Caiet de teme şi exerciţii rezolvate din Manual Clasa a V-a Editura Petrion (autori: Marin Iancu, Ion Dumitru, Vasile Molan şi Gabriel Chelaru

Clasa a V-a

 

Autori:

MARIN IANCU

ION DUMIITRU

VASILE MOLAN

GABRIEL CHELARU

 

EDITURA PETRION

 

VOCABULARUL LIMBII ROMANE

Exerciţii (pag. 15)

1. grai: glas, voce, limbă, vorbă;

sacru: sfânt, cu caracter religios, divin;

mândru: orgolios, trufaş, îngâmfat, încrezut;

glăsuire: acţiunea de a glăsui şi rezultatul ei, zicere, vorbire;

vatră: cămin, cuptor, silişte, teren construibil, loc înălţat pe care se face focul la ţară;

a moşteni: a primi un bun prin secesiune a deveni moştenitorul cuiva, a deţine o caracteristică pe cale ereditară.

2. Strămoşii s-au trudit să păstreze graiul neamului românesc. Pentru pământul sacru al patriei ei şi-au dat viaţa. Acest popor mândru de faptele lui a dat glăsuire să apere tot românul vatra strămoşească. Urmaşii moşilor şi strămoşilor noştri au moştenit curajul, bărbăţia şi dragostea de ţară.                    

3. complet, detaliat, reşou, start, vehicul, cămaşă.

Exerciţii (pag. 19)     

1. Primii ghiocei au răsărit din zăpadă. Copilaşul a răsărit deodată în faţa mamei. El a răsărit mare şi voinic printre frăţiorii lui. În recreaţie copiii bat mingea cu voioşie şi gălăgioşi. Primăvara ţăranii bat porumbul pentru vânzare. Străinul a bătut insistent la poarta vecinului nostru. Braţul Chilia este navigabil. L-a apărat cu braţul său puternic. Se plimbau pe faleză braţ la braţ. Şi-a dus bicicleta într-un loc tainic. Râuleţul clipocea tainic printre sălcii. Un gând tainic i-a dat noi puteri.

2. Focul se stingea în vatră.

Exerciţii de vocabular (pag. 22)

1. a cutreiera: a colinda, a străbate, a umbla, a merge, a vagabonda;

freamăt: frământare, tălăzuire, agitaţie, foşnet, susurare;

văpaie: arşiţă, dogoare, vâlvătaie;

radioasă: luminos, încântat, vesel, fericit.

În noaptea colindului, copiii cutreieră satul. Am ascultat freamătul frunzelor de sălcii din fundul grădinii. Soarele a apus pe muchia dealului într-o văpaie purpurie. Am ascultat într-o seară de vară susurul tainic al izvorului.

Fata îi zâmbi radioasă privindu-l cu ochii ei de azur.

2. retras, ascuns; cu poftă, cu râvnă; bătrân, uscat; luminoasă, strălucitoare.                     

Exerciţii de vocabular (pag. 31)

1. Prin perdeaua subţire străbat razele soarelui, în zorii zilei. Văzând lupul, m-au cuprins fiori de teamă. Motanul a poftit la caşcavalul de pe masă. Gospodarul pândeşte pepenii de hoţi. Căţeluşul crănţănea lacom un oscior. După rezolvarea temelor, Dănuţ a şters-o la joacă.

2. a) a amăgi cu vorba, a înşela pe cineva; b) a descoperi, cu ajutorul mirosului, ceva sau pe cineva.,

3. Simţind apropierea lupului, vulpea a şters-o în vizuină. Admirau expoziţia de pictură, fiind munciţi de acelaşi gând de a deveni pictori. Cu gândul la plecare, musafirul grăbit nu-şi mai găsea locul.

4. Domnitorul a ţinut divan în sala tronului cu toţi dregătorii.        

CUVINTE DERIVATE

Exerciţii (pag. 36)          

1. copil

2. faţadă, faţetă, făţuială, făţuire; mintal, mintos.    

3. Nu este reprezentativ pentru această clasă.

Exerciţii (pag. 37)

1. (a) crede: credincios, credinţă, încredere, încrezut încredinţare, încrezător;

galben: gălbeniu, îngălbeni, îngălbenire, gălbinare;

clar: clarifica, clarificare, claritate, clarificator;

a găsi: găsire, găsitoare, găsitor, găsit;

înalt: înălticel, înăltuţ, înăltişor, înălţa, înălţare, înălţime, înălţător;

sat: sătuc, sătuleţ, sătean, săteancă, sătucean.

2. a. cu sufixe: colţişor, şoricelul, bunătate, stăruinţă, şoricuţ, ocniţă;

b. cu prefixe: străbătut, neclintit, răsuceşte, nebun, neliniştit.

3. rădăcină: colţ, şoric, bun, stăr, ocn, băt (bat), clint, suc, bun, liniştit;

cuvânt de bază: colţ, şoarece, bun, (a) stărui, ocnă, (a) bate, (a) clinti, (a) suci, bun, linişte.

4. împărţi, împăduri, dezgheţat, înnegurare.

5. Înaintea consoanelor b, p, se scrie m, dar se şi pronunţă m. Se scriu cu „dez” cuvintele care au consoana iniţială b, d, g, v, l, r, m, n sau o vocală, ca de pildă: dezbinare, dezdoi, dezgropa; dezveli, dezlânat, dezrobi, dezmembra, deznoda, dezintegra, dezechipa ş.a. Se scriu cu dublu n cuvinţele care încep cu consoana n: noapte/înnopta; negru/înnegri; nebun/înnebuni; nod/înnoda ş.a.

FAMILIA LEXICALĂ

Exerciţii pag. 38)

1. frunză: frunzar, frunziş, frunzet, frunzătură, frunzişoară, frunziţă, frunzos, frunzuleană, înfrunzire.

2. Fiindcă sunt formate de la aceeaşi rădăcină (crea).

3. a vedea; a vorbi.

4. Am citit o poveste de I. Creangă. Povestirile lui sunt foarte plăcute fiindcă el este un povestitor talentat. Orice povestioară din cartea acestui scriitor ne atrage prin farmecul limbii şi conţinut. În clasa noastră avem o colegă care are darul de a povesti frumos şi clar. Şi noi putem povesti, dar nu chiar ca ea.

 

Exerciţii de vocabular (pag. 43)

1. Căţeluşul ajunsese o stârpitură din lipsă de hrană.

După chinuri groaznice, bolnavul şi-a dat obştescul sfârşit.

Acest olar execută, cu iscusinţă, vase de lut. Ştefan cel Mare a stăpânit Moldova cu o cârmuire dreaptă. Din atacul în care a fost surprins el a scăpat teafăr. Se istovise cumplit de muncă grea. Păcală a intrat slugă cu simbrie la popa din sat.

2. Cu câţiva pepeni ei şi-au alinat foamea. Fiindcă a învăţat bine şi a ascultat părinţii, fiul cel mai mic a ajuns om mare. Omul a înţeles păţania şi n-a vrut -şi încarce sufletul cu o nedreptate. Privea marea învolburată dus pe gânduri.

3. a (se) pomeni: a se întâmpla, a se afla, a se găsi, a se trezi, a se vedea;

simbrie: răsplată, chirie, salariu, retribuţie, remuneraţie;

deşert: gol, pustiu, nepopulat.

I s-a întâmplat uneori să piardă autobuzul. Mergând îngândurat, s-a aflat deodată la marginea lacului. Nu s-a găsit alt meşter ca el. Spre seară călătorul s-a trezit la marginea satului.

După ce a intrat în curtea şcolii, s-a văzut înconjurat de copii. Drept răsplată, el s-a pomenit cu o jucărie nouă. El plătea chirie o dată la trei luni. Poştaşul şi-a cumpărat din salariu o bicicletă să ducă mai uşor corespondenţa şi ziarele abonaţilor. Pentru orele muncite peste program, primea o retribuţie specială. îl mai ajuta uneori fără nici-o remuneraţie.

Când a scos dopul, a văzut că vasul era gol. Câmpul fără oameni, fără vite părea un loc pustiu. De la un stup nepopulat nu poţi avea miere.

4. a da obştescul sfârşit, dăduse cuvântul, dă drumul, dete o gură. După o viaţă grea şi fără hrană suficientă, cerşetorul şi-a dat obştescul sfârşit. Negustorul îşi dădu cuvântul despre calitatea mărfii. Făt-Frumos dădu drumul zmeului. Ajuns la marginea râului, Andrei dete ascultare băieţilor de peste râu.

5. viteaz: vitejie, vitejesc, vitejeşte.

6. împărătesc, împărătească. Musafirii au fost serviţi cu un meniu împărătesc. Vecinul a făcut cu fiica lui o nuntă împărătească.

Celelalte pagini sunt disponibile şi le pot trimite pe e-mail, dacă te interesează.

Comments