup au fost evidenţiate până în prezent la Talheim (Germania) şi Asparn Schletz (Austria), în Linearbandkeramik, în timp ce descoperirea de la Herxheim (Germania) ne oferă imaginea unui centru ritualic de mari dimensiuni, în care manipularea post-mortem a craniilor era o practică frecventă. La Esztergályhorváti (Ungaria), cultura Lengyel, sunt întrunite o serie de aspecte care conduc la identificarea unor înmormântări cu caracter ritualic. Înmormântarea multiplă de la Bronocice (Polonia), cultura Baden, nu oferă indicii clare privind existenţa unui morţi colective rezultată în urma unor violenţe, în timp ce la Shiqmim (Israel) sau Durankulak (Bulgaria), în cultura Hamangia, avem dovada unor violenţe interpersonale.

În stadiul actual al cunoştinţelor, lipsa necropolelor reprezintă o realitate pentru perioada neolitică şi eneolitică pe teritoriul Transilvaniei şi nu numai. Vom studia dacă este vorba doar de un stadiu al cercetărilor sau se poate contura un anumit comportament al comunităţilor umane din acea perioadă, în care practici funerare deosebite (înmormântări secundare, osuare, centre rituale) să înlocuiască inhumaţia simplă, în necropole, conform ritului şi ritualului specific perioadei.

Un alt aspect important pe care îl vom urmări în cadrul proiectului este legat de studierea acelor artefacte arheologice incluse în categoria inventarului funerar (plastică, piese de cupru, utilaj litic, podoabe confecţionate din scoica spondylus). Acreditarea ideii că unele artefacte aparţinând aceastei categorii reprezintă un indicator al ierarhizării sociale, constituie una din direcţiile importante de studiu. De asemenea vom aborda şi măsura în care artefactele aparţinând acestei categorii aparte pot fi considerate bunuri de prestigiu ce au aparţinut unor elite.

Căutăm să realizăm şi stabilirea unor corelaţii între inventarul funerar şi existenţa relaţiilor de schimb între comunităţi umane aparţinând unor culturi diferite (de ex. manipularea podoabelor din Scoica Spondylus). Identificarea tipului antropologic din studierea descoperirilor funerare poate aduce de asemenea importante informaţii în privinţa proceselor de migraţie, cum este cazul comunităţilor grupului Foeni.

Practicarea ritului incineraţiei în perioada luată în studiu reprezintă o problemă ce nu este complet elucidată. Literatura de specialitate aduce în discuţie urne cinerare la Gura Baciului, Porţ-Corău, Tăşad, Săcueni, Suplacu de Barcău. Dorim să aprofundăm problematica practicării acestui rit în neolitic şi eneolitic, inclusiv din perspectiva credinţelor religioase legate de cultul fecundităţii şi fertilităţii.

Rezultatele ştiinţifice vizate: rezultate practice şi teoretice, producţie scrisă

 Pe perioada derulării proiectului de cercetare intenţionăm publicarea unui studiu în revista International Journal of Osteoarchaeology cu titlul: “Funerary discoveries in neolithic settlement from Alba Iulia-Lumea Nouă (Romania). Multiple burial or ritual centre?” Totodată, ne propunem tipărirea cursului “Arheologie socială şi funerară” la Universitatea din Alba Iulia. La finalul proiectului de cercetare, avem în vedere realizarea unui volum de autor cu titlul proiectului: “Practici funerare la comunităţile umane de pe teritoriul Transilvaniei în epoca neolitică şi eneolitică”

Diseminarea rezultatelor cercetărilor se va realiza şi prin participarea la conferinţe organizate de instituţii prestigioase din ţară şi străinătate (17th Annual Meeting European Association of Archaeologists 2011, etc.).

Legat de activitatea didactică, estimăm o creştere a interesului studenţilor de la specializarea Arheologie şi a masteranzilor de la Masteratul „Preistoria spaţiului carpato-dunărean în contextul arheologiei sistemice” la Universitatea din Alba Iulia pentru domeniile arheologie funerară şi antropologie fizică.

Contextualizarea europeană a proiectului propus

 Pentru realizarea activităţii de documentare la nivel înalt, intenţionăm efectuarea a două stagii de cercetare la Ruprecht-Karls Universität Heidelberg (Germania) şi la University of Leipzig (Germania). Optăm pentru Institut für Ur- und Frühgeschichte und Vorderasiatische Archäologie Heidelberg deoarece dispune de una dintre cele mai complete biblioteci din Europa privind arheologia epocii preistorice, iar colaborarea cu directorul Institutului, Prof. Dr. Joseph Maran, a fost stabilită încă din anul 2007 şi a continuat până în prezent. În ce priveşte stagiul de documentare la University of Leipzig, suntem interesaţi în colaborarea cu Prof. Dr. Jörg Orschiedt, un reputat specialist în domeniul arheologiei funerare preistorice, cu care au fost recent stabilite contacte; Prof. Orschiedt este implicat la Institute for Pre- and Protohistory in programul de studii “The Leipzig School of Human Origins”.

Potenţialul didactic şi de cercetare al proiectului

 Rezultatele relevante obţinute în urma realizării proiectului de cercetare vor fi parte componentă a structurii cursurilor speciale “Spiritualitate preistorică” şi “Arheologie socială şi funerară”, pe care le susţin la Facultatea de Istorie şi Filologie, Universitatea “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia şi care se adresează studenţilor anului III (specializarea Arheologie).

Ne propunem dezvoltarea şi extinderea parteneriatului iniţiat cu grupul de cercetare condus de Prof. dr. M. Collins de la Universitatea din York (Marea Britanie), prin proiectul „Lactase persistence and the early Cultural History of Europe”- The Marie Curie Actions Marie Curie Initial Training Networks, FP7-PEOPLE-2007-1-1-ITN, în cadrul căruia Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia este partener asociat. Există astfel posibilitatea diversificării cercetărilor interdisciplinare asupra resturilor osoase umane străvechi descoperite în situl neolitic de la Alba Iulia-Lumea Nouă, prin realizarea de analize izotopice (Ca, N), analize de proteine şi ADN străvechi.

Suntem încredinţaţi de faptul că studierea acestui set de probleme poate aduce o serie de date noi şi clarificări legate de practicile funerare ale comunităţilor umane din spaţiul supus cercetării, în măsură să contribuie la o mai completă cunoaştere a riturilor şi ritualurilor funerare din epoca neolitică şi eneolitică.

Bibliografie analitică


Băcueţ-Crişan, S. (2005): Rituri şi ritualuri funerare în neoliticul din N–V României. Marmatia, 8/1, p. 5–24.

Beyneix, A. (2007): Réflexions sur les débuts de la guerre au Néolithique en Europe occidentale. L’anthropologie, 111 (1), p. 79–95.

Chambron, P., Leclerc, J. (2007): Les tombes multiples dans le Néolithique français: aléa statistique ou pratique institutionnalisée. Bulletin de la Société Préhistorique Française, 104 (2), p. 289–306.

Dawson, L., Levy, T. E., Smith, P. (2003): Evidence of Interpersonal Violence at the Chalcolithic Village of Siqmim (Israel). International Journal of Osteoarchaeology, 13, p. 115–119.

Draşovean, Fl. (2006): Burials in the area of the Foeni culture group. Analele Banatului, S. N., XIV (1), p. 129–134.

Gligor, M. (2009): Aşezarea neolitică şi eneolitică de la Alba Iulia-Lumea Nouă în lumina noilor cercetări, Cluj-Napoca.

Golitko, M., Keeley, L. (2007): Beating ploughshares back into sword: warfare in the Linearbandkeramik. Antiquity, 81 (312), p. 332–342.

Guilaine, J., Zammit, J. (2005): The Origins of War. Violence in Prehistory, Blackwell Publishing.

Häußer A. M. (1998): Krieg oder Frieden? Herxheim von 7000 Jahren, Speyer.

Ivanova, M. (2007): Tells, Invasion Theories and Warfare in Fifth Millenium B.C. Nord-Eastern Bulgaria, în T. Pollard, I. Banks (Eds.), War and Sacrifice. Studies in the Archaeology of Conflict, Leiden–Boston, p. 33–48.

Jeunesse, Ch. (1997): Pratiques funéraires au néolithique ancien. Sépultures et nécropoles danubiennes (5500–4900 av. J.-C.), Paris.

Kruk, J., Milisauskas, S. (1982): A multiple Neolithic Burial at Bronocice, Poland. Germania, 60 (1), p. 211–216.

Lazarovici, Gh. (1991): Grupul şi staţiunea Iclod, Cluj-Napoca.

Lichter, C. (2001): Untersuchungen zu den Bestattungssitten des Südosteuropäischen Neolithikums und Chalkolithikums, Heidelberg.

Luca, S. A. (2006): La nécropole appartenant à la culture Turdaş trouvée à Orăştie-Dealul Pemilor, le lieu dit X2. Acta Terrae Septemcastrensis, V, 1, p. 13–27.

Makkay, J. (2000): An early war. The Late Neolithic mass grave from Esztergályhorváti, Budapest.

Milićević-Bradač, M. (2001): Treatment of the Dead of the Eneolithic Site of Vučedol, Croatia, în P. H. Biehl, F. Bertemes, H. Meller (Eds.), The Archaeology of Cult and Religion, Archaeolingua, Budapest, p. 209–218.

Orschiedt, J., Haidle, M. N. (2007): The LBK Enclosure at Herxheim: Theatre of War or Ritual Centre? References from Osteoarchaeological Investigations, în T. Pollard, I. Banks (Eds.), War and Sacrifice. Studies in the Archaeology of Conflict, Leiden–Boston, p. 153–167.

Panaitescu, V., Roşu, M., Gligor, M., Matei, L., Sârbu, A. (2008): Cranial fractures identified in a late Neolithic population, exhumed from the Middle Basin of Mureş river-„Lumea Nouă” (Romania). Romanian Journal of Legal Medicine, XVI (4), p. 261–268.

Paul, I. (1992): Cultura Petreşti, Ed. Museion, Bucureşti.

Rigeade, C. (2007): Les sépultures de catastrophe, BAR, IS (1695).

Sîrbu, V. (2003): Arheologia funerară şi sacrificiile: o terminologie unitară, Ed. Istros, Brăila.

Teschler-Nicola, M., Gerold, F., Kanz, F., Lindenbauer, K., Spanagl, M. (1996): Anthropologische spurensicherung-die Traumatischen und posmortalen veränderungen an den linearband-keramischen skelettresten von Asparn/Schletz. Rätsel um Gevalt und tot vor 7000 Jahren. Eine Spurensicherung, Asparn, p. 47–64.

Wahl, J., König, H. G. (1987): Anthropologisch-traumatologische Untersuchung der menschlichen Skettreste aus dem bandkeramischen Massengrab bei Talheim, Kreis Heilbronn. Fundberichte aus Baden-Württenberg, 12, p. 65–193.

Comments