IMPORTANŢA ALIMENTARĂ, SOCIALĂ ŞI
ECONOMICĂ A PRODUCERII LEGUMELOR
Cel mai de preţ patrimoniu creat de întreaga omenire, "civilizaţia umană", a început odată cu agricultura şi a fost în permanenţă susţinut de aceasta consecvent de-a lungul mileniilor. Este părerea celor care o slujesc asumându-şi riscul unei asemenea afirmaţii. Afirmaţia este însă greu de acceptat pentru cei care nu au tangenţă cu agricultura.
Omul şi civilizaţia sa şi-au dat seama că mâncarea este una din plăcerile vieţii căutând astfel alimente neobişnuite şi nu de puţine ori costisitoare.
Hrana, datorită căreia putem gândi, vorbi, simţi şi acţiona, nu se bucură, din păcate şi de o importanţă intelectuală, conştientă, ci numai de una instructivă, aceasta fiind de fapt singura în măsură să ne redea energia şi sănătatea atât de necesare vieţii. Pregătită în laboratoerele "naturii", cu o înţelepciune divină, ea conţine elemente de-a dreptul magice, capabile să conserve sau să redea sănătatea nu numai fizică, ci şi psihică, şi să aducă cele mai mari revelaţii.
Asigurarea din abundenţă cu produse agricole a populaţiei face parte dintr-o strategie amplă a agriculturii, privind siguranţa şi securitatea, din care sectorul horticol nu poate lipsi, el participând la realizarea raţiei alimentare zilnice cu cca. 20%. O mare parte din populaţie suferă de boli de nutriţie şi de comportament alimentar, respectiv de metabolism, de afecţiuni cardio-vasculare, de manifestari carenţiale, etc.
Nutriţia cu produse horticole, între care cele legumicole are un rol esenţial, şi reprezintă un mijloc major de influenţare a evoluţiei biologice a speciei umane şi a stării de sănătate a acesteia. Alimentaţia, ca factor major a existenţei umane, acţionează asupra fondului morfo-funcţional al organismului omenesc, asupra stării psihice a omului şi chiar a unei naţiuni.
Unele organisme internaţionale (ONU, OMS, FAO), având în vedere aceste aspecte, au elaborat un program cuprins în "Declaraţia Mondială asupra Alimentaţiei şi Nutriţiei" încă din anul 1992, actualizată în 1996 şi 1998. Le revine celor care lucrează în sfera producţiei, având în vedere măsurile cuprinse în amintitul program, misiunea de a realiza
Limitele maxime de azotaţi admise în unele produse vegetale conform Ordinului Nr. 293/640/2001-1/2002 privind conditiile de securitate si calitate pentru legume si fructe proaspete destinate consumului uman.
Produsul
Cultivat în:
Seră Câmp (teren
descoperit)
Ardei (ardei gras, gogoşar, kapia, iute) 150 400
Cartofi 300 -
Castraveţi 200 400
Ceapă uscată 80 -
Conopidă 400 400
Dovlecei 500 -
Morcovi 400 -
Salată verde 2.000 3.000
Sfeclă roşie 2.000 -
Spanac 2.000 3.000
Tomate 150 300
Varză 900 -
Vinete 300 400