Jurnal de observatii

Acesta este un jurnal neprelucrat a tuturor activitatilor mele observationale

Pagina pricipala 

 

2009

 aprilie 2009

3-5 aprilie

Iesiri in fiecare seara pentru astrofoto la Luna, Saturn, duble

Rezultate :  ceva poze reusite la luna ( se pot vedea aici ) , ceva aviuri nereusite cu saturn si ceva experienta la observatiile la duble :) Un singur avi poate fi folosit dar doar dupa inregistrarea unui nou avi pe cel putin o dubla de calibrare. Ceva probleme cu calibrarea , in special cu samplingul. Un nou avi de calibrare e necesar. O prima masuratoare reusita folosind doar drift-ul si softul BinStar.

17 aprilie

Avi-uri pe STF2032AB pentru calibrare si 83LEO. Ceva rezultate aici.


19 aprilie

Cateva experiente nereusite cu cateva duble.

26 aprilie.

Un avi relativ reusit (desi seeingul a fost groaznic) pe 90Leo.Ceva rezultate si detalii aici.

In sfarsit procedura de masurare cu webcamul folosind Nexstar-ul e destul de clara.  O prima masuratoare reusita folosind metoda completa si softul Reduc.


martie 2009

Din lipsa de timp nu am mai scris prea multe in log . Sper ca voi avea timp mai tarziu sa detaliez. Momentan voi rezuma doar ultimele activitati...

Din pacate si in luna martie am avut parte de putine nopti senine dintre care si mai putine nopti utilizabile dpdv observational. Am avut vreo 5-6 tentative de observatii. La inceputul lunii doua tentative de captura de imagini la luna care insa s-au soldat cu esecuri datorita unor nori care au acoperit rapid luna. Pe la mijlocul lunii in 15, 20 si 21 de mentionat ceva tentative la saturn, una cu rezultate oribile din cauza vremii , una cu rezultate mediocre datorita unor greseli la captura imaginilor (rezultatele pot fi vazute aici ) si in sfariit  ultima tentativa cu rezultate bunicele (cele mai bune de pana acuma la saturn dupa mine) . Rezultatul se poate vedea aici

De asemenea in 28 am facut o prima incercare de captura de imagini la soare folosind un filtru Baader Astrosolar montat de mine intr-un filter-cell de plastic confenctionat artizanal si telescopul nexstar. Rezultatele iarasi slabe dar oricum a fost mai mult o sesiune de antrenament (prima sesiune foto la soare), scopul fiind de a vedea cum ar decurge o astfel de sesiune foto la soare. Una din problemele majore a fost faptul ca existau doar cateva pete mici asa ca am avut ceva probleme la focalizarea imaginii si identificarea petelor cu pricina. Cum ziceam insa.. o sesiune utila din pc de vedere a experientei si a testarii a diverse combinatii de setari la webcam.

 

25.02.2009

In sfarsit o noapte cu un cer mai decent. Am incercat din nou saturn si la un moment dat am decoperit care era problema la imaginile anterioare. Se pare ca AmCap are 2 locuri in care se poate seta frame rate-ul si in anumite situatii el poate fi suprascris in momentul in care se porneste inregistrarea. (Am observat ca parametrii pareau sa se fi schimbat brusc la startarea capturii in comparatie cu previewul) Am sters primul film si am reluat tinand cont sa setez in ambele locuri la fel pentru a evita surprizele. Am facut 4 capturi cu diverse setari cu expuneri de 1/5 si 1/10 si in sfarsit am reusit dupa procesare (pe care am facut-o in acceasi noapte pana pe la 1 :) ) sa obtin un rezultat decent  care se poate vedea aici

 23.02.2009

Dupa o lunga perioada de vreme proasta in sfarsit a inceput sa se insenineze. Am iesit cu doua scopuri principale.. sa vad cometa Lulin si sa fac din nou niste incercari cu NexImage pe Saturn.

Din pacate insa cerul s-a dovedit mai prost decat parea la prima vedere... Desi parea senin un fel de pacla vizibila se ridica pana la vreo 40 de grade. De fapt tot cerul era acoperit de ceva nebulozitate prin care se vedeau doar cateva stele stralucitoare. Cu toate astea nu m-am descurajat si am incepul in jurul orei 22 o sesiune de captura de imagini pe saturn. Am incercat diverse combinatii de setari la expuneri de 1/10 si 1/15 . Din pacate s-a dovedit o idee proasta timpul de expunere atat de scurt .. dat fiind setupul (NexStar 6" SE + NexImage) dar si nebulozitatea. De fapt am mers pe timpii astia stiind ca am citit ca timpi mai lungi nu vor "ingheta seeingul" dar am omis celelalte considerente (diametru , conditii, dificultatea obiectivului ales). In plus in perioada asta inelele se vad doar pe "cant" deci singurele detalii ce se pot obtine sunt cele de suprafata care sunt ceva mai dificile. Rezultatul se poate vedea aici

Nici cometa Lulin nu mi-a dat prea multe satisfactii... Se vedea doar ca o nebulozitate f slaba care se pierdea in griul cerului.. Greu de spus mai multe despre DC, coada sau altceva.

Deci o seara fara cinestie ce satisfactii.. sper ca zilele urmatoare sa am mai mult succes in special cu cometa.

19.01.2009

O noua sesiune de teste cu NexImage.. de data asta pe Saturn. Rezultate slabe de data asta atat datorita turbulentei mari cat si datorita altitudinii relativ mici (maxim 30 grade). 

Rezultatele pot fi vazute aici :http://picasaweb.google.com/lucian.curelaru/NeximagePrimeleImagini# (atat pentru sesiunea recenta cat si pt cea din 9 ianuarie) 

9.01.2009 

Dupa o perioada cu mai putin timp pentru observatii dar cu si mai putin timp pentru posturi aici revin nu cu cinestie ce palmares doar cu cateva seri de observatii mai mult de placere in care am vanat duble, planete si eventual deep sky-uri (de la ultima postare si pana acum) 

Intre timp insa mosul mi-a adus o jucarie noua.. o camera NexImage cu care vineri seara am facut primele teste pe luna Desi intentionez sa o folosesc tot pentru duble cu preponderenta am ales luna pentur a ma familiariza cu setarile camerei.

Celestron Nexstar 6  / F10 / Celestron Neximage 1064 of 1200 frames stacked

 

Din trei avi-uri de test doar unul a fost mai bunicel si iata si o prima imagine obtinuta cu registax 4 de pe acest avi. Pentru orientare cateva precizari. Craterul mare din centru dreapta este Grimaldi urmat (de la stanga la dreapta) de Lohrmann, Hevelius si Cavalerius iar in centru-stanga jos cele doua cratere rotunde cu diametrul aproape identic sunt Billy si Hansteen.

In mod sigur cu ceva experienta in colectarea imaginilor si procesare se pot obtine rezultate mult mai bune te atat.



2008

 august - decembrie - sesiuni sporadice de observatii mai mult recreative fara un scop anume.

1.07.2008

Dupa ceva munca de detectiv si dicsutii pe lista binaries-uncensored misterul s-a lamurit (a se vedea discutia de pe binaries-uncensored pe yahoogroups). Pare a fi fost o gresala pe site-ul WDS. Datele pentru BOT 3 apar diferit in 2 locuri diferite. Separarea reala nu e 44 ci 440 iar nr de masuratori curent este de 8 si nu de 1..  Interesant e ca am mai descoperit ca cineva a masurat-o anul trecut.. si s-a pacalit mai rau decat mine... a masurat componenta B a sistemului crezand ca e C si a publicat un articol in JDSO cu masuratorile... ;)

29.06.2008 

Observatii cu scop de verificare a stelutei mici , dar fara succes. Reverificare a zonei unde ar tb sa fie componenta fara succes de asemenea 

24.06.2008

Munca de birou - verificat pe survey-uri problema BOT3. Rezultate surprinzatoare din nou... Pe imaginile de survey componenta B pare a fi in zona in care ar tb sa fie (e drept ca imaginile din surveys nu sunt f recente dar totusi asta adanceste misterul. Componenta C insa lipseste si aici.. Pe de alta parte pe unele imagini se poate observa o stelulta f apropiata de componenta A si de o stralucrire care pare sa o faca un bun candidat pt componenta C. Totusi steluta suspecta e destul de departe de pozitia asteptata atat ca PA cat si ca separare. Observatii suplimentare sunt necesare odata pentru a reconfirma identificarea corecta a capului (folosind niste printuri de pe imaginile din surveys) iar apoi o tentativa de a observa acea steluta f apropiata de componenta A. 

23.06.2008 

O seara  plina cu munca de detectiv atat pentru identificarea lui L53 cat si pentru identificarea lui BOT 3 (prima pentru a lamuri misterul lui L53 asupra caruia se poarta o discutie pe lista binary-uncensored - iar a doua pentru a o putea masura in cadrul proiectului de duble) L53 nu am reusit sa o identific in timp util asa ca am abandonat in cele din urma (oricum e putin probabil sa o pot observa avand in vedere concluzile momentane ale discutiilor de pe lista). In cazul BOT3 insa situatia a devenit destul de complicata. Desi sunt 99% sigur ca am identificat corect campul si obiectul apar doua probleme.. componenta C care tb masurata e de negasit, si mai mult.. compoententa B pare a se fi deplasat f mult (de la un PA de vreo 25 grade la unul de vreo 340) Totusi ma intreb daca nu am gresit ceva..Urmeaza sa verific

 22.06.2008

O scurta iesire la observatii cu intentia initiala de a observa dubla cu probleme L53 (o dubla a carei componenta pare a fi "disparut" si care a fost observata ultima data prin 1900) Iesind insa prea tarziu nu am mai putut observa obiectul fiind deja obturat de bloc. Asa ca am pornit intr-un tur de relaxare prin cateva obiecte interesante din Cassiopeea si Cygnus  ,  duble celebre, deepskyuri populare si cateva asterism-uri.  

3.06.2008

 Brasov 23:00 - 0:15 TLR

 Un cer aproape la fel de bun ca si ziua precedenta. Totusi inspectand campurile celor 3 duble tinta am avut senzatia ca magnitudinea limita nu mai e la fel de buna. Scopul serii de observatii a fost de a incerca masuratori pe 1-2 din cele 3 obiecte propuse pentru proiectul de masurare de duble insuficient observate si efectuarea de masuratori de calibrare pe 1-2 stele de calibrare. Totusi a aparut o noua dificultate cu identificarea obiectelor. Desi campurile erau deja cunoscute si am venit pregatit cu o listare a componentelor fiecarui sistem am avut probleme in identificarea sigura a componentelor care trebuiau masurate. Obiectul SLE 235 l-am sarit in ideea ca avand o separare cam mare ar trebui sa-l las mai la urma in caz ca imi face probleme cu incadrarea in campul mic al combinatiei Microguide + Barlow. La BOT 3 am identificat componenta B dar nu am reusit sa o gasesc pe C... Cel putin nu cu certitudine .. am avut cateva banuieli pe 2 stelute din zona dar ambele se aflau destul de departe de ultima pozitie cunoscuta. E drept ca ultima observatie a fost realizata cu multe decenii in urma si companionul psibil sa se fi deplasat considerabil. Totusi insa stelutele banuite erau mai slabe si ca si magnitudine, deci am considerat ca identificarea e insuficienta si am trecut la obiectul urmator. Aici alte probleme.. Componenta B are o magnitudine de 12 si o separare de vreo 2 secunde de arc fata de principala.. deci probabil greu sau imposibil de vazut cu instrumentul folosit si pe cer poluat.. (diferenta de magnitudine mare in mdo sigur ma asteptam sa puna probleme) Asa ca am renuntat sa o caut si am incercat sa descopar componentele C si D (D-ul fiind tinta) Am reusit in cele din urma sa observ (cred) atat C-ul cat si D-ul dar D-ul pare a avea o magnitudine mai slaba decat cea din catalog (aparent la fel de slaba ca si C-ul care are mag 10 desi in catalog D-ul e precizat cu mag 8). Ok.. fiind insa vorba de un obiect neobservat mult timp(si atunci observat doar odata) posibil ca steluta sa fie variabila si magnitudinea ei sa fi scazut asa ca mi-am propus sa incerc o masurare.. dar a aparut o alta problema.. Obiectul fiind slab se vedea cu greu cu scala micrometrului iluminata si chiar disparea in vecinatatea scalei... deci am fost nevoit din nou sa abandonez.. in ideea de a reveni intr-o seara cu mag limita mai buna eventual. Oricum se pare ca e necesara o verificare mai detaliata a campurilor pentru o buna identificare a componentelor (eventual folosind si ceva imagini de la survey-uri) Deci desi am venit cu temele facute se pare ca trebuie sa le refac mai in detaliu :). In cele din urma am mutat instrumentul pe una din stelele de calibrare , am reglat micrometrul sa fie paralel cu miscarea cerului si am inregistrat 2 masuratori de calibrare.. pe care va trebui cu prima ocazie sa le procesez. Cu asta am incheiat seara de observatii, fiind si destul de obosit.

2.06.2008

 Brasov 23:00 - 0:45 TLR

 Un cer destul de bun si clar. Desi inainte sa ies am vazut ca incepusera cateva rafale de vant care chiar m-au ingrijorat ele s-au dovedit o alarma falsa. Nu am estimat cu precizie seeingul dar aproximativ pot spune ca depasea 5 pe scala Pickering. Am folosit SCT-ul din nou avand ca scop identificarea celor 4 stele duble "neglected" care urmeaza sa le masor  in perioada urmatoare. Ideea era sa ma asigur ca sunt vizibile (nu sunt obturate de cladiri) desi in principiu le-am ales astfel incat sa fie accesibile din locatia mea. Scopul principal insa era sa confirm campurile si pozitionarea telescopului, pentru ca este prima data cand incerc sa localizez doar cu GOTO-ul niste stele relativ slabe aflate in campuri destul de populate de stele. De asemenea intentionam sa simulez o masuratoare pentru a vedea daca apar ceva impedimente neprevazute. Lista de obiecte de identificat au fost STT 586 , SLE 235 AD , STG 8 AD , BOT 3 AC. Am folosit pentru confirmarea campurilor harti de aproximativ 4-5 grade cu limita de magnitudine 12 tiparite cu Cartes du Ciel. Operatiunea mi-a luat ceva timp dar am fost pozitiv surprins de faptul ca GOTO-ul a pozitionat in toate cele 4 cazuri instrumentul mai precis decat ma asteptam. Nu doar ca obiectele erau in camp dar erau aproape de centrul acestuia. E drept ca de data asta am incercat sa centrez cat mai precis stelele de aliniere si se pare ca a contat mult (in alte sesiuni de observatii obiectele erau in camp dar la distante considerabile de centru). De asemenea am remarcat inca doua lucruri importante care ar fi putut deveni impedimente serioase in sedinta de observare. Cel mai important este acela ca in cazul stelelor cu mai multe componente e relativ dificil sa identifici componenta care trebuie masurata (mai ales ca e vorba in general de componenta D si avand in vedere ca ultimele informatii de pozitie pentru componenta sunt vechi de decenii) De fapt nu pot fi sigur ca am putut identifica corect componentele dorite (pe principiul stralucirii descrescatoare), asa ca m-am decis sa incerc sa-mi fac mai bine temele din casa si sa incerc sa verific configuratia celorlalte componente (cu pozitii cunoscute) in catalogul WDS. Sper ca in felul asta sa pot identifica corect obiectele tinta ( nu de alta dar ar fi pacat sa masor altceva :) ) O a doua problema observata a fost ca STT 586 pare a avea o separare mare care probabil nu va putea fi masurata de combinatia Microguide + barlow 2.5x deci probabil va trebui sa elimin obiectul din aceasta sesiune de masuratori. Oricum insa intentionam sa masor 2-3 obiecte..dar am ales 4 ca sa fie o rezerva. Pe de alta parte simularea masuratorii a evidentiat avantajele monturii motorizate pe ambele axe si a vitezelor variabile (in contrast cu masuratorile facute cu EQ2 + motorizare RA) si cred ca masuratorile vor merge chiar mai rapid decat ma asteptam. Pe de alta parte mag limita pentru componenta secundara (9.0) pare a fi corect aleasa. Cu scala ocularului iluminata la minim componenta este vizibila si poate fi masurata dar desi steluta sa vede bine in general.. este dificil de urmarit cand este langa sau pe scala. Deci concluzia ar fi ca nu cred ca ar fi indicat de masurat stele mai slabe cu aceasta configuratie si pe cer urban. In final, dupa toate aceste verificari (care se pare ca nu au fost inutile) am facut o scurta vizita lui Juputer care rasarise de curand. Satelitii se vedeau bine dar detaliile pe suprafata planetei nu prea se puteau identifica. Am incercat la 60x si 150x si am reusit doar cu dificultate sa observ doua benzi. Probabil faptul ca era destul de jos era cauza problemei. Totusi , de curiozitate mi-am propus sa fac un scurt test cu filtrele colorate.. si am pus pe rand pe fiecare dintre ele incercand sa observ detalii din nou. Toate filtrele exceptandu-l pe cel verde nu au ajutat cu nimic. Cel verde insa a adus o usoara imbunatatire in benzile care fara filtru se distingeau greu si doar pe perioade scurte de timp. Dupa acest scurt test a trebuit sa-mi strang jucariile pentru ca ma astepta o noua zi de munca.

  12.05.2008

Brasov 23:00 - 0:25 TLR

 Conditii destul de neprielnice initial. Cer partial inorat. Pe parcursul sesiunii de observatii insa situatia s-a imbutatatit treptat. Seeing : 4 / 10  | Telescop SCT 150 / 1500 mm 

 O seara de observatii relativ reusita dupa multiple tentative esuate in principal datorate vremii. 

Initial seeingul era f prost, vantul batea inconstant dar puternic , diskul airy nu se putea observa, imaginile stelare intr-o continua fierbere.

Am aliniat telescopul si am inceput un tur al unor obiecte relativ cunoscute , scopul sedintei de observatii fiind teste cu SCT, verificarea colimarii si calibrarea Anti Backlash. 

Am inceput cu Epsilon Lyrae.. care a fost dezamagitor pt un 150mm la putere medie (150x) doar una din componente era separata in subcomponente iar la putere mare (360X) se putea cu greu separa si cealalta dar doar intermitent . Am trecut la M57, de asemenea usor dezamagitor (abia se distingea orificiul central cu vedere periferica)... Apoi M13 care era rezolvat doar f putin pe margini la 60x . Vazand rezultatele slabe am inceput sa experimentez diverse valori pt AntiBacklash si am reusit dupa ceva tatonari sa gasesc niste valori care sa aduca imbunatatiri considerabile. Observand o oarecare imbunatatire a cerului m-am hotarat sa vad cateva obiecte interesante (majoritatea le mai vazusem dar eram curios cum se vad in acest instrument). Am inceput cu un tur in Hercules : Rasalgheti , 95 Her, M92, M13  (din nou). Dublele mi-au confirmat impresia ca cerul s-a imbunatatit... de data asta figura airy se vedea destul de stabil.. departe de ideal, dar discurile erau stabile si se zareau si arce relativ stabile. Cele doua duble destul de frumoasa, prima cu un contrast maricel de magnitudine, a doua cu o diferenta de culori (orange - albastru).  Am trecut la un tur prin Lyra ( Epsilon , Zeta, M56, M57 ) M56 l-am vazut acum pt prima oara si mi s-a parut destul de difuz.. initial nici nu la-m zarit dar scanand campul l-am observat cu vedere periferica. Am trecut apoui la Cygnus acoperit partial  insa de un bloc vecin unde am revazut Albireo si apoi am incercat M29 si M39

O seara de observatii relativ reusita cu o eficienta mare datorita GOTO-ului :)

 

 28.02.2008
Brasov  21:45 - 23:15 TLR

Seeing 3/10 Magnitudine limita ~ 3  Temperatura ~ +5 grade (posibil o usaoara pacla deoarece prin telescop cerul avea un aspect usor gri),  vant mediu / Telescop SCT 150/1500mm / oculare 25mm , 10mm , barlow 2.4x / Montura azimutala GOTO (NexStar)

Prima operatie bineinteles alinierea monturi folosind Denebola si Dubhe urmata de o prima tentativa de a observa cateva deepsky-uri mai dificile din Leo (M65, M66, M95 , M96) . Toate sunt galaxii spirale de magnitudini 9-11. Nu am reusit insa sa identific niciun obiect din lista propusa desi am scanat cu atentie zonele fiecarui obiect(inclusiv un grad in jurul pozitiei initiale) si am incercat sa folosesc si vederea periferica. Prima banuiala a fost ca poate am aliniat gresit montura si am trecut la o verificare trimitand telescopul pe Mizar/Alcor. De data asta obiectele erau in camp. Am inceput sa banui ca problema poate se datoreaza conditiilor nu tocmai perfecte (asta incluzand si ceva lumina parazita de la blocurile vecine) combinate cu dificultatea obiectelor (magnitudinea mica) asa ca am decis sa incerc ceva mai "accesibil". Si am orientat montura catre M81. De data asta succes.. Obiectul era putin mai jos de mijlocul campului si se prezenta la 60X ca o pata difuza eliptica cu un nucleu considerabil mai stralucitor cu un aspect aproape stelar.  Totusi a fost destul de dificil de apreciat dimensiunea exacta a obiectului. Aproximativ pot spune ca parea sa ocupe cam a 15 parte din ocularul folosit (cu camp de 5/6 grade) Totusi marginea nefiind clar delimitata pe cerul nu tocmai negru e greu de apreciat . Am incercat si la o putere mai mare (150x) fara insa a observa detalii suplimentare sau a putea aprecia mai corect dimensiunea obiectului. Am trecut apoi la M82 care a fost si el gasit fara probleme de montura. De data asta in campul ocularului a aparut o pata difuza extrem de alungita si care nu prezenta vreo condensare centrala (ca cea dinainte). Prima impresie a fost aceea a unei forme de trabuc. Ceva mai mare decat obiectul anteroir si parca mai usor de apreciat marginile. "Lungimea" obiectului parea sa fie de circa 1/3 din campul ocularului , deci circa 18 minute de arc. Prinzand curaj mi-am propus sa trec din nou la obiecte mai dificile si am incercat sa orientez instrumentul catre Owl Nebula (M97)... unde din nou deceptie.. nu am reusit sa identific obiectul. A urmat o tentativa la M108,M109 fara succes de asemena, dupa care mi-am propus sa renunt la deepsky-uri(nu e o idee buna oricum din oras) si am incercat cateva duble: Cor Caroli, Polaris si in final Izar. Primele extrem de simple , Izar insa ca de obicei cu probleme din cauza separarii mici combinate cu diferenta de magnitudine (eram oricum curios sa vad daca il pot separa cu un 150). La prima incercare nu am reusit sa vad companionul dar obiectul nefiind foarte sus si chiar deasupra unui bloc vecin imaginea stelei era extrem de instabila. Am privit mai mult timp cu atentie si de cateva ori cand imaginea s-a mai stabilizat am avut senzatia ca vad companionul(o stralucrire destul de slaba aproape de stea posibil la separarea asteptata ~ 3 secunde de arc). Am incercat sa estimez PA-ul si sa compar cu cel cunoscut . Pentru asta am oprit trackingul monturii lasand steaua sa se deplaseze in camp. Intr-adevar presupusul companion parea sa se afle in zona in care trebuia. Am incheiat seara cu cateva teste a functiei de Identify ale monturii GOTO (functie pe care nu o incercasem inca)

 

 

Octombrie 2006 -Martie 2007

25.02.2007
Sibiciu de sus , Buzau / 20:30 TLR
Transparenta 3/10 Seeing 5/10 Magnitudine limita ~ 3  Luna 50% SW
Temperatura -5 grade ,  vant slab, usoara pacla vizibila in jurul lunii, nori la orizont
Telescop maksutov 90/1250mm / oculare 25mm , 17mm / barlow 2.4x
Prima operatie a fost o punere in statie a instrumentului si reglarea finderului care a fost demontat la transport.
Xi UMA : un obiect care se prevedea a fi interesant. Componentele sunt aproape egale (4,3 - 4,8) iar separarea este aproape de limita rayleigh a telescopului (1,6)
La 50x steaua pare simpla, lucru de fapt de asteptat avand in vedere separarea mica.
Desi conditiile nu au fost prea bune la 176x am avut initial senzatia ca obiectul se vede doar ca o stea alungita. Era clar ca nu arata ca o stea simpla normala.
Observand mai mult insa, si probabil si masele de aer au devenit intre timp mai stabile, forma de 8 a devenit evidenta. Stelele se atingeau desi era evident ca este vorba de doua componente.
In continuare figura de 8 a ramas stabila si am sesizat chiar si o usoara diferenta de magnitudine. Am facut apoi o estimare de PA desi destul de dificila avand in vedere separarea mica a stelelor.
Dupa o observare atenta am concluzionat ca e vorba de aproximativ 30 grade fata de directia de deplasare catre sud, deci un PA de aproximativ 240 grade.
Am mai continuat cu o tentativa esuata insa de a separa theta auriga, care desi cu o separare medie (3.6) nu am reusit sa o separ. Diferenta de magnitudine insa intre cele doua componente este destul de mare (de circa 4.5 magnitudini)
Oricum obiectul ar trebui sa fie separat de un telescop de 90mm deci posibil conditiile destul de slabe sa fi ingreunat separarea (pe langa diferenta mare de magnitudine care era de asteptat sa fie o problema.



8.02.2007

seeing 3/10 , transparenta 3/10, mag limita : 3.78 

Brasov 20:00 TLR - 22:30 TLR 

O noua seara promitatoare. Cer aparent bun, desi cativa cirusi se vedeau pe alocuri. In realitate insa seengul s-a dovedit slabut. Am reluat observatile la ARN 2. De data asta l-am gasit destul de repede avand experienta din seara trecuta. Am schimbat ocularul cu microguide-ul plus barlow-ul de 2.4 si am inceput sa evaluez separarea. Seeingul prost a redus precizia evaluari in jur de 0.3 din unitatea scalei. Posibil aici si lipsa de experienta in astfel de masuratori sa conteze. Am inregistrat la separare 32.6 unitati si am trecut la evaluarea PA-ului folosind metoda I a lui Tom Teague. Am evaluat la 292 (+90 corectie) si aici cu o precizie de circa 1 grad doar. Am trecut apoi la evaluarea conditiilor (seeing pe 2 stele din Leo, transparenta, si mag limita in ursa major). Dupa asta am decis sa fac o noua sarja de masuratori de calibrare a ocularului folosind o a treia stea :  lambda Camelopardalis de data asta. Am localizat relativ usor steaua pornind de la alfa Ursa Major si am efectuat mai multe inregistrari cu toate combinatiile de ocular / barlow lucru cu care am si incheiat sesiunea de observatii

7.02.2007

Cerul pare mai bun decat in seara precedenta. Am iesit mai devreme pentru a prinde obiectul ratat in seara dinainte (ARN 2). Am reusit sa localizez zona dar din pacate campul din jurul stelei era destul de sarac in stele. Consultand harta nu m-am putut convinge daca sunt in zona dorita, mai ales ca obiectul parea diferit decat ceea ce ma asteptam (separarea lui parea mult mai mare) Seara a fost rapid insa intrerupta de un grup "vesel" de nori care au acoperit iute o mare parte din cerul vizibil din balconul meu, asa ca am renuntat si am trecut la calculator pentru a verifica neconcordanta aparuta la obiectul cautat. Spre surpriza mea am descoperit o eroare in harta tiparita de mine (separarea) si m-am convins ca ce gasisem era obiectul cautat (din pacate prea tarziu)

6.02.2007

Dupa o lunga perioada de absenta (cu doar cateva incercari sporadice de observatii) datorata atat vremii capricioase dar si altor considerente am reluat activitatea observationala constanta.  Totusi in aceasta perioada am reusit sa-mi finalizez pregatirea instrumentului pentru masuratori (MAK-ul de 90) motandu-i un motor de urmarire si un finder optic ce a inlocuit red dot finderul. Din pacate cerul nu era prea grozav in special datorita unei pacle prezenta peste tot.Obiectivele serii au fost : primele masuratori facute cu Microguide-ul, o noua transa de masuratori de calibrare (pentru rafinarea constantei ocularului) de data asta pe upsilon din ursa mare). Ca tinta a tentativei de masurare am ales la inceput ARN 2, o dubla aflata undeva la est de cei doi gemeni (Castor si Polux) Din pacate aceasta tentativa a esuat datorita apropierii zonei de acoperisul balconului. Mi-am propus sa reiau in serile urmatoare aceelasi obiect si am incercat sa-l gasesc pe urmatorul pe care il aveam pe lista de observatii. Datorita unei pacle mag limita era destul de scazuta si identificarea zonei mi-a pus ceva probleme asa ca am decis sa trec la calibrari. Am localizat steaua dorita si am efectuat cateva inregistrari ale timpului de parcurgere a scalei gradate pentru fiecare setup in cauza (fara barlow, si cu fiecare din cele doua barlowuri pe care le am). Am incheiat seara cu o "plimbare" pana la saturn, dupa care am intrat in casa pentru a prelucra datele inregistrate.


16.11.2006

23:00-24:00 TLR Brasov Mag limita : 3   Transp 4/10   Seeing 4/10

Instrument Mak 90 / oculare 25mm , 10mm si barlow 2,4x
Dupa o lunga perioada de vreme rea in sfarsit cerul s-a inseninat. Am iesit fara a avea planificate observatii anume, ci doar pt a admira cateva duble cunoscute si de a vedea cum arata in instrumentul de 90.
Riegel: vroiam sa vad daca reusesc sa vad companionul in telescopul de 90. Separarea lui e mare(aprox 9 sec) dar si dif de magnitudine este mare. Din pacate seeingul prost si altitudinea facea ca steaua sa fie intr-o  fierbere continua. Nu am reusit sa vad nici macar diskul airy cu atat mai putin companionul.

Castor: aflat la o altitudine mai mare acesta se vedea clar separat chiar si de la 125x. Totusi fiind destul de stralucitoare steaua arcele figuri airy erau si ele destul de stralucitoare facand ceva probleme.

La 300x toata textura fiind mai mare dubla se vedea f clar. Separarea este comparabila cu circa 3 discuri airy. Se observa clar o diferenta de magnitudine , dar aceasta este mica.
Sirius: Din curiozitate am intreptat instrumentul catre el desi era destul de jos deasupra orizontului. Vroiam sa vad cat de tare este deteriorata imaginea de turbulenta la altitudine joasa (tinand cont ca obiectul precedent denota un seeing mediu)
Situatia era mai dezastruo
asa decat in cazul lui Riegel. Obiectul era intr-o fierbere continua , fierbere in care se observa o diversitate de culori. Nici vorba de figura airy nici la puteri mai mari. De fapt imaginea fierband a stelei depasea cu mult dimensiunile figury airy la care m-as fi asteptat.
Marea nebloasa si trapezul: imaginea la prima vedere clara a nebuloasei nu avea totusi un contur f clar (pb datorita poluarii luminoase si a diametrului mic). Doar marginea "interioara"a figurii tip "C" formata de nebuloasa era clar delimitata. Trapezul insa se vedea f clar (trei stele formand un triunghi turtit si a patra alaturi de varful vestic al triunghiului)
 Chiar si cea de-a patra steluta care pune probleme uneori se vedea clar chiar si la 50x
Lambda Orion: steaua din "varful" orionului este o stea dubla de asemenea cu separare destul de mica.
La 50x nu am sesizat prima oara nimic interesant. Ulterior revenind la aceasta putere dupa ce am vazut companionul la puteri mai mari aveam senzatia ca se distinge o alungire in acea directie.
125x La prima vedere steaua pare simpla. Totusi privind cu mai multa atentie se observa un companion considerabil mai slab alaturi de principala.
300x Steaua e separata f clar la o distanta de circa 3 diametre ale discului airy. PA-ul estimat este de 50 grade. Diferenta
de magnitudine evidenta si considerabila probabil in jur de 2 mag.
Pricipala pare alba iar secundara usor gri desi nu e prea clara culoarea ei.
Sirius
: Din nou, cu aceeasi intentie de verificare de mai devreme. Intre timp altitudinea sa a crescut. Situatia pare usor mai buna dar figura airy nu se distinge fiind acoperita de turbulenta.

 

27.10.2006

Brasov 8:30

Testare barlow Alcor
Pornind de la problema sesizata a deformarii imaginii mi-am propus sa fac si un test pe zi pentru a observa daca deformarea afecteaza si obiectele de dimensiuni mai mari din camp, sau doar cele aflate la limita de rezolutie.
Am observat o antena de telefonie mobila aflata la cateva sute de m distanta.


26.10.2006
Brasov 20:30 TLR  Magnitudine limita ~ 3.5  Seeing 4-5/10 (Pickering)  Transparenta 3/10

Testare barlow Alcor

Obiect test : alpha persei / Mag Vizuala: 1.79
Initial am ales combinatia barlow 3x + ocular 25mm in ideea de a putea compara cele doua barlowuri presupus echivalente la o putere cat mai mica de care dispuneam. Astfel puterea obtinuta era de 150x, adica aproximatv 1.5 D.
Surpriza cea mai mare a aparul chiar de la prima comparatie. Barlowul testat avea un camp evident mai mare , iar discul Airy si inelele de difractie erau considerabil mai mici decat la barlowul meu de 3x. Tb sa mentionez ca am masurat cele doua barlowuri intr-o alta sesiune de observatii cu ajutorul unui ocular micrometric si ele s-au dovedit a avea valorile exacte de multiplicare de 2.42 respectiv 2.93. In concluzie am banuit imediat ca barlowul testat e departe de valoarea lui declarata de 3x. (In general majoritatea barlowurilor nu ating cu precizie valoarea afisata, dar variatia este de doar cateva procente - asa cum este si in cazul barlowului meu de 3x / barlowul de 2.4x fiind construit artizanal dintr-o lentila de teleconvertor) Pentru a determina valoarea efectiva a barlowului am masurat cu aproximatie durata de tranzit a stelei prin camp(77 de secunde in comparatie cu barlowul de 3x unde am masurat 56 s). Mentionez ca nu am folosit de aceasta data un ocular micrometric si nici o masurare cu ajutorul reportofonului cum am facut in cazul barlowurilor mele, deci rezultatul nu e foarte precis - doar orientativ insa calculul arata ca valoarea reala a acestui barlow este in jur de 2.1x. Urmeaza sa  efectuez si o masuratoare precisa.
Dupa stabilirea acestei valori de multiplicare aproximative am decis ca e mai indicat sa folosesc ca si comparatie barlowul de 2.4 acesta fiind mai apropiat.
In continuare am decis sa schimb configuratia de test pe ocularul de 17mm si am inceput teste comparative in special comparand aspectul figurii airy care se vede f clar bine in maksutov. In principiu acest test pe figura Airy ar tb sa fie f sensibil la detalii aflate in zona limitei de rezolutie a instrumentului. Ceea ce am observat aici ar fi urmatoarele. In cazul barlowului testat apare o deformare a figurii airy pe marginea campului pana la o distanta cam de 30% din raza campului. Aceasta deformare (alungire) este insotita si de aberatie cromatica destul de intensa si evidenta. Totusi in centrul campului si mai ales pana pe la acest 30% R fata de margine imaginea este buna comparativ neobservand nici o diferenta fata de barlowul de comparatie. Am repetat aceeasi verificare si cu celelalte oculare constatand urmatoarele: La ocularul de 25mm zona cu probleme este mai extinsa cam pana la 50% din raza.. in schimb la ocularul cu focala scurta nu am observat decat o usoara aberatie cromatica f aproape de margine (neglijabila as spune)

Obiect test : Pleiade (M45)
Cu acest test am urmarit sa verific daca exista o scadere a magnitudinii limita cauzate de barlow. Am testat din nou comparativ folosind confiruratiile de mai sus si prvind la o zona din pleiade. Am verificat daca cea mai slaba stea din camp vazuta cu barlowul meu este vizibila si cu cel testat. Rezultatul a fost pozitiv de aceasta data, steaua fiind vizibila de fiecare data si in barlowul de test. Privind global o zona din pleiade comparativ chiar am avut senzatia ca barlowul testat prezinta o imagine f usor mai iluminata. Totusi e greu de tras o conluzie barlowul de comparatie nefiind suficient de aproape ca valoare.

25-10-2006 

 Cerul a fost innorat toata seara pana aproape de miezul noptii cand brusc o parte s-a inseninat. Am scos repede telescopul cel mic pentru un tur scurt in Pleiade cu scopul de a testa magnitudinea limita a telescopului, dar magnitudinea limita in cazul utilizarii ocularului micrometric. Conditiile au fost destul de slabe totusi. Turbulenta mare (vant evident) , cer partial acoperit si o magnitudine limita in jur de 3. Am facut o estimare la 50x, cea mai slaba stea pe care am vazut-o fiind de 10.6. Am repetat testul apoi cu ocularul micrometric(125X) , cu iluminarea scalei la minim verificand care stele se vad in vecinatatea scalei centrale. O stea de 8.6 care era vizibila chiar si cu scala aprinsa in zonele nescalate a ocularului a disparut la apropierea scalei centrale. O stea de 7.1 a fost usor diminuata dar a ramas vizibila si in zona scalei. Testul s-a oprit insa aici din lipsa timpului. Oricum conditiile de cer erau destul de improprii. Mi-am propus sa reiau testul la puteri mari si doar cu ocularul micrometric cu scala atat iluminata cat si neiluminata si intr-o noapte cu cer mai bun.

24-10-2006

  In jurul orei 21 am inceput o sesiune de observatii dedicata exclusiv masuratorilor de calibrare a ocularului micrometric folosind telescopul mic pe montura ecuatoriala. Magnitudine limita 3.5 , seeing 4/10 , transparenta 4/10. Am urmarit 3 combinatii la calibrare. Ocularul simplu, apoi cu barlow 2x si apoi cu 3x. Observatiile le-am inregistrat pe un reportofon digital urmand ca timpii sa fie extrasi de pe inregistrare. Initial am ales o stea din tyc2 din vecinatatea epsilon cassiopeea. Incercand insa prima calibrare am constatat ca steaua paleste si chiar dispare in zona gradata centrala din cauza iluminarii produse de ocular, fiind vizibila doar cu vedere indirecta. M-am decis sa nu renunt la calibrare, chiar daca rezultatele nu vor fi precise macar sa fie o prima incercare cu scop de antrenament si am incercat cu o a doua stea putin mai stralucitoare, dar am avut aceeasi problema. Am trecut apoi direct la epsilon cas. Am inregistrat 3
tranzituri ale scalei pt versiunea cu ocular simplu, 2 cu barlow 2x si 4 cu barlow 3x, combinatia din urma fiind cea mai probabil utilizata in viitoarele masuratori. La fiecare schimbare de configurarie am aliniat directia scalei cat mai perfect cu directia de deplasare a stelei. Toata operatia a durat cam o ora dupa care prelucrarea datelor(masurarea pe fisierul inregistrat a duratei tranzitelor si calcularea constantei scalei intr-un excel) la calculator cam inca atat. Nu mica mi-a fost uimirea in final sa costat comparand rezultatele finale ca barlowurile nu erau exact la factorul asteptat. Barlowul de 3 s-a dovedit de 2.95 ceea ce e aproape (in general nu sunt exacte nici unul). Surpriza mai mare a venit de la barlowul de 2 care s-a dovedit de 2.4 :). In rest constantele de scala au iesit cam in zona asteptata(pentru 1x - aprox 14 secunde de arc / pentru 3x aprox 4.5 secunde de arc). O alta conlcuzie a sesiunii de observatii/teste calibrare este ca diminuarea magnitudinii limita a telescopului cand iluminatorul reticolului e pornit este mai mare decat ma asteptam. In concluzie voi incerca niste teste pentru a putea stii care sunt limitele de marurare pentru configuratia folosita de mine (unde mag limita ar tb sa fie in jur de 12 chiar si cu un cer mediocru ca cel din BRASOV)

22-10-2006 

 Desi conditiile de seeing sunt slabute 2-3/10 am incercat sa separ cu 90-ul epsilon lyrae in jurul orei 21. privind cu atentie la 125x am reusit sa separ epsilon 2 (cea cu componente aproape egale) care era separata la o distanta medie.Totusi seeingul prost facea ca aceasta imagine sa se vada cu intermitente fiind intrerupta de momente cu turbulenta mare. Epsilon 1 nu a fost la fel de clar separat probabil datorita diferentei de magnitudine combinata mai ales cu seeingul prost, dar probabil cu un seeing mediu poate fi separata fara probleme. Dupa o pauza am mutat instrumentul in partea opusa pe balcon(cu vedere spre ENE) de unde am observat Eta Persei (raportul observational va aparea in proiectul pilot de stele duble). Am incheiat seara cu o plimbare relaxanta prin vechiul meu prieten M45(primul M observat de mine cu o luneta de ochelari construita dupa "reteta" Alexescu).

Activitati in pregatire

- separare sirius B (+ masca de apertura)
- evaluare magnitudine limita cu microguide pornit
- finalizare masuratori de calibrare
- calibrare micrometru inelar + testare metoda imbunatatita
- observatii S33