Noi proiecte imobiliare în Bucureşti: câte malluri mai suportă Capitala?

Bucureştiul a încercat dintotdeauna să ţină pasul cu restul capitalelor europene, cu toate că autorităţile se plâng constant că piedicile din România sunt mult mai greu de trecut decât cele din afară. În acelaşi timp, investitorii privaţi şi-au văzut de treabă şi nu au ezitat să aplice la noi aceleaşi reţete de succes ca în alte ţări, însă adaptate cererii locale. Astfel, Capitala s-a îmbogăţit cu numeroase malluri, în detrimentul arterelor pietonale în care marile branduri îşi prezintă reclamele. imobiliare

„Comerţul stradal este foarte mic în Bucureşti, nu sunt bulevarde pietonale atractive pentru localnici şi pentru turişti, în care marile branduri internaţionale să fie tentate să deschidă magazine. Bucureşti este un oraş de dimensiuni demne de luat în calcul, astfel că te-ai aştepta să fie mai multe străzi cu magazine. Dar în afară de Centrul Vechi (care este dedicat afacerilor de noapte), Capitala nu are zone pietonale. De aceea, conceptul de mall a avut un asemenea succes aici”, declară pentru IMOPEDIA.ro Georgios Argentopoulos, CEO Băneasa Developments.

În prezent, Capitala are peste 20 centre de shopping şi galerii comerciale:

• • 14 centre de shopping – Băneasa Shopping City, AFI Cotroceni Park, Bucureşti Mall, Plaza Romania, Floreasca City Center Promenada, Liberty Center, Sun Plaza, Grand Arena Mall, Unirea Shopping Center, Cocor, Iris Mall, Vitantis, Fashion House, Militari Shopping Center

Deşi mallurile s-au înmulţit mai rapid decât companiile româneşti de succes, Bucureştiul este în continuare în urma altor capitale europene – avem 725.000 metri pătraţi de centre comerciale, dintre care 521.000 metri pătraţi sunt magazine non-alimentare. Chiar dacă nu ne comparăm cu cele mai „grele” metropole europene, ci cu oraşe similare, tot avem mai puţine spaţii comerciale de acest tip: în Varşovia, de exemplu, volumul total de spaţii de retail depăşeşte 1,2 milioane metri pătraţi, deşi numărul oficial de locuitori este mai mic decât în București. case oradea de vanzare

Capitala are o populaţie de 1,8 milioane locuitori, conform ultimului Recensământ, fără a lua în calcul locuitorii din Ilfov, românii din alte judeţe care locuiesc fără forme legale sau studenţii. Astfel, cifra reală depăşeşte 2,6 milioane persoane, conform estimărilor Colliers. De asemenea, statisticile arată că cheltuim lunar 116 euro/per cap de locuitor pentru produse non-alimentare, în timp ce economia gri are o pondere de circa 28%, valori de asemenea contestate de specialişti.

„Foarte probabil, nivelul economiei gri este mult mai mare în realitate, ca şi valoarea consumului mediu şi a puterii de cumpărare. Însă luând în calcul cifrele oficiale, estimăm că cererea ar fi satisfăcută dacă volumul total de spaţii non-food ar ajunge la 566.000 mp în 2013 şi 593.000 mp în 2015, fără a lua în calcul spaţiile vacante din mallurile deja existente”, susţine Georgiana Andrei, director Retail Agency Colliers International Romania.

În ciuda a zeci de mii de metri pătraţi neînchiriaţi, potenţialul este ridicat

Mulţi dintre specialiştii din industrie rămân rezervaţi cu privire la capacitatea Bucureştiului de a mai suporta noi centre comerciale, însă există voci care susţin că încă mai este loc de creştere. Bazat pe numărul de locuitori şi puterea de cumărare, comparativ cu alte oraşe, Bucureştiul ar putea „înghiţi” până la 980.000 metri pătraţi de spaţii de retail. Totuşi, lucrurile nu stau atât de bine ca în calculele de pe hârtie: potenţialul vine din partea magazinelor cu produse alimentare – hypermarketurile sunt cele care au raportat un profit în creştere, chiar şi în anii de criză.

În plus, circa 63.000 metri pătraţi de spaţii comerciale non-alimentare rămân goale, la nivelul întregului oraş. Rata de neocupare se ridică la 9,3%, faţă de aproape trei procente – cât are Varşovia, de exemplu. În metropolele europene pline de turişti, centrele comerciale cu o rată de neocupare aproape de 10% sunt considerate neperformante, în timp ce în Bucureşti rămân deschise. Dar chiar şi cu astfel de date, Capitala noastră tot pare să mai aibă nevoie de noi malluri.

„Sunt mai multe motive pentru care numeroase spaţii comerciale rămân neînchiriate în centrele comerciale bucureştene, însă cel mai important poate fi observat cu ochiul liber, dacă ne uităm pe harta Bucureştiului – există o aglomerare de proiecte în jumătatea inferioară a oraşului. Sigur, în această parte locuieşte circa 60% din populaţie, dar puterea de cumpărare este mult mai scăzută aici”, explică reprezentantul Colliers International Romania.

În perioada de boom imobiliar, terenurile din cartierele muncitoreşti erau singurele cu preţuri accesibile, astfel că Militari, Drumul Taberei, Rahova sau Berceni au atras atenţia investitorilor. S-a ajuns astfel la o dezvoltare inegală, ceea ce reprezintă unul dintre principalele motive ale insuccesului anumitor proiecte. Chiar şi acum, locuitorii din zonele centrale sau din nordul Capitalei au opţiuni limitate în apropiere, deşi vorbim în general de persoane cu o putere de cumpărare mai ridicată. Însă după mult aşteptata lansare din octombrie 2013, lista inaugurărilor din Bucureşti pare să fie goală pentru anul ce urmează. Astfel, cu toate că analizele pe hârtie indică faptul că bucureştenii sunt dispuşi să-şi cheltuiască banii în noi proiecte, dezvoltatorii par deocamdată reticenţi.

• • 9 galerii comerciale – Colosseum, Carrefour Militari, Carefour Orhideea, Cora Lujerului, Auchan, Cora Alexandriei, Kaufland, Esplanada, Rocar