Pagina de pornire


EUGEN   DORCESCU

poet, eseist, prozator, traducător din limbile franceză şi spaniolă

 

 

Repere biografice:

 

Nume: BERCA

Prenume: EUGENIU

Pseudonim: EUGEN   DORCESCU

Data naşterii: 18 martie 1942.

Locul naşterii: Târgu-Jiu, judeţul Gorj, Str. Victoriei, nr. 93.

Părinţii: tatăl – Eugenie  Berca, învăţător; mama – Alexandra Berca (născută  Dorcescu ), învăţătoare.

Soţia: Mirela-Ioana Borchin-Dorcescu, conferențiar universitar, prozator, eseist.

Studii: Liceul “Fraţii Buzeşti” din Craiova (absolvit în 1961); Facultatea de Filologie a Universităţii din Timişoara (1966). 

Funcţii: cercetător, cercetător ştiinţific şi cercetător ştiinţific principal, la Filiala din Timişoara a Academiei Române (1966 – 1984); redactor  (1985), redactor-şef (1985 – 1989), director (1990) la Editura  Facla din Timişoara.

Doctorat: Doctor în filologie, cu teza Structura lingvistică a metaforei în poezia română modernă (Universitatea din Timişoara, 1975).

Data primirii în Uniunea Scriitorilor:  1976.

 

Repere bibliografice:

 

Debutul absolut: “Viitorul”, Turnu-Severin, 1969 (o proză poetică); “Luceafărul”, 1970 (poezie). Debutul în revistă (“Luceafărul”) a fost vegheat de Al. Philippide, Ştefan Bănulescu şi Cezar Baltag.

Debutul editorial: Pax magna, poezie, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1972.

 

Opera:

Pax magna, poezie, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1972 (debutul editorial a fost vegheat de Mircea Ciobanu, Marin Preda şi Mihai Gafiţa); Metafora poetică, eseu, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1975; Desen în galben, poezie, Editura Facla, Timişoara, 1978; Embleme ale realităţii, eseu, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1978; Arhitectura visului, poezie, Editura Facla, Timişoara, 1982; Culegătorul de alge, poezie, Editura Facla, Timişoara, 1985; Dodoacă şi Biciuşcă, proză fantastică, Editura Facla, Timişoara, 1986; Castelul de calcar, proză fantastică, Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1988; Căsuţa fermecată, povestiri, Editura Junimea, Iaşi, 1989; Epistole, poezie, Editura Dacia, Cluj - Napoca, 1990; Cărarea din insulă, proză fantastică, Editura Excelsior, Timişoara, 1991; Psalmii în versuri, Editura Excelsior, Timişoara, 1993; Cronică, poezie, text coperta a IV-a G. I. Tohăneanu, Editura de Vest, Timişoara, 1993; Piticul arămiu, povestiri, Editura de Vest, Timişoara, 1995; Abaddon, poezie, Editura Amarcord, Timişoara, 1995; Psalmii în versuri, ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Editura Marineasa, Timişoara, 1997; Ecclesiastul în versuri, Editura Marineasa, Timişoara, 1997; Pildele în versuri, Editura Marineasa, Timişoara, 1998; Poezii despre şi pentru Raluca, Editura Excelsior, Timişoara, 1998; Scrisori la un prieten, scrisori literare, Editura Excelsior, Timişoara, 2000; Exodul, poezie, text coperta a IV-a Adriana Iliescu, Editura Augusta, Timişoara, 2001; Omul de cenuşă, poezie, antologie de autor, cu o prefaţă de Adrian Dinu Rachieru, scurtă crestomaţie critică („Opinii”) şi bio-bibliografie de Olimpia Berca, text coperta a IV-a Virgil Nemoianu, Editura Augusta, Timişoara, 2002; Elegii, poezie, text coperta a IV-a Adriana Iliescu, Editura Mirton, Timişoara, 2003; Biblice, volum antologic, conţinând Psalmii, Ecclesiastul, Pildele şi Rugăciunea regelui Manase, text coperta a IV-a Valeriu Anania, Editura Marineasa, Timişoara, 2003; Moartea tatălui, poezie, prefaţă de Ion Arieşanu, Editura Marineasa, 2005; Basme şi povestiri feerice, volum antologic, Editura Eubeea, Timişoara, 2005; L’histoire d’une névrose, Unsprezece povestiri francofone, Editura Mirton, Timişoara, 2007;  În Piaţa Centrală, poezie, prefaţă de Virgil Nemoianu, text coperta a IV-a Virgil Nemoianu, Editura Marineasa, 2007; drumul spre tenerife, poezie, Editura Eubeea, Timişoara, 2009; Poetica non-imanenţei, Editura Palimpsest, Bucureşti, 2009;  Elegiile de la Bad Hofgastein, poezie , Editura Mirton, Timişoara, 2010; Nirvana, poezie, Editura Mirton, Timişoara, 2014; Nirvana. Cea mai frumoasă poezie, ediție critică de Mirela-Ioana Borchin, Editura Eurostampa, Timișoara, 2015; Elegiile de la Carani, Editura Mirton, Timișoara, 2017; Sub cerul Genezei, selecție și notă asupra ediției: Mirela-Ioana Borchin, Editura Mirton, Timișoara, 2017

 

Cărţi apărute la edituri on-line:

Poetica non-imanenţei, Editura on-line Semănătorul, Bucureşti, iulie 2008.

Omul din oglindă, poezie, antologie de autor, Editura on-line Semănătorul, Bucureşti, ianuarie 2009; drumul spre tenerife, ediţia a II-a revizuită, Editura on-line Semănătorul, Bucureşti, 2009;

Abyssus abyssum invocat, poezie, antologie tematică de autor, Editura on-line Semănătorul, Bucureşti, 2009;

Omul din oglindă, poezie, antologie de autor, ediţia a II-a revizuită,  Globusz Publishing, 2009;

Poemele bătrânului - Poemas del viejo, poezie, ediţie bilingvă română - spaniolă, Editura on-line Semănătorul, Bucureşti, 2010.

 

Ediţii critice: Constantin Diaconovici Loga, Gramatica românească (în colaborare cu Olimpia Şerban-Berca), Editura Facla, Timişoara, 1973.

 

Traduceri:

Pierre Loti, Doamna Crizantema, roman, Editura Excelsior, Timişoara, 1998; Coriolano González Montañez, Călătoria, poezie, Editura Mirton, Timişoara, 2010; Rosa Lentini, Tsunami şi alte poeme, Editura Mirton, Timişoara, 2011; Andrés Sánchez Robayna, Umbra şi aparenţa – La Sombra y la apariencia, poezie,  ediţie bilingvă, spaniolă-română, traducere şi prezentare: Eugen Dorcescu, Editura Mirton, Timişoara, 2012.

Alte traduceri (în reviste): Baudelaire, Lamartine, Leconte de Lisle, Ernesto Suarez, Elkin Restrepo, Fernando Sabido Sánchez; M. Cinta Montagut, Goya Gutiérrez .


Traduceri din opera lui Eugen Dorcescu (volume):

el camino hacia tenerife, Idea Ediciones, Colección Atlántica, Santa Cruz de Tenerife - Las Palmas de Gran Canaria, Spania, 2010;

Poemas del viejo - Poemele bătrânului, poezie, ediţie bilingvă, spaniolă - română, traducere: Rosa Lentini şi Eugen Dorcescu, prefaţă: Andrés Sánchez Robayna, Ediciones Igitur, Montblanc (Tarragona), Spania, 2012;


Las elegías de Bad Hofgastein, ediţie bilingvă, spaniolă – română, traducere şi prefaţă: Coriolano González Montañez, Editura Mirton, Timişoara, 2013.

                                                      *

 

Referinţe critice (selectiv, în volume):

Marian Popa, Dicţionar de literatură română contemporană, Editura Albatros, Bucureşti, 1977; Florea Firan, Profiluri şi structuri literare, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1986; Alexandru Ruja, Parte din întreg, I, Editura de Vest, Timişoara, 1994; Laurenţiu Ulici, Literatura română contemporană, Editura Eminescu, Bucureşti, 1995; Olimpia Berca, Dicţionar al scriitorilor bănăţeni, Editura Amarcord, Timişoara, 1996; Carmen Odangiu, Jocul cu umbra, Fundaţia Culturală „Ioan Slavici”, Arad, 1996; Gheorghe Mocuţa, La răspântia scriiturii, Editura Mirador, Arad, 1996; Gheorghe Luchescu, Din galeria personalităţilor timişene, Editura „Dacia Europa Nova”, 1996; Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, Dicţionarul scriitorilor români, D-L, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1998; Alexandru Ruja, Parte din întreg, II, Editura Excelsior, Timişoara, 1999; Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori şi lingvişti timişoreni, Editura Marineasa, Timişoara, 2000; Gheorghe Mocuţa, Pe aceeaşi arcă, Editura Mirador, Arad, 2001; Marian Popa, Literatura română de azi pe mâine, II,  Fundaţia Luceafărul, Bucureşti,  2001; Who’s  Who în România, Bucureşti, 2002; Rodica Opreanu, Flux continuu, Editura Augusta, Timişoara, 2002; Alexandru Ruja, Literatura română contemporană. Poezia I, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2002; Ildico Achimescu, Ca sticla, zidul, Editura Augusta, Timişoara, 2004; Mircea Şerbănescu, Timişoara – memorie literară II, Editura Artpress, Timişoara, 2004; Mircea Lăzărescu, Despre sărbători, grădini şi logos, Editura Brumar, Timişoara, 2004; Dicţionarul general al literaturii române, C – D, Academia Română, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2004; Dicţionar al scriitorilor din Banat, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2005; Aurel Sasu, Dicţionarul biografic al literaturii române, Editura Paralela 45, Piteşti, 2006; Alexandru Ruja, Printre cărţi, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006; Ion Jurca Rovina, În umbra scenei, Editura Zamolsara, Timişoara, 2006; Al. Doru Şerban, Nelu Vasile, Autori gorjeni şi cărţile lor, Editura Măiastra, Târgu-Jiu 2007; Paul Eugen Banciu, Aquilina Birăescu, Timişoara literară. Dicţionar biobibliografic al membrilor Uniunii Scriitorilor – Filiala Timişoara, Editura Marineasa, Timişoara, 2007;  Livius Petru Bercea, Itinerar critic, Editura Hestia, Timişoara, 2007; Livius Petru Bercea, Scriitori şi cărţi, Editura Nagard, Lugoj, 2008; Rodica Opreanu, Întâmpinări cordiale, Editura Eubeea, Timişoara, 2008; Ion Arieşanu, Printre înţelepţi, Editura Eubeea, Timişoara, 2008; Mircea Lăzărescu, Odiseu fără Ithaca, Editura Bastion, Timişoara, 2009; Alexandru Ruja,  Printre cărţi – prin ani, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2009; Sorina Ianocici-Jecza, Olimpia Berca, Poezia lui Eugen Dorcescu, comentată de...Crestomaţie critică, Fundaţia Interart Triade, Brumar, Timişoara, 2009; Constantin Stancu, Abisul de lângă noi sau o călătorie iniţiatică alături de Eugen Dorcescu, Editura on-line Hatzegworld, 2010; Boris Crăciun şi Daniela Crăciun-Costin, Dicţionarul scriitorilor români de azi, Editura Porţile Orientului, Iaşi, 2011; Alexandru Ruja, Lecturi – cărţi – zile, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2012; Iulian Chivu, Lecturi intermitente, Editura Tipo Moldova, 2013; Alina Kristinka, Literatura română. Dicţionarul autorilor români contemporani, Editura Arial, Ploieşti, 2013; Cezarina Adamescu, Întâlniri afective, Editura InfoRapArt, Galaţi, 2013; Mirela-Ioana Borchin, Eugen Dorcescu sau vocația vectorială a Nirvanei, eseu hermeneutic, 150 de pagini, însoțind ediția critică Eugen Dorcescu, Nirvana. Cea mai frumoasă poezie, Editura Eurostampa, Timișoara, 2015; Mirela-Ioana Borchin, Etern într-o eternă noapte-zi. Eseu hermeneutic în dialog cu Poetul Eugen Dorcescu, Editura Mirton, Timișoara, 2016; Mirela-Ioana Borchin (coordonator), Despre Eugen Dorcescu. Volum omagial - 75, Editura Mirton, Timișoara, 2017; Mirela-Ioana Borchin, Primăvara elegiei (Despre Elegiile de la Carani de Eugen Dorcescu), Editura Mirton, Timișoara, 2017


Marian Popa, Istoria literaturii române de azi pe mâine, II, Editura Semne, Bucureşti, 2009 etc.

 

                                                      *

Premii, distincţii:

- Premiul pentru poezie al Asociaţiei Scriitorilor din Timişoara, acordat în 1983, pentru volumul Arhitectura visului, 1982;

- Premiul pentru poezie al Filialei din Timişoara a Uniunii Scriitorilor, acordat în 1994, pentru volumele Psalmii în versuri, 1993 şi Cronică, 1993;

- Premiul pentru eseu al Filialei din Timişoara a Uniunii Scriitorilor, acordat în 2001, pentru volumul Scrisori la un prieten, 2000;

- Premiul Salonului Naţional de Carte “Cart Vest”, acordat în 2000, pentru volumul Scrisori la un prieten, 2000;

- Diploma de excelenţă a Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu cultural naţional al judeţului Timiş, 2002;

- Diploma şi medalia “Pro cultura timisiensis”, 2002;

- Diploma de excelenţă pentru întreaga activitate literară, acordată de Filiala din Timişoara a Uniunii Scriitorilor, 2006;

- Premiul literar „Nikolaus Berwanger” pe anul 2006, pentru întreaga creaţie poetică, decernat de Filiala Timişoara a Uniunii Scriitorilor;

- Premiul de poezie al Uniunii Scriitorilor, Filiala Timişoara, pentru volumul drumul spre tenerife, 2009;

- Premiul de excelenţă al Municipiului Timişoara pentru poezie pe anul 2010;

- Premiul "Opera Omnia", pentru întreaga creaţie literară, acordat de Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Timişoara, 23 noiembrie 2012;

- Premiul de excelenţă al Municipiului Timişoara, pentru întreaga creaţie literară, 23 noiembrie 2012;

- Premiul special al Juriului Filialei din Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România pentru ediția definitivă Nirvana. Cea mai frumoasă poezie, decembrie 2016;

- Marele premiu „Sfântul Gheorghe” la Festivalul internațional de poezie „Drumuri de spice”, Uzdin, Serbia, iulie 2017 etc.

- Titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Timişoara, decernat la 1 august 2014. 


Eugen Dorcescu

(Timisoara, Rumanía)

 

 

Ficha bio-bibliografica

 

 

Poeta, prosista, ensayista; miembro de la Unión de Escritores de Rumanía. Doctor en Letras. Nació el 18 de marzo de 1942.

 

Ha publicado (obra poetica):

 

- Omul de cenuşă (El hombre de ceniza, L’homme de cendre, The ashes man), antología de autor que incluye los ocho libros de poesía, aparecidos entre 1972 y 2001, 2002;

- Biblicele (Las Bíblicas, Les Bibliques, The biblicals), 2003;

- Elegii (Elegías, Elégies, Elegies), 2003;

- Moartea tatălui (La muerte del padre, La mort du père, The father’s death), 2005;

- În Piaţa Centrală (En la Plaza Central, Dans la Place Centrale, In the Central Square), 2007 ;

- Omul din oglindă (El hombre del espejo, L’homme du miroir, The man of the mirror), antología de autor (2003 – 2008), con comentarios y bio-bibliografía, 2009;

- Abyssus abyssum invocat, 2009;

- drumul spre tenerife (el camino hacia tenerife, le chemin vers tenerife, the way to tenerife), 2009;

- el camino hacia tenerife, Idea Ediciones, Colección Atlántica, Santa Cruz de Tenerife - Las Palmas de Gran Canaria, Spania, 2010.

- Elegiile de la Bad Hofgastein, Editura Mirton, Timişoara, 2010;

- Poemas del viejo - Poemele bătrânului, Prefacio: Andrés Sánchez Robayna, Ediciones Igitur, Montblanc (Tarragona), 2012;

- Las elegías de Bad Hofgastein, ediţie bilingvă, spaniolă – română, traducere şi prefaţă: Coriolano González Montañez, Editura Mirton, Timişoara, 2013;

- Nirvana, Editura Mirton, Timişoara, 2014;

- Nirvana. Cea mai frumoasă poezie, ediție critică de Mirela-Ioana Borchin, Editura Eurostampa, Timișoara, 2015; 

- Elegiile de la Carani, Editura Mirton, Timișoara, 2017; 

- Sub cerul Genezei, selecție și notă asupra ediției: Mirela-Ioana Borchin, Editura Mirton, Timișoara, 2017

 


 


Opiniones:

“¿Cuándo el mundo se dará cuenta de que Eugen Dorcescu es uno de nuestros grandes poetas contemporáneos?... Con el riesgo de repetirme, tengo que señalar que Dorcescu debe ser considerado como uno de los más importantes y valiosos poetas actuales de la literatura rumana, de hecho, uno de los relativamente pocos poetas verdaderos que han escrito en las últimas dos décadas en esta zona situada entre el Danubio y las Cárpatos”.  (Virgil Nemoianu, catedrático, Catholic University of America, Washington, vicepresidente de la Academia Europea de Artes y Ciencias).

                                                     

                                                                   *

 

“…el encanto indicible de la poesía de Eugen Dorcescu. Aleación sutil, inestricable entre la sensación y el espíritu, entre la vivencia y el ensueño, entre lo profano y lo sagrado”.

                                                                      (Adriana Iliescu)

 

                                                                    *

“El pensamiento pesado. Esto es Eugen Dorcescu: el pensamiento pesado”.

                                                                      (Marcel Turcu)

 

                                                                     *

EUGEN DORCESCU (Timişoara, 1942) es una de las voces más representativas de la actual poesía rumana...Su poesía tiene un fuerte acento religioso-metafísico y existencial”.

(ABC, Madrid, supl. „ABC Cultural”, 13 nov. 2010. Selección y coordinación de Amalia Iglesias Serna)

 

“...No será inútil llamar la atención sobre Dorcescu como poeta europeo, por mucho que las condiciones sociales y culturales de su país, durante demasiados años, lo hayan aislado en gran medida en los límites de su lengua, y sólo en los últimos tiempos esta obra haya empezado a ser conocida en el resto del continente. Porque lo importante es que en la obra misma de Dorcescu están puestas algunas de las claves más hondas de la modernidad poética...”. 

(ANDRÉS  SÁNCHEZ  ROBAYNA)



"Querido Eugen, ...Creo que este poemario (Eugen Dorcescu, Nirvana, Editura Mirton, Timişoara, 2014) que le has dedicado es un maravilloso homenaje y tributo de tu amor a Olimpia-Octavia. Es tu propio Taj-Mahal hecho poesía...".

 (Mónica Delia Pereiras)

 

"NIRVANA este un splendid dar al iubirii dat iubirii".

(Marian Popa)




ENTREVISTA CON EL POETA EUGEN DORCESCU

 

 

 

 Las letras rumanas han dado grandes nombres a la literatura universal: Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, George Bacovia, Ion Barbu, Liviu Rebreanu, Marin Preda, Max Blecher, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, entre otros. Sin embargo, es poco o nada conocida. ¿A qué cree usted que se debe este hecho?

 

Je pense (mais je me trompe peut-être) que, au delà de diverses causes évidentes (les difficultés d’ordre linguistique, une relative isolation, due aux diverses circonstances historiques etc.), la explication de ce retard se trouverait, aussi, dans une certaine spécificité de lâme roumaine. Cette âme se mouve, me paraît-il, moins sur l’horizontalité socio-géographique, et plus sur la verticalité de l’histoire et de l’ésprit. Simultanément, il s’agit d’une culture, d’une littérature, d’une vision du monde, qui ont de la patience. Et, un jour, j’en suis certain, la littérature roumaine sera connue ainsi comme elle le mérite. 

 

¿Qué rasgos definitorios de la literatura rumana podría usted señalar?

 

La prééminence de la poésie sur la prose; la prééminence du lirisme sur la froideur analitique; la prééminence de l’imagination sur le sens pratique; la prééminence de la signification sur le référent; la prééminence de la tradition sur l’inovation, et de la solidité acquise sur l’expériment; la prééminence de la transcendance sur l’imanence. Et, bien sûr, beaucoup d’autres encore, dont l’identification serait la tache des historiens littéraires et des théoriciens.

 

 

A riesgo de ser atrevido, podría afirmarse que hay en su poesía una clara tendencia a la religiosidad. ¿Es éste un rasgo suyo o, por el contrario, responde a una tradición dentro de la literatura rumana? Le pregunto esto porque, por ejemplo, Mircea Eliade también aborda la religiosidad en su obra, aunque es cierto que desde otra óptica.

 

  

J’ai écrit, depuis mon début et jusqu’à présent, une poésie de facture spirituelle, dont le thème, constante, obsesive, c’est l’être (Dasein, el ser), face à l’eternité, face à la vie et face à la mort. Donc, ma poésie peut être califiée, eventuellement, comme mystique (pas religieuse), parce qu’elle exprime une relation directe avec le mistère, non une relation mediée par le rituel. Je fais une distinction tranchante entre ce qui est mystique et ce qui est religieux. D’autre part, c’est vrai que la littérature roumaine, la poésie surtout, a une longue tradition religieuse et mystique, depuis Le Psautier en vers de Dosoftei, 1673, jusqu’à Tudor Arghezi, avec ses Psaumes, au XX-ème siècle.

 

Su obra, desconocida para el público de lengua española, tiene sin embargo repercusión fuera y dentro de Rumanía. Su último libro, recién publicado, el camino a tenerife (drumul spre tenerife), ha obtenido una buena acogida de crítica. Se ha dicho que es su mejor obra poética. ¿Fue el encuentro con esta isla determinante o ya la obra bullía dentro de usted?

 

Esta Isla, Tenerife, mon île de rêve, mon île de rêverie, a été le catalyseur, la réalité extérieure qui a intégré, instantanément, une réalité intérieure. Comme je dis dans ce poème, j’ai trouvé enfin, vers le terme de mes jours, le lieu où je pourrais vivre, où je voudrais mourir” (en francés, en original).

 

¿Qué simboliza esta isla en el libro?

 

Il est très difficile à dire. Mais je suppose que cette Île bien aimée symbolise, dans mon livre, la semejanza, en sens biblique. “Dios dijo: Hagamos al hombre a nuestra imagen, según nuestra semejanza’ (Genesis 1, 26). Mais l’homme (ha’adham) a perdu, dès le commencement, cette semejanza. Et, puis, par la mort, et dans la mort, il perd, aussi, l’image. Toute sa vie l’homme de terre, cette créature qui a raté sa chance, poursuit, sans espoir,  la divine semejanza et désire, tragiquement,  la rejoindre. J’ai cru, je crois encore, que, dans cette Île, j’ai entrevu, de près, la semejanza, mi semejanza.

 

Aparte de poeta, es usted también ensayista y narrador. ¿Considera importante la reflexión poética? ¿Es un complemento necesario para el creador?

 

Je suis poète. Ni moins, ni plus, ni autre chose. En tant que “poeta doctus” (pas “artifex” – je suis artiste, non acrobate), j’ai exercé parfois ma plume et en prose ou bien en essai.  Mais ma prose est la prose d’un poète, c’est une prose fantastique. Et mes essais, consacrés, pour la plupart, à la poésie, sont, aussi, les essais d’un poète, d’un écrivain métaphysique, qui cherche à comprendre le mistère de son travail. En commentant un livre, en interprétant l’oeuvre d’un auteur quelconque, je ne les commente et ne les interprète pas, mais je les invente. 

 

 

 

Usted domina también otras lenguas como el francés, el inglés, el italien, el latín y, últimamente, ha comenzado su aprendizaje del español. ¿De qué forma otras literaturas han influido en su poesía? En otras palabras, ¿en qué autores no rumanos se reconoce?

 

Je serai absolument sincère: j’ai lu, et j’ai un profond respect pour beaucoup d’auteurs, roumains et etrangers, mais je ne me reconnais pas, a vrai dire, en aucun. Et c’est ainsi parce que les individus, humains et artistiques, sont irremplaçables. Chacun de nous, poète ou non, c’est unique. Par exemple, le français c’est ma seconde langue, après le roumain, et, de même, la littérature française c’est ma seconde littérature, après la littérature roumaine. Et l’espagnol  me fascine.  C’est une langue rythmée, sonore, solennelle, splendide, très apropriée, tout comme le roumain, à mon âme lyrique et liturgique.  J’aime Racine, Flaubert, Baudelaire, à peu prés comme j’aime Dosoftei, Eminescu, Bacovia, Arghezi. J’aime, aussi, Vergilius, Dante, Cervantes, Calderon, Lope de Vega, Milton, Hölderlin, Keats etc. Mais, « el que acumula ciencia, acumula dolor » (Eclesiastés 1, 18). Je me reconnais seulement dans les écrits de Seneca et, surtout, dans les livres poétiques, profétiques et sapientielles de la Bible.

 

 

 

 

¿Qué papel le espera a la poesía en esta sociedad cada vez más tecnificada, más deshumanizada?

 

Une société trop “réaliste”, deshumanisée, de-spiritualisée, trop addonée aux vanes problématiques et tribulations de la matière, une telle société, à laquelle la grâce a été retirée et qui, par conséquent, a perdu le centre et, maintenant, se trouve plongée en égarement, démence et angoisse, une  société semblable a fort besoin de poésie et de créateurs qui ont conscientisé leurs nécessités spirituelles. En ce qui me concerne, dans n’importe quel monde, dans n’importe quelle société, je choisirais à être ce que je deviendrai, c’est à dire, dans la lutte entre la chair et l’esprit, lutte qui m’a déchiré toute ma vie, je me situérais, sans hésiter, à coté des valeurs de l’esprit.

 

(Interviu realizat de poetul Coriolano González Montañez şi apărut în Opinión de Tenerife, 28 martie 2009)

 

 

El ser y la poesía

 

Hay muchissimas definiciones de la poesía. He aquí una celebérrima: Oratio sensitiva perfecta (Baumgarten). Mas ninguna puede expresar el último  secreto de la poesía, no puede cubrir su abismo. Puesto que ella tiene la capacidad de recuperar tambien el ser en sí y el ser en acto. La poesía es el conocimiento sensible, imaginario y revelado del ser -  cuerpo, alma y  epíritu.  El valor de una obra poetica consiste en la cantidad del ser que aquella obra contiene.

En cuanto a mi, creo que mi poesía explora el espacio, menos explorado, ubicado entre la subconsciencia y la consciencia. En este universo, tanto virtual, que real, tienden a armonizarse todos los componentes del yo –  la sensorialidad, la razón,  el afecto,  la intuición, la revelación, es decir todos las « hypostaseis » del ser, destinado a la muerte, destinado a la redención. El ser, solo, en la soledad absoluta del mundo, como una isla en el medio del mar.

 

                                                                   Eugen  DORCESCU

 (Opinión de Tenerife, 23 martie 2008)