3.IUDAISM‎ > ‎

Sarbatorile evreiesti


  • Pesah – Sărbătoarea Paștelui, 14-22 nisan,
  • Șavuot – Sărbătoarea Săptămânilor, sau a Recoltei sau Pentecoste, 1-2 sivan,
  • Roș haȘana – începutul noului an, 1-2 tișrei,
  • Iom Kipur – Ziua Ispășirii, 10 tișrei,
  • Sucot – Sărbătoarea Corturilor, sau „Tabernacolelor”, 23 tișri.

Roş Haşana:

  • Anul nou evreiesc .Roş haŞana este momentul în baza căruia fac referinţe contractele legale, atât pentru grija animaleleor cât şi pentru trebuinţele poporului. Mişna precizează că în baza acestei date trebuie calculată desfăşurarea anilor şi – prin urmare – intră în discuţie şi anul sabatic şi jubileul. În Torah se face referință la el numindu-l ziua sunetului (cântării) din Şofar (Yom Terua, Levitic 23, 24). Literatura rabinică şi liturgia sinagogală descriu Roş haŞana ca fiind Ziua Judecăţii (Yom ha-Din) şi Ziua Amintirii (Yom ha-Zikkaron).
    În midrashim se povesteşte că Dumnezeu se aşează pe tron, şi în faţa sa se adună (este adunată, adusă) întreaga istorie a omenirii (nu doar a poporului ebraic). Acolo fiecare persoană în parte este luată în considerație ca să se decidă dacă merită ori nu iertarea. Decizia însă va fi ratificată numai în ziua de Yom Kippur. Acesta este motivul pentru care cele 10 zile care despart cele două sărbători sunt numite cele 10 zile ale penitenţei. În aceste 10 zile fiecare credincios evreu are datoria de a face o examinare de conştiinţă (cercetare a cugetului) pentru anul care a trecut şi să identifice toate greşelile (nelegiuirile) săvârşite faţă de porunci. Omul trebuie însă să fie respectuos şi faţă de aproapele: în acest sens şi mai importantă estre cercetarea cugetului cu privire la propriul comportament în relaţie cu ceilalţi (începând de la părinţi, fraţi de sânge, rude, prieteni, propriul popor şi faţă de străin). Odată descoperită greşeala şi recunoscută în adâncul inimii, omul are datoria de a cere iertare şi semenului său faţă de care a greşit. Cel căruia i se cere iertare i se recomandă insistent să ofere propria iertare; facultatea de a refuza această iertare este foarte rar acceptată (este precizată de norme clare şi facultatea de a refuza este limitată foarte mult). Yom Kippur, într-adevăr, trebuie trăit cu inima şi cu sufletul de penitent. Sărbătoarea durează 2 zile atât în Israel cât şi în diaspora, aceasta este însă numai o tradiţie recentă. Sunt mărturii precise că la IERUSALIM ACEASTă ZI SE CELEBRA NUMAI O SINGURă ZI CHIAR Şi prin sec- al XIII-lea. Sfintele Scripturi cer (impun) respectarea sărbătorii numai o singură zi. Acesta este motivul pentru care unele curente (mişcări spirituale) iudaice (cum sunt de ex. Karaiţi), observă numai prima zi. Iudaismul ortodox şi cel conservator sărbătoresc ambele zile.
    • 2013 : 4 septembrie - Noul an 5774
    • 2014 : 24 septembrie - Noul an 5775

OBICEIURI DE ROȘ HAȘANA.


În după-amiaza ajunului (zilei imediat premergătoare) se obişnuieşte să se facă „tashlich”, o aruncare de obiecte undeva lângă o apă (în lipsa acesteia este bine-venită şi o fântână) ca astfel persoana să se elibereze de orice urmă (reziduu) de păcat. În seara dinainte (echivalentul Revelionului european) – în mod tradiţional – este consumat aşa zisul seder Roş haŞana, un prânz ritual în care se obişnuieşte să se consume (alături de alte mâncăruri) fie dulciuri (tipica plăcintă întinsă în miere), fie mâncăruri care dau ideea (sunt simbolul) multiplicităţii, cum este de ex. rodia, în felul acesta exprimată urătura de un nou an dulce şi prosper, un an în care meritele omului să fie numeroase precum boabele fructului de rodie.Între diferitele feluri de mâncăruri servite cu această ocazie (funcţie şi de diferitele trediţii), nelipsit şi constant la această cină este o parte oarecare de la animalul sacrificat, parte care să fie luată din capul animalului, menit să simbolizeze „capul anului”. De obicei mai este adusă la masă şi o pâine rotundă (challa), simbolul timpului circular. La cina celei de-a 2-a seri sunt prezente cât mai multe fructe (varietate cât mai mare posibilă) care să fie incluse în binecuvântarea numită „şekeyanu” (binecuvântarea ce se recită înainte de a gusta ceva în noul an).

Yom Kippur

  • Yom Kippur: Sărbătoarea purificări. Cea mai mare sărbătoare evreiasca, la 10 zile de la Roş Haşana. (יום כפור yom kippùr, Ziua ispăşirii) - este una din cele trei mari Sarbatori evreiesti, este zi de post religioasă ebraică care celebrează ziua ispăşirii. În Torah este numită Yom haKippurim ("Ziua celor care ispăşesc"). Este una din aşa-zisele Yamim Noraim ("Zilele temerii reverenţioase"). Yamim Noraim sunt Roş haŞana şi YomKippur, respectiv primele şi ultimele două zile din cele Zece zile ale Penitenţei. În calendarul ebraic Yom Kippur începe la apusul soarelui a celei de-a zecea zi a lunii ebraice Tişri (lună care corespunde ultimei jumătăţi a lui Septembrie şi primei jumătăţi a lui Octombrie din calendarul gregorian), şi continuă până la apusul soarelui următoarei zile. În următorii ani, Yom Kippur va corespunde următoarelor zile din calendarul gregorian:Atenţie: sărbătoarea începe la asfinţitul soarelui în ajun.
      • 2013: 13 septembrie
      • 2014: 3 octombrie.


Sucot

  • Sărbătoarea corturilor. Incepe pe 15 tisret si se termina pe 22 tisret (21 in Israel) Sukkah aminteste de tipul de locuinţa fragila, corturile, în care locuiau vechi israeli in timpul celor 40 de ani de pribegie in desert. In timpul celor 7 zile de sarbatoare, sukkah devine centrul familiei.Potrivit profetului Zaharia in epoca mesianica, toate neamurile vor sarbatorii sukkotul si vor face un pelerinaj la Ierusalim pentru a celebra sarbatoarea.

    Purim

  • salvarea evreilor din babilon de către Estera. Evreii au părut o pradă uşoară în ochii verosului Haman, unul dintre cei mai înalţi demnitari ai împăratului. Pentru potolirea propriului său orgoliu, acest Haman pune la cale o stratagemă prin care urmăreşte distrugerea tuturor evreilor din imperiul persan. Evenimentele se succed cu repeziciune, situaţiile se schimbă pe neaşteptate şi Haman se trezeşte condamnat la moarte, iar evreii de pretutindeni sfîrşesc prin a avea două zile de bucurie şi de răzbunare asupra tuturor duşmanilor lor.

    Pesah:

  • Paştele evreiesc. Nu se mănâncă nimic dospit, se curătă casa cu mare atentie ca sa nu existe nici macar firimituri de paine sau altceva dospit. In loc de paine se mananca azimi, se mai mananca verdeturi amare si pentru ca Pesahul simbolizeaza eliberarea din robia faraonica se mai pregateste un amestec de miere, nuca si mar, care aminteste de materialul din care poporul robit facea caramizi in Egipt.
  • Sărbătoarea este cunoscuta si sub numele de : Hag haHerut( Sarbatoarea Libertatii),Hag haAviv ( Sarbatoarea Primaverii) sau Hag haMatzot( Sarbatoarea Matzoturilor)(matza fiind acea "pasca" facuta doar din apa si faina,a carei "proces de productie" e obligatoriu sa nu dureze mai mult de 18 minute- din momentul in care se pregateste aluatul si pana e scos din cuptor).


  1. In a-13-a zi a lunii Nisan ( anul asta pe 18 aprilie, noaptea dinainte de Laila Seder), exista obiceiul ca la lumina lumanarii sa se caute hametz in casa .( cu multe zile inainte gospodinele au curatat fiecare coltisor , orice firimitura de hametz a disparut din casa), si ca sa nu fie o cautare in zadar, copii nazdravani arunca pe jos bucati, firimituri, de hametz.
  2. In a-14-a zi a lunii Nisan  de dimineata se arde hametzul care mai exista in casa, se spune rugaciunea pentru hametz( pentru cel ce nu l-ai gasit dar care se poate afla in casa), si din acel moment nu se mai mananca hametz( ora 11:00), dar nici matzot pana la Laila Seder.
  3. Dacă a -14-a zi a lunii Nisan pică de Shabat,si pentru ca e interzis a se aprinde focul de Shabat, firimiturile de hametz gasite se vor arunca...in wc.

Alte sărbători



  • 18 Yiar LAG BAOMER.Este o semisărbătoare, zi de comemorare a încetării epidemiei de difterie izbucnită în rândurile luptătorilor lui Bar‑Kohba, răsculaţi contra stăpânirii romane, sub împăratul Hadrian / 135 e.n. / Sărbătoare a primăverii, a bucuriei, a tineretului studios. În cadrul numărătorii zilelor între a doua seară de Seder până la Şavuot / „Rusalii” /, ce ţine 50 zile – numite Omer –, Lag Baomer cade a 33‑a zi.
  • 6‑7 Sivan ŞAVUOT.Se sărbătoreşte ziua primirii Torei cu care a fost binecuvântat poporul evreu. Este numită şi „Sărbătoarea săptămânilor” şi „Sărbătoarea primelor roade” ale pământului. Se citeşte cartea lui Ruth. Este numită în ebraică ZMAN MATAN TORATENU, dar şi HAG HABIKURIM, sărbătoarea trufandalelor.
  • 17 Tamuz ŞIVA ASAR BETAMUZ. Zi de post. Se comemorează o serie de evenimente tragice pentru poporul evreu :
– în această zi s‑au dărâmat zidurile cetăţii Ierusalimului în timpul primului şi al celui de‑al doilea templu. Primul templu este dărâmat de regele babilonian Nabucodonosor / 586 î.e.n. /
– în această zi a spart Moise cele două table ale Legii

– în această zi regele păgân Apostomus a ars Tora

– în această zi a încetat aducerea zilnică a jertfelor în templul din Ierusalim

– în această zi a arat cu plugul împăratul roman Hadrian locul templului II din Ierusalim /135 e.n.


  • 9 Av TIŞA BEAV. Zi de doliu naţional. Jelirea distrugerii primului şi a celui de‑al doilea templu / al doilea dărâmat de către împăratul roman Titus Vespasian în anul 70 e.n. /. Zilele între 17 Tamuz şi 9 Av sunt zile de doliu. Romanii ocupă întreaga Ţară Sfântă, iar statul iudeu este desfiinţat. Se rostesc jelind „Plângerile” profetului Ieremia / „Eiha” şi „Kinot”.
  • 1 şi 2 Tişri ROŞ HAŞANA. Anul Nou iudaic /„capul anului” /, numit şi „Iom Hadin”, ziua judecăţii faptelor oamenilor, „Iom Hazikaron”, ziua rememorării păcatelor, „Iom Terua”, ziua suflării în trompetă /„şofar” /. Simbolic, suflarea în şofar reaminteşte apropierea zilelor de judecată. În zori, întreaga săptămână de dinainte de Roş Haşana se rostesc „Slihot”‑uri, rugi de iertarea păcatelor. Enoriaşii evrei îşi urează bine cu cuvintele : „Să fiţi înscrişi şi semnaţi pentru un an viitor bun”.
  • 3 Tişri ŢOM GHEDALIA. Zi de post în memoria guvernatorului evreu Ghedaliahu – numit de regele Nabucodonosor să stăpânească asupra evreilor rămaşi –, care a fost ucis împreună cu mulţi alţi bărbaţi nobili în urma unui atentat.
  • 10 Tişri IOM KIPUR.Este cea mai sfântă zi a anului. Zi de post total, zi de căinţă. Este „Ziua iertării”, „Ziua ispăşirii”. Între Roş Haşana şi Iom Kipur sunt 10 zile de pocăinţă. Se consideră a fi ziua când Creatorul semnează deciziile cereşti definitive asupra sorţii fiecărui individ. Zilele dintre cele două mari sărbători se folosesc pentru căinţă, pentru a se îndrepta greşelile comise.
  • Sărbătoarea incepe cu asfintitul soarelui si tine pana la aparitia primei stele in ziua urmatoare... 
  • Deschiderea o face cantorul,prin interpretarea [b]Kol Nidre [/b] sau Kol Nidrei. Aceasta tanguire ce insoteste poporul din epoca medievala cand a foat introdusa in liturghie.
  • "Pacatosii sa se adune in credinta...Tot poporul lui Israel va fi iertat odata cu strainii ce traiesc in mijlocul lor caci tot omul este supus pacatului.........Iarta faradelegile acestui popor de care tu ai indurare,asa cum i-ai iertat scotandu-i din Egipt " .Kol Nidrei nu este o rugaciune,este un pact juridic,este un pact in fata lui Dumnezeu. 
  • Nu se cere nimic,nu se adreseaza cu nimic direct lui Dumnezeu. dupa terminarea acestui cant, se scot sulurile sfinte si se incepe rugaciunea propriu-zisa.

Videoclip YouTube


  • 15‑23 Tişri HAG HASUCOT. Această sărbătoare este „Sărbătoarea corturilor” sau a „colibelor”, spre simbolizarea faptului că, după ieşirea din robia egipteană şi înainte de a intra în Ţara Făgăduinţei, poporul iudeu a locuit în corturi. Se mai numeşte „Zman Simhatenu”, sărbătoarea bucuriei strângerii recoltei. Este una din cele trei sărbători numite „Şaloş Regalim” – este vorba de cele trei sărbători consecutive, Pesah, Şavuot şi Sucot, ce reprezintă cele trei pelerinaje anuale ale credincioşilor iudei la Ierusalim.
  • 21 Tişri HOŞANA RABA.Este ziua a şaptea a sărbătorii corturilor, când se înalţă spre ceruri osanale şi rugăciunea „Halel”, un mănunchi de cei mai înălţători Psalmi de laudă.
  • 22 Tişri ŞMINI AŢERET.A opta zi / din seria celor opt zile totale de Sucot /, zi deosebită în care se înalţă şi ruga pentru ploaie / „Tefilat Gheşem” / atât de necesară muncilor agricole de toamnă.
  • 23 Tişri SIMHAT TORA.Sărbătoarea bucuriei cu Tora. Se cântă şi se dansează în sinagogi şi în stradă cu câte un sul de Tora în braţe. Este ziua încheierii lecturii săptămânale a pericopelor din Tora, a cărei citire urmează să fie reluată imediat de la început. Se fac procesiuni cu osanale, cu toate sulurile din Tora, în lăcaşurile de rugăciuni.
  • 25 Kislev HANUCA.Este caracterizată ca „Sărbătoarea luminilor” şi a libertăţii. Ţine opt zile, în care se aprind în sinagogi şi în casele evreieşti lumânărele. Este sărbătoarea de aducere aminte a luptei eroice a Macabeilor împotriva elenizării păgâne pornită contra poporului evreu / 135‑132 î.e.n. /.
  • 10 Tevet ASARA BETEVET.Zi de post, ziua începerii asediului Ierusalimului de către babilonieni şi de comemorare a celor şase milioane de evrei asasinaţi în lagărele de exterminare de către fascişti în Holocaust.
  • 15 Şvat HAMIŞA ASAR BIŞVAT.Este „Anul Nou” al pomilor, al naturii. Se consumă fructe, de pre*erinţă din Ţara Sfântă.
  • Alte sărbători
  • ROŞ HODEŞ. Semisărbătoare în care în zilele de Sâmbătă, la fiecare patru săptămâni, se anunţă luna nouă. Se evocă lauda şi proslăvirea Creatorului lumii, cu promisiunea de a nu se abate de la drumul prescris al virtuţii şi al dreptăţii.
  • PARSAT HAHODEŞ.Este semisărbătoarea de lună nouă, când luna nouă cade într‑o zi de Sâmbătă. Se rostesc rugăciuni de proslăvire a lui Dumnezeu.

ȘABATUL

Despre ŞABAT. Odihna categorică de Şabat / Sâmbătă / este prevăzută în porunca a IV‑a a Decalogului. Începutul zilei de Şabat este vineri seara. În această seară / „Erev Şabat” / serviciul divin se distinge prin cântarea de imnuri de preîntâmpinare a Şabatului. Aceste imnuri speciale au ca autor pe rabinul Şlomo Alkabez Halevi, 1500‑1570. Se rostesc Psalmii 20, 29, 92‑100 şi texte / versete / din Vechiul Testament. Se sfinţeşte seara de Şabat cu vin / Kiduş /. În casele evreieşti stăpâna casei aprinde două lumânări în semn de cinstire a sărbătorii de Şabat. Sâmbăta excelează printr‑o serie de rugăciuni matinale / „Şahrit” / întreţesute de Psalmi şi de texte alese din cele cinci cărţi ale lui Moise / „Hamişa Humşe Tora” /. Serviciul divin culminează în citirea Pericopei săptămânale din Tora la care se invită 7 enoriaşi majori care rostesc binecuvântări / „Bracha” /. Urmează rugăciunea de după-masă / „Minha” /, iar corolarul îl formează rugăciunea de seară / „Maariv” /, care se spune la apariţia primelor stele, ceea ce înseamnă şi sfârşitul Şabatului. După principiile biblice Sâmbăta este zi desăvârşită de repaus, când nu se execută nici un fel de activitate. Această poruncă se suspendă numai dacă este nevoie de intervenţie în cazul când este periclitată viaţa sau sănătatea unui semen de orice naţionalitate sau de orice religie. Dacă o sărbătoare este Sâmbăta, ea se consideră dublată în sfinţenie.
4 Yiar IOM HAZIKARON. Zi de comemorare a evreilor deportaţi de fasciştii maghiari din Transilvania de Nord, vremelnic ocupată. Se fac rugăciuni de pomenire a morţilor şi se spune „Kadiş”, sfinţirea şi recunoaşterea împărăţiei lui Dumnezeu.
5 Yiar IOM HAAŢMAUT. Sărbătoare naţională a întregii evreităţi. Este Ziua Independenţei statului Israel.

Calendarul sărbătorilor ebraice ( Pe scurt) este:
Pesah – Sărbătoarea Paștelui, 14-22 nisan,
Șavuot – Sărbătoarea Săptămânilor, sau a Recoltei sau Pentecoste, 1-2 sivan,
Roș haȘana – începutul noului an, 1-2 tișrei,
Iom Kipur – Ziua Ispășirii, 10 tișrei,
Sucot – Sărbătoarea Corturilor, sau „Tabernacolelor”, 23 tișri.

La sărbătorile Pesah, Șavuot și Sucot credincioșii trebuiau să facă pelerinaj la Ierusalim.
Simhat Tora – „Bucuria Torei”, sărbătoare cu care se încheie Sărbătoarea Corturilor, 23 tișrei,
Hoșana Rabba –
Șemini Ațeret – 22 tișrei.

Acestea sunt așa numitele „sărbători fericite”.
Țom Ester – postul Esterei
Țom 10 tevet – postul din ziua de 10 tevet, zi în care
Țom 17 tammuz – postul din 17 Tammuz, zi în care
Tișa beav – „Ziua Plângerii”, în 9 av,
Țom Behorot – postul întâi-născuților,
Țom Ghedalia – postul Ghedalia, în ziua de 3 tișrei

acestea sunt zilele de penitență națională, din care bineînțeles că nu lipsește Iom Kipur, prezentată în rândul sărbătorilor de primul rang. Urmează apoi o serie de sărbători numite „mici”, întrucât nu sunt atât de coercitive ca celelalte:
Tu biȘevat – anul nou al copacilor, pe 15 șevat,
Purim – 14-15 adar
Lag baOmer
Hanuka – Sărbătoarea Luminii, 25 kislev.

Iudaismul contemporan mai cunoaște – cum e și firesc – o serie de sărbători\zile de memorie, care chiar dacă nu sunt strict religioase, pentru poporul Alianței nu pot fi total rupte de credința și existența sa de popor consacrat. Aceste sărbători\zile de memorie sunt:
Iom haȘoah – Ziua celor uciși în Holocaust,
Iom haZikaron – ziua memoriei, a neuitării, celor care au murit în războaiele Israeliene.
Iom haAțmaut – ziua Independenței Statului Israel,
Iom Ierușalaim – ziua Ierusalimului.

Altă zile importante:
Șabat – sămbâta.
Roș Hodeș – prima zie a lunii
Č
Ċ
ď
Gaby Ojoc,
10 mai 2012, 12:30
Ċ
ď
Gaby Ojoc,
10 mai 2012, 12:25
Ċ
ď
Gaby Ojoc,
10 mai 2012, 12:31