Sursa: CONTACT : Mircea Halaciuga, Esq. 004.0724.58.1078 PROXEMIS - Managementul Riscurilor ROMANIA - DEZVOLTARE DURABILA 2030
PLATON:
“Cel mai sacru dintre toate tribunalele sa fie acela pe care partile si-l vor fi creat ele insele , si pe care il vor fi ales prin buna intelegere.” Justitia Institutionala trebuie sa pornesca de la Justitia din Societate, respectiv de la realitate, iar "Realitatea" ne cere o alterantiva - noi va propunem "Arbitrajul"
, ca forma de rezolvare rapida si confidentiala a litigiilor. Pentru
informatii urmariti linkul de mai jos si Certificatul de Inregistrare al
Companiei atasat.
http://arbitraj.webs.comSTIRI ECONOMICE DE UTILITATE LA ZI
|
Un esec al planului de salvare a zonei euro ar duce la o divizare a Europei, iar efectele s-ar rasfrange asupra tuturor statelor membre UE. Cu toate ca fostul comisar european Leonard Orban spunea ca singura solutie ar fi ca Romania sa adere cat mai rapid la euro, specialistii contactati de Bloombiz sunt sceptici in privinta optiunii de aderare la zona euro. |
Ministrii de externe din tarile membre ale Uniunii Europene pregatesc Consiliul European din 4 februarie, consacrat energiei si inovarii. Astfel, sefii diplomatiilor europene se intalnesc, luni, la Bruxelles, in cadrul Consiliilor Afaceri Generale si Afaceri Externe. Romania este reprezentata de ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi.
Principalele
puteri europene, Germania, Marea Britanie şi Franţa, au solicitat
sâmbătă, alături de Finlanda şi de Olanda, într-o scrisoare comună
adresată Comisiei Europene, ca bugetul UE să fie îngheţat cel puţin până
în anul 2020, informează Reuters. Scrisoarea, adresată preşedintelui
Comisiei Europene Jose Manuel Barroso, susţine că
bugetul comun al UE nu ar trebui să crească mai rapid decât rata
inflaţiei, în cadrul bugetului pe termen lung al UE, de după anul 2013.
„În cazul statelor membre, cheltuielile publice europene nu pot fi
exceptate de la eforturile considerabile pe care aceste state le fac
pentru a-şi menţine cheltuielile publice sub control“, conform scrisorii
ce a fost dată publicităţii de preşedinţia franceză. Cei 27 vor începe,
la jumătatea anului viitor, negocierile privind bugetul pe termen lung
ce va acoperi anii 2014 - 2020, sau chiar o perioadă mai lungă. Bugetul
UE de anul viitor este de 126,5 miliarde de euro; peste 40% din acest
buget este îndreptat spre agricultură, iar o treime este rezervată
ajutorării regiunilor sărace. Scrisoarea comună a fost semnată de
preşedintele francez Nicolas Sarkozy, cancelarul german Angela Merkel,
premierul britanic David Cameron, cel olandez, Mark Rutte şi respectiv
de şeful guvernului finlandez.
Soarta monedei unice europene este sumbra daca Europa nu va ajuta mai mult statele care trec prin grave crize economice, afirma fostul economist sef al Bancii Mondiale si laureat al Premiului Nobel pentru Economie, Joseph Stiglitz. In acest an, devine din ce in ce mai probabila o contractare a PIB-ului cu 3%, urmata de o noua scadere de 1% in 2011. O revigorare a cresterii economice este preconizata de-abia pentru anul 2012. Ea va fi datorata intensificarii investitiilor si consumului, insa riscurile pe termen scurt raman sporite semnificativ, se arata intr-un raport realizat de Ernst & Young.
BRD - Societe Generale a obtinut in primul trimestru al acestui an un profit net de 199 milioane de lei, aproximativ 49 milioane de euro, cu 5% mai putin decat in perioada similara a anului trecut, potrivit datelor bancii. Totodata, activele institutiei de credit s-au redus cu 1,4%, pana la 45,7 miliarde de lei (11,1 miliarde de euro).
Vicepresedintele Bancii Centrale Europene (BCE), grecul Lucas Papademos, a avertizat marti ca unele tari din zona euro s-ar putea confrunta cu probleme similare Greciei, insa in "grade diferite", din cauza deficitelor ridicate.
ARB: Romanii isi pot transfera conturile de la o banca la alta, din aprilie Regulile comune pentru institutiile de credit privind mobilitatea conturilor bancare sunt in curs de avizare la BNR si au intrat in vigoare de la 1 aprilie, a declarat Constantin Rotaru, consilierul ARB.
Investitorii
nu se vor intoarce in Romania mai devreme de 2012. Investitorii din
economiile central-europene vad luminita de la capatul tunelului, dar
Romania a ajuns in coada listei privind oportunitatile de plasament,
platind tribut intarzierii masurilor anticriza si dezechilibrului
exagerat dintre cerere si oferta. Potrivit unui studiu recent al
Deloitte, efectuat printre administratorii de fonduri PE, se asteapta
ca, in perioada urmatoare, 79% dintre acestia sa isi concentreze atentia
spre eventuale investitii in Europa Centrala si doar 5% in Bulgaria si
Romania, 8% in tarile fostei Iugoslavii si 3% in tarile baltice.
"Biroul grupului S&D din PE a confirmat, marţi, excluderea
europarlamentarului Adrian Severin, acuzat de corupţie, din toate
poziţiile deţinute şi i-a cerut acestuia să demisioneze din Parlamentul
European", se arată într-o declaraţie a grupului socialiştilor şi
democraţilor din PE remisă, marţi, agenţiei MEDIAFAX. Serviciul de presă
al Biroului S&D a remis agenţiei MEDIAFAX textul integral al
deciziei adoptate în şedinţa de marţi. Preşedintele PSD, Victor Ponta, a
declarat, marţi, că Adrian Severin trebuie să demisioneze din partid şi
din Parlamentul European, fiind convins că eurodeputatul nu este
victima unor conspiraţii, ci a propriilor sale erori. Ponta a precizat
că, dacă Adrian Severin nu înţelege să iniţieze aceste demersuri, chiar
el va declanşa procedurile în acest sens.
*************************************************************************************
FMI a anunţat
revizuirea în scădere a estimării privind creşterea economică a României
în acest an, de la 1,3% la 0,8%, dar pentru 2013 anticipează un avans
al PIB de 5,1%, cel mai mare din Uniunea Europeană, potrivit raportului
World Economic Outlook.
-
Dilema BNR : -
cresterea salariilor peste productivitate si a deficitului public au
creat un exces de cerere de consum care se traduce prin inflatie. Pentru
aceasta, BNR trebuia sa mareasca rata dobanzii;
- intrarile mari de valuta, atrase de diferentialul de dobanda intre
Romania si economia zonei euro, se traduce prin risc sistemic. Pentru
aceasta, BNR trebuia sa micsoreze rata dobanzii.
-
Mii
de companii mici sunt executate pentru datorii restante mărunte, însă
măsura are efecte dramatice: contribuabilii îşi închid afacerea, iar
statul se alege cu nimicuri, pe care mai trebuie să le şi depoziteze
-
Cu
preţul majorării datoriei publice şi cu complicitatea BNR şi a
instituţiilor financiare internaţionale, statul blochează şi mai mult
accesul privaţilor la credite. Relaxarea continuă a politicii monetare
de către BNR îşi dă mâna cu „inovativitatea” politicii fiscale a
Ministerului Finanţelor Publice şi cu „toleranţa” interesată a FMI,
astfel încât procesul de creditare din economie se va relua. Da, dar de
acest lucru vor beneficia numai trezoreria publică, instituţiile şi
companiile controlate de stat, ca şi firmele care câştigă licitaţii cu
acestea, nu şi majoritatea companiilor şi persoanelor fizice.
-
In cazul în care Germania se întoarce la marcă, întreaga economie a Europei ar trece printr-o convulsie majoră.
Moneda s-ar aprecia rapid şi puternic, datoria publică exprimată în
euro va fi mult mai ieftin de plătit în noua monedă, şi creditorii
internaţionali ar suferi pierderi uriaşe. Cei care au bani în fonduri de
pensii, spre exemplu, care la rândul lor au banii investiţi în toată
Europa, vor fi plătiţi în euro (dacă moneda va mai exista) ori în alte
monede, substanţial mai slabe decât marca şi vor înregistra pierderi
semnificative. Cei care sunt aproape de vârsta pensionării nu ar mai
avea timp să îşi refacă averea.
Perspectivele
economice ale zonei euro continuă să fie provocatoare, însă a doua parte a
acestui an ar putea aduce o uşoară revenire, spune preşedintele Băncii Centrale
Europene (BCE), Mario Draghi."Există câteva semne de posibilă
stabilizare", a afirmat Draghi, într-un discurs susţinut în timpul unei
vizite la Shanghai, adăugând: "Scenariul nostru de bază continuă să
prevadă o revenire treptată începând din a doua parte a anului".După ce,
luna trecută, a redus dobânda de politică monetară a BCE la 0,5% (minim
istoric), Draghi a semnalat că instituţia este pregătită să continue scăderea
acestei rate, dacă situaţia economică se va înrăutăţi.Ulterior afirmaţiilor lui
Draghi, datele oficiale au arătat că şomajul din zona euro a atins un nou
record în aprilie, de peste 12%, iar recesiunea s-a înrăutăţit în primul
trimestru. Totuşi, majoritatea analiştilor anticipează că BCE nu va reduce din
nou dobânda în cadrul şedinţei de politică monetară programată pentru data de 6
iunie. "Motoarele unei reveniri economice progresive sunt politica
monetară puternic acomodativă şi evoluţia pozitivă a exporturilor, generată de
cererea externă", a mai spus Draghi, adăugând: "Recentele creşteri
ale burselor au adus câştiguri practic tuturor agenţilor economici, inclusiv
corporaţiilor, băncilor şi populaţiei".Pe de altă parte, preşedintele BCE
le-a cerut băncilor să menţină o abordare transparentă în privinţa riscurilor,
deoarece sectorul financiar trebuie să transmită către economia reală efectul
politicii monetare a BCE. "Este în primul rând responsabilitatea
acţionarilor să se asigure că banca lor este solvabilă şi are capacitatea să-şi
susţină activitatea. Iar dacă sectorul privat nu poate sau nu doreşte să
furnizeze capitalul necesar ca să asigure solvabilitatea, autorităţile fiscale
şi de reglementare trebuie să decidă ce măsuri trebuie luate", a declarat
Draghi, precizând că BCE nu poate ajuta băncile să se recapitalizeze.Oficialul
BCE a subliniat că toate deficitele de capital din sistemul bancar trebuie
acoperite fie de guverne, fie de fondurile de salvare ale zonei euro, înainte
ca instituţia să devină supraveghetor unic în UE.
Depunatorii
se tem de un crash bancar in Bulgaria. First Investment Bank (FIBank) a
fost asaltata saptamana trecuta de un val de retrageri de bani din
conturi. In cateva ore, clientii bancii au retras 800 de milioane de
leva (409 milioane de euro), dupa cum a comunicat institutul bancar, al
treilea ca marime al tarii, citat de presa locala si cea germana. Banca
ar fi fost victima unor "atacuri criminale" si destabilizatoare,
concretizate prin zvonuri false raspindite prin SMS si internet. Tot in
luna iunie, filialele Corporate Commercial Bank (Corpbank) din Sofia au
fost si ele tinta unui "run" bancar fara precedent, clientii formand
cozi lungi, ca sa isi retraga banii depusi. Corpbank a fost nevoita
sa-si inceteze pentru moment platile, din cauza crizei de lichiditati.
Intre timp, Banca Centrala a Bulgariei a dat un avertisment referitor
la incercarea de discreditare a bancilor autohtone: "In ultimele zile,
au existat incercari de destabilizare a statului printr-un atac
organizat si nefondat asupra bancilor bulgare". Dupa informatiile publicatiei Spiegel,
ministrul bulgar de interne Tswetlin Jowtschew ar fi afirmat ca s-au
raspandit zvonuri referitoare la aceste banci prin intermediul
sms-urilor si internetului. Banca Centrala cu sediul la
Sofia a solicitat institutiilor statului "sa apere stabilitatea tarii si
sa ia masuri contra zvonurilor neadevarate si rauvoitoare". Joi 26
iunie ar fi fost declansata si o ancheta juridica in acest sens.
Premierul Plamen Oresharski a declarat ca vor fi folosite toate
mijloacele institutionale ale tarii, pentru a aduce situatia sub
control. "Vom sustine toate eforturile Bancii Centrale. Eu
nu vad vreun motiv de ingrijorare pentru cetateni", a declarat
premierul bulgar. Si presedintii celor mai importante partide din
Bulgaria ar fi declarat ca sustin masurile Bancii Centrale si ale
celorlalte institutii, pentru a sprijini sistemul bancar.
Desi de
vineri dupa-amiaza pana luni filialele bancii raman inchise,
tranzactiile online si platile la bancomate pot fi efectuate, potrivit
declaratiei unui purtator de cuvant al FIBank, facuta pentru agentia de
stiri Reuters.
Perspectivele economice ale zonei euro continuă să fie provocatoare, însă a doua parte a acestui an ar putea aduce o uşoară revenire, spune preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi."Există câteva semne de posibilă stabilizare", a afirmat Draghi, într-un discurs susţinut în timpul unei vizite la Shanghai, adăugând: "Scenariul nostru de bază continuă să prevadă o revenire treptată începând din a doua parte a anului".După ce, luna trecută, a redus dobânda de politică monetară a BCE la 0,5% (minim istoric), Draghi a semnalat că instituţia este pregătită să continue scăderea acestei rate, dacă situaţia economică se va înrăutăţi.Ulterior afirmaţiilor lui Draghi, datele oficiale au arătat că şomajul din zona euro a atins un nou record în aprilie, de peste 12%, iar recesiunea s-a înrăutăţit în primul trimestru. Totuşi, majoritatea analiştilor anticipează că BCE nu va reduce din nou dobânda în cadrul şedinţei de politică monetară programată pentru data de 6 iunie. "Motoarele unei reveniri economice progresive sunt politica monetară puternic acomodativă şi evoluţia pozitivă a exporturilor, generată de cererea externă", a mai spus Draghi, adăugând: "Recentele creşteri ale burselor au adus câştiguri practic tuturor agenţilor economici, inclusiv corporaţiilor, băncilor şi populaţiei".Pe de altă parte, preşedintele BCE le-a cerut băncilor să menţină o abordare transparentă în privinţa riscurilor, deoarece sectorul financiar trebuie să transmită către economia reală efectul politicii monetare a BCE. "Este în primul rând responsabilitatea acţionarilor să se asigure că banca lor este solvabilă şi are capacitatea să-şi susţină activitatea. Iar dacă sectorul privat nu poate sau nu doreşte să furnizeze capitalul necesar ca să asigure solvabilitatea, autorităţile fiscale şi de reglementare trebuie să decidă ce măsuri trebuie luate", a declarat Draghi, precizând că BCE nu poate ajuta băncile să se recapitalizeze.Oficialul BCE a subliniat că toate deficitele de capital din sistemul bancar trebuie acoperite fie de guverne, fie de fondurile de salvare ale zonei euro, înainte ca instituţia să devină supraveghetor unic în UE.
Depunatorii
se tem de un crash bancar in Bulgaria. First Investment Bank (FIBank) a
fost asaltata saptamana trecuta de un val de retrageri de bani din
conturi. In cateva ore, clientii bancii au retras 800 de milioane de
leva (409 milioane de euro), dupa cum a comunicat institutul bancar, al
treilea ca marime al tarii, citat de presa locala si cea germana. Banca
ar fi fost victima unor "atacuri criminale" si destabilizatoare,
concretizate prin zvonuri false raspindite prin SMS si internet. Tot in
luna iunie, filialele Corporate Commercial Bank (Corpbank) din Sofia au
fost si ele tinta unui "run" bancar fara precedent, clientii formand
cozi lungi, ca sa isi retraga banii depusi. Corpbank a fost nevoita
sa-si inceteze pentru moment platile, din cauza crizei de lichiditati.
Intre timp, Banca Centrala a Bulgariei a dat un avertisment referitor
la incercarea de discreditare a bancilor autohtone: "In ultimele zile,
au existat incercari de destabilizare a statului printr-un atac
organizat si nefondat asupra bancilor bulgare". Dupa informatiile publicatiei Spiegel,
ministrul bulgar de interne Tswetlin Jowtschew ar fi afirmat ca s-au
raspandit zvonuri referitoare la aceste banci prin intermediul
sms-urilor si internetului. Banca Centrala cu sediul la
Sofia a solicitat institutiilor statului "sa apere stabilitatea tarii si
sa ia masuri contra zvonurilor neadevarate si rauvoitoare". Joi 26
iunie ar fi fost declansata si o ancheta juridica in acest sens.
Premierul Plamen Oresharski a declarat ca vor fi folosite toate
mijloacele institutionale ale tarii, pentru a aduce situatia sub
control. "Vom sustine toate eforturile Bancii Centrale. Eu
nu vad vreun motiv de ingrijorare pentru cetateni", a declarat
premierul bulgar. Si presedintii celor mai importante partide din
Bulgaria ar fi declarat ca sustin masurile Bancii Centrale si ale
celorlalte institutii, pentru a sprijini sistemul bancar.
Desi de
vineri dupa-amiaza pana luni filialele bancii raman inchise,
tranzactiile online si platile la bancomate pot fi efectuate, potrivit
declaratiei unui purtator de cuvant al FIBank, facuta pentru agentia de
stiri Reuters.
ARTICOLE; INFORMATII,DIVERSE
York http://risc-management-proxemis.blogspot.de/
http://investments-european-union-romania.blogspot.com/


Romania este tara paradoxurilor, bugetarii cistiga mai mult ca cei care aduc plus valoare bugetului,bugetarii primesc sporuri peste sporuri,prime de carciun si de pasti,etc. Majoritatea bugetarilor au economii de sute de mii de euro. Cele mai multe vile, casele de vacanta sint tot ale bugetarilor. Cum ajung partidde noi la guvernare arunca cu bani in bugetari si in asistatii sociali.
Firmele private mici nu sint ajutate, in schimb firmele straine care investesc in Romania primesc tot felul de subventii,ajutoare,compensatii,etc. Eu am avut o firma cu 12 angajati. Am inchis-o,fac sarbatorile in tara si am plecat din Rmania!...Ii las pe PSD istii si pe Ponta mincinosul, sa-i plateasca pe bugetari din contul matusii Tamara sau din contul lor, ca sint bogati de dau pe afara.
Un document oficial ajuns pe masa de lucru a Ministerului Finantelor semnaleaza ca in Legea bugetului de stat s-a strecurat o eroare care ar putea face Romania sa rateze tinta de deficit bugetar cu cel putin 800 de mlioane de euro. Problema semnalata Ministerului Finantelor este includerea eronata in lege a Fondului National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii (FNGCIMM) si a Fondului de Contragarantare. Din cauza includerii Fondului de Garantare in Legea Bugetului, cele peste 770 milioane de euro acordate de Fond ca garantie pentru creditele IMM-urilor vor fi considerate ca fiind ajutor de stat. Documentul, semnat de oficialii Fondului de Garantare, mai mentioneaza ca portofoliul de garantii este in crestere. Teoretic, acesta se poate masura chiar in miliarde de euro, deoarece Fondul poate acorda garantii pana la o valoare de 15 ori mai mare decat capitalul fondului, care este de 200 de milioane de euro. Deficitul bugetar estimat pentru 2013 este de circa 3 miliarde de euro in conditiile unui Produs Intern Brut (PIB) estimat la circa 140 de miliarde de euro. O crestere a deficitului cu un miliard de euro ar face imposibila, practic, atingerea tintei de deficit bugetar, de 2,15% din PIB, asumata de Guvernul Ponta. Fapt de neiertat, mai ales atunci cand se produce ca urmare a unei gafe sau a incompetentei.
Unsprezece tari din Uniunea Europeana au obtinut aprobarea celorlalte state membre pentru a aplica o taxa asupra tranzactiilor financiare, a anuntat ministrul francez al Economiei, Benoit Hamon, citat de AFP."O cooperare intarita a fost adoptata" in cadrul reuniunii ministrilor de Finante ai celor 27 de state membre, care a avut loc la Bruxelles, a spus Hamon.Aceasta era ultima aprobare de care aveau nevoie cele 11 state pentru a aplica noua taxa, dupa cel al Comisiei Europene, in octombrie, si cel al Parlamentului European, in noiembrie.Hamon, care a afirmat ca doreste aplicarea taxei "cat mai repede posibil", a precizat ca asteapta acum "un text practic si rapid" din partea Comisiei Europene. "Este un fapt pozitiv ca exista 11 state in UE care vor introduce o taxa ce incepe sa deseneze ce este lumea post-Lehman Brothers", a subliniat ministrul francez. Este vorba despre prima cooperare intarita intre tarile europene in domeniul fiscal. Franta, Germania, Belgia, Portugalia, Slovenia, Austria, Grecia, Italia, Spania, Slovacia si Estonia sunt cele 11 state implicate in aceasta procedura. Potrivit propunerii initiale inaintate de Comisie celor 27 de tari membre in urma cu un an si jumatate, dar care ar putea fi modificata, se are in vedere taxarea tuturor tranzactiilor intre institutiile financiare (banci, burse, societati de investitii, companii de asigurare, hedge funds). Schimburile de actiuni si obligatiuni ar urma sa fie taxate cu 0,1% iar contractele derivate cu 0,01%. Taxa se aplica in momentul in care cel putin o institutie financiara care participa la tranzactie este din UE, chiar daca tranzactia are loc in afara Uniunii.
Datoria bancilor din Grecia a urcat la aproape 28 miliarde de euro, după raportarea rezultatelor trimestriale ale grupurilor bancare elene, a relatat ieri site-ul ekathimerini.com, citat de Agerpres. Astfel, Piraeus Bank a anunţat joi că necesităţile sale de recapitalizare se ridică la 7,3 miliarde de euro, după ce a înregistrat pierderi nete de 629 milioane de euro (833 milioane de dolari) în primele nouă luni din 2012. De asemenea, Piraeus a cerut încă 500 milioane de euro pentru banca recent achiziţionată, ATEbank. National Bank of Greece (NBG) va avea nevoie de 9,7 miliarde de euro, Alpha Bank de 4,6 miliarde de euro şi Eurobank Ergasias de 5,8 miliarde de euro. Astfel, nota de plată pentru recapitalizarea principalelor grupuri bancare elene se ridică la aproximativ 27,9 miliarde de euro. Vineri, National Bank of Greece a anunţat că a înregistrat pierderi nete de 2,45 miliarde de euro în primele nouă luni din 2012, în timp ce pierderile Alpha Bank s-au ridicat la 711,8 milioane de euro. De fapt, dependenţa băncilor locale de capitalul de stat depăşeşte 30 miliarde de euro, deoarece NBG, Eurobank, Alpha Bank şi Piraeus Bank au emis deja acţiuni preferenţiale în valoare de 4 miliarde de euro. Capitalizarea lor totală se ridică la 2,6 miliarde de euro. În 2011, Banca Centrală a Greciei anunţase că instituţiile elene de creditare trebuie să menţină anul acesta un indice de bază de rang 1 (Core Tier 1 ratio) de minim 10%, peste cerinţele stabilite de Autoritatea Bancară Europeană (EBA), de 9%. Pentru a îndeplini aceste cerinţe, grupurile bancare elene au nevoie de 28 miliarde de euro până în 2014. Guvernul de la Atena intenţiona să discute cu reprezentanţii FMI, UE şi BCE reducerea cerinţelor privind capitalul de bază Tier 1 pentru băncile din Grecia sub 10%, dar nu s-a ajuns la nici un acord. Cu toate aceste oficialii bancari eleni sunt optimişti şi cred că în următoarele luni vor exista iniţiative de reducere a cerinţelor privind capitalul.

Fiducia, nou-introdusă în Codul civil la 1 octombrie 2011, poate fi un model eficient de administrare şi protejare a activelor. Însă implicaţiile sale fiscale nu sunt pe deplin reglementate.Fiducia, împrumutată recent de legislaţia românească, este operaţiunea prin intermediul căreia se face un transfer de patrimoniu de la o persoană fizică sau juridică (numita constituitor) către unul sau mai multi fiduciari. Aceştia din urmă au obligaţia de a administra bunurile transferate în folosul unuia sau mai multor beneficiari. Calitatea de fiduciar o pot avea doar instituţiile de credit, societăţile de investiţii sau de administrare a investiţiilor, societăţile de servicii de intermediere financiară, societăţile de asigurare şi reasigurare, avocaţii sau notarii publici. Fiducia are mare succes în ţările anglo-saxone, unde funcţionează sub conceptul de trust. Potrivit Mihaelei Mitroi, partener consultanţă fiscală PwC România, flexibilitatea trust-ului l-a făcut dezirabil inclusiv firmelor româneşti.
Banca Naţională a României va înfiinţa un nou tip de instituţie financiară care sa preia bancile in dificultate - "banca-punte". Aşa-numita "bridge bank" va fi constituită de către Fondul de Garantare a Depozitelor. Fondul va împuternici noua instituţie să preia o instituţie de credit cu probleme grave de solvabilitate şi lichiditate. Criteriile pe baza cărora va avea loc o asemenea preluare, respectiv dacă noul mecanism de salvare a unei bănci va fi valabil pentru orice instituţie de credit, vor trebui stabilite. Autoritatile romane au stabilit impreuna cu mai marii Fondului Monetar Internaţional că, până la sfârşitul lunii octombrie, va reglementa funcţionarea instituţiei de tipul "bridge bank" pentru extinderea gamei de instrumente care să permită intervenţii rapide în sistem pentru păstrarea stabilităţii financiare in generale. Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale trebuia să discute vineri aprobarea acestor noi reglementări, iar Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, a declarat că aceste schimbări vor fi făcute publice în perioada următoare, după avizul final al Consiliului de Administraţie al institutiei centrale.
Comisia Europeană a adoptat noul pachet legislativ privind politica de coeziune pentru perioada 2014-2020, care prevede un set de reguli foarte stricte pentru accesarea fondurilor europene în perioada următoare, informează un comunicat remis presei.
Banca Chinei a oprit tranzacţionarea pe piaţa valutară şi schimburile valutare cu unele bănci europene din cauza evoluţiilor crizei datoriilor suverane în zona euro, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul. Printre instituţiile de creditare europene se află Societe Generale, Credit Agricole şi BNP Paribas din Franţa, iar China a oprit tranzacţiile în parte din cauza deciziei Moody's de a revizui în scădere ratingurile acestor bănci. O altă bancă chineză a oprit schimburile în yuani cu băncile europene, susţin sursele. Reprezentanţii băncilor Societe Generale, UBS şi BNP Paribas nu au comentat informaţia.