Romania Manastiri

Pe scurt despre Manastirile din Romania , bijuterii ale Crestinismului Ortodox Romanesc , unice in Europa si lume

Manastiri Romania

.... In partea de nord-est a tarii, la granita cu tinutul Hertei (Ucraina), se intinde Tara de Sus a Moldovei, regiune istorico-geografica numita si Bucovina - meleaguri molcom unduite în obcine paduroase, cu ape repezi si campii roditoare de cand se stiu pamanturile acestea omenite. Si sunt urme de viata din negurile timpului. Catre Evul Mediu existau aici asezari stabile, bine randuite (Baia-1335, Siret-1340, Radauti-1350), iar în jurul anilor 1360 a luat fiinta statul roman independent Moldova de sub conducerea voievodului Bogdan.

    Erau vremuri tulburi, macinate de controverse interne, inclusiv religioase, catolicismul incercand sa se infiltreze, era vremea permanentelor atacuri ale tatarilor de la rasarit si, curand, ale Imperiului Otoman de la miazazi. Printre masurile luate de primii voievozi romani, firesc, s-au înscris ridicarea de fortificatii (Siret, Suceava) si de lacasuri ortodoxe (Siret, Radauþi, Baia, Botosani, Suceava). Si din acest punct de vedere, stralucitoare s-a dovedit epoca domnitorilor Stefan cel Mare - Petru Rares - Alexandru Lapusneanu, urmati de Movilesti (1466-1600), cand Bucovina a fost împodobita cu biserici si manastiri fortificate care-i fac astazi faima, pastrandu-se, nesperat, in conditii excelente. Constructii ale secolului XV si altele din veacul al XVI-lea au primit dupa 1530 un impresionant vesmant de fresca exterioara la initiativa domnitorului Petru Rares, a mitropolitului Grigorie Rosca, a boierilor Arbore si Movilesti, fresca parietala de mare originalitate a temelor, puritate a desenului, precizie a detaliilor de influentã locala, rafinament cromatic, ansamblu de pictura si arhitectura de o valoare artistica excepþionala. "Mai presus de toate cate pot fi vazute in Moldova - considera Josef Strzygowski - sunt curioasele biserici care prin policromia fatadelor se pot compara cu biserica San Marco din Venetia sau cu Domul din Orvieto ... ceva asemanator nu ne ofera o a doua tara din lume". Fresca, "cea mai indrazneata si mai dificila dintre tehnicile picturii" (Michelangelo), imbraca peretii exteriori ai bisericilor asemeni unei "... carti deschise cu continut biblic" (Carola Giedion-Welcker), Capela Sixtina cu fata spre lume ce "... ar trebui timp de luni intregi cercetata cu o atentie pasionata" (Nicolae Iorga). Numind Judecata de Apoi de la Voronet, Petru Comarnescu preciza: "... nicaieri aceasta tema, frecventa în Orient ca si in Occident, nu are atata bogatie de scene si o atat de indemanatica si dramatica inlantuire, nici la Camposanto din Pisa, nici la Padova unde Giotto a pictat-o pe la 1305 in capela familiei Scroveni, nici la celelalte biserici din tarã".

    Celebrul de acum albastru de Voronet ca si verdele-rosu al Sucevitei, galbenul Moldovitei, verdele Arborelui, rosul Humorului fac actul de bravura al picturii cu care zugravii au avut temeritatea sa infrunte firea, o natura ce parca "... intretine anume peisajul pentru a asigura un cadru corespunzator infaptuirii omului", cum avansa dr. André Lwoff, laureat al Premiului Nobel, continuand: "totul este atat de armonios ca te dispune la o meditatie ce-ti da impulsuri optimiste... In pridvorul fiecarui lacas din arhipelagul manastiresc, în Tara de Sus cunosti si traiesti implinirea sentimentului linistii...".

     Puternice nuclee de cultura si creatie artistica de la inceputurile existentei lor, lacasurile Bucovinei isi continua menirea prin grija restauratorilor si a obstilor calugaresti ce le gospodaresc. Este si motivul pentru care frescele exterioare ale bisericilor Humor (1535), Moldovita (1537), Arbore (1541), Voronet (1547), Sucevita (1596), arhitectura si pictura manastirilor Putna, Dragomirna, Rasca, Slatina, ale bisericilor Patrauti, Balinesti, Probota, Bogdana, bogatele muzee de arta medievala, frumusetea peisajului si a creatiei artistice populare (arhitectura, port, datini), au concurat la decernarea distinctiei Marul de Aur (Pomme d'Or) Bucovinei de catre Federatia Internationala a Jurnalistilor si Scriitorilor de Turism (FIJET), au deteminat inscrierea tezaurului bucovinean în catalogul UNESCO Mari monumente ale lumii.

     Ramane vie opera emeritilor creatori in majoritate necunoscuti, suma credintei, curajului si modestiei lor care configureaza geniul...

Pentru mai multe informatii despre Manastirile din Romania accesati sit-urile: